de Razvan Iorga | mart. 11, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE
Liderul PD, Vlad Plahotniuc (foto centru-dreapta). Foto: Facebok
Experții iau în calcul patru scenarii majore posibile pentru o nouă alianță de guvernământ în R. Moldova după alegerile de luna trecută. Trei dintre ele implică Partidului Democrat PD în viitoarea alianță de guvernare, se arată într-o analiză publicată de portalul del limbă engleză Balkan Insight.
Chiar dacă PD a ieșit pe locul al doilea, ca număr de mandate în alegerile parlamentare de luna trecută, experții sunt de părere că formațiunea este cea mai bine plasată pentru a păstra puterea într-o viitoare coaliție post-electorală la guvernare.
Patru partide au trecut pragul de 6% pentru a intra în parlamentul moldovean de 101 locuri, împreună cu alți trei candidați independenți.
Potrivit rezultatelor oficiale finale, partidul socialist pro-rus al Republicii Moldova, PSRM, a ieșit pe primul loc cu 35 de locuri, urmat de PD cu 30, cu blocul pro-european ACUM pe 26 și cu Partidul Ilan Șor, al cărui lider a fost condamnat în primă instanță pentru „furtul miliardului”, cu șapte locuri.
Blocul ACUM a exclus din start o alianță cu PSRM sau PD, partidul din ce în ce mai naționalist al magnatului Vlad Plahotniuc.
Mulți experți consideră că PD și PSRM se află în alianță neoficială de ani de zile, dar PD tatonează formal terenul pentru o eventuală coaliție cu blocul ACUM, intenție ce a fost rapid repudiată. Partidele care s-au aflat anterior în alianță formală cu PD s-au dezintegrat de facto sau nu au reușit să obțină suficiente voturi pentru a intra în parlament.
BIRN a stat de vorbă cu mai mulți analiști politici cu privire la posibile scenarii postelectorale:
1. Coaliție între PD și PSRM
Acesta este cel mai probabil scenariu. Chiar dacă PSRM și PD s-au aflat formal în opoziție unul față de celălalt în Parlament, acestea și-au dat mâna pe mai multe probleme politice majore în ultimii ani.
„Netezirea căii spre acest scenariu a început anul trecut, atunci când ideologia” pro-Moldova” a fost creată de PD. La fel, și alte teme naționaliste au fost încorporate în retorica acestui partid”, a declarat analistul politic de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
O astfel de coaliție ar oferi Moscovei șansa unui cuvânt mai greu în această ecuație, a avertizat Tăbârță, unul care ar avea ramificații inclusiv pentru viitorul rol al regiunii separatist transnistrene.
„Cine va da girul unei astfel de coaliții va dori anumite garanții pentru a primi anumite pârghii în Moldova și va cere și un anumit statut pentru regiunea transnistreană„, a declarat el pentru BIRN.
Tăbârță a spus că o astfel de coaliție ar putea relansa un plan de federalizare din 2003, susținut de Rusia, și cunoscut sub numele de Memorandumul Kozak, care prevede prinntre altele și cedarea mai multe prerogative Transnistriei și regiunii autonome Găgăuzia în viața politică de la Chișinău și cursul țării pe direcții majore de dezvoltare.
„Alianța PD-PSRM trebuie acum aranjată în exterior. În special în SUA și România de către PD”, mai adăugat analistul.
2. Coaliție între PSRM și ACUM
Acest lucru pare a fi scenariul cel mai dorit de PD, după ce formațiunea a trimis o scrisoare blocului ACUM, pe 26 februarie, sugerând că trebuie puse deoparte diferențele dintre partide pentru a forma o majoritate în Parlament pentru binele țării.
Cu toate acestea, ACUM a exclus o alianță cu un partid despre care spune constant că nu a făcut nimic pentru a lupta împotriva corupției sau pentru a reforma statul.
Tăbârță a spus că ACUM ar avea de suferit în cazul în care a merge într-o astfel de alianță. „Orice abordare sau cooperare cu Partidul Democrat va avea un preț greu de plătit pentru blocul ACUM în ceea ce privește evaluarea lor politică și încrederea în ei pe viitor„, a spus el.
La rândul său, expertul politic, Mihai Isac, a declarat că liderul PD, Vlad Plahotniuc, printr-o astfel de mișcare, încearcă să își spele imaginea față de partenerii occidentali, dar și să compromită orice formă organizată de opoziție politică pro-europeană la adresa regimului său.
Probabil PD ar avea de suferit, a declarat el pentru BIRN, din cauza presiunii inevitabile venite din partea ACUM pentru implementarea de reforme, în special cea a sistemului judiciar.
„Aceasta ar conduce la o slăbire semnificativă a controlului absolut al lui Plahotniuc asupra sectoarelor-cheie din R. Moldova”, a spus Isac.
3. Coaliție între PSRM și ACUM
O astfel de posibilitate a fost ridicată de analiști și o parte a presei opozantă PD-ului, dar a fost deja exclusă de ACUM.
„Da, socialiștii și ACUM au viziuni total diferite. Da, ei nu pot guverna împreună, dar, logic, firesc, moral este ca să elibereze spațiul, să radă aceste instituții captive, să creeze condiții pentru alegeri libere și corecte sau măcar decente”, a declarat Valeriu Pasa de la ONG-ul WatchDog .
Apoi, Pasa a precizat că partidele ar putea apela apoi la alegerile anticipate.
Pe același subiect, Mihai Isac a spus: „În pofida ideologiei și a agendelor politice diametral opuse, acest scenariu este susținut de o parte dintre liderii de opinie ca fiind un rău necesar pentru a demara procesul de dezoligarhizare a R. Moldova, în mod special în domeniul justiției, serviciilor secrete și forțelor de ordine.”
Isac a spus că un astfel de scenariu a fost susținut de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, lider de facto PSRM, și alți socialiști, dar „este puțin probabil ca acest moment să se producă un astfel de scenariu care ar duce la o scindare în blocul ACUM”.
4. Coaliție între PD, Partidul Ilan Șor și „dezertorii” din PSRM
Partidul Ilan Șor este văzut în general ca un instrument al PD, formațiune care ar putea să-l țină pe Șor afară din închisoare, în ciuda condamnării sale de primă instanță pentru „furtul miliardului” din 2014.
Cei trei independenți din Parlament sunt, de asemenea, considerați apropiați de Partidul Șor, oferind PD-ul un control de facto a 40 de locuri în Parlament. Nu este exclus faptul că PD ar putea încerca să recruteze 11 „transfugi” din PSRM pentru a guverna fără a fi nevoit să facă o alianță formală cu celelalte două mari blocuri.
„Unul dintre cele mai probabile scenarii este un guvern format de PD, Partidul Ilan Șor, independenți și dezertori socialiști”, a spus Tăbârță. „Un scenariu similar a fost aplicat în Parlament în 2015-2016”.
Cu toate acestea, toți cei 35 de deputați PSRM din viitorul legislativ au ținut marțea trecută o conferință de presă la care au exclus posibilitatea de a sari din barca PSRM și au semnat un angajament în acest sens.
PD pare să se pregătească pentru posibilitatea ca, în cazul eșuării acestor negocieri cu toate partidele, legea supremă să fie modificată astfel încât să permită guvernului actual, ieșit din funcțiune, să rămână la guvernare timp de încă 18 luni și să nu fie organizate alegeri anticipate.
Totuși, săptămâna trecută, într-un interviu, liderul PD Vlad Plahotniuc a avertizat asupra „unor efecte foarte grave asupra economiei și societății” în cazul unei alegeri anticipate.
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | iul. 6, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, împreună cu premierul R. Moldova, Pavel Filip.
Recenta rezoluției votată, joi, în Parlamentul European, privind suspendarea trimei tranșe din împrumutul de 100 de milioane de euro, precum și cererea de suspendare a sprijinului bugetar din partea UE către Chișinău vor complica și mai mult viața politică din R. Moldova. Ceea ce trebuie menționat din start este că rezoluția PPE va urma circuitul decizional instituțioanal și va ajunge la Comisia Europeană, instituție care va avea ultimul cuvânt de spus în această privință.
Cele mai importante doleanțe ale rezoluției PPE se referă la „pedepsirea” actualei guvernări de la Chișinău pentru încălcarea principiilor democratice, asumate de R. Moldova în Acordul de Asociere semnat în iunie 2014 între cele două părți.
La punctul 7 al rezoluției, PPE „îndeamnă Comisia să suspende orice plăți prevăzute de asistență macrofinanciară (AMF) pentru Moldova; consideră că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare planificate și cu condiția ca acestea să aibă loc în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate, și să fi fost îndeplinite condițiile AMF”.
Pentru ca la punctul 8 al aceluiași document, să se solicite „Comisiei să suspende sprijinul bugetar pentru Moldova, utilizând precedentul din iulie 2015, când o astfel de suspendare a avut loc în urma crizei bancare”.
Rezoluția consideră că mecanismul de suspendare a sprijinului bugetar al UE ar trebui să fie aplicat ca o reacție la invalidare alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului și că acesta ar trebui să includă o listă de condiții care trebuie să fie îndeplinite de către autoritățile moldovene, printre care să se numere validarea alegerilor din Chișinău și derularea de investigații orientate spre rezultate concrete și complet transparente, precum și recuperarea activelor și urmărirea penală a făptașilor, în caz de fraudă.
Documentul are nu mai puțin de 39 de puncte care vorbesc, în mare, de o deteriorare constantă a standardelor democratice și concentrarea puterii politice în mâinile puterii care ar acționa discreționar în favoarea contrar jocului politic democratic.
Rezoluția a trecut cu 343 voturi pentru la 35 împotriva și 160 de abțineri.
Totuși, este puțin probabil ca sancționa să fie totală, din moment șefa diplomației europene Federica Mogherini a ieșit, joi, în plenul PE și a confirmat suspendarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro, dar nu a spus nimic despre sistarea toatală a banilor pentru Chișinău.
Această dezambiguizare este cu atât mai mult necesară cu cât presa partizană de la Chișinău a relatat sub totul felul de forme acest episod, la fel ca și mesajele politicienilor care au manevrat situația în funcție de interese.
Ce vrea diplomația europeană de la autoritățile de la Chișinău
Mai precis, șefa diplomației europene Federica Mogherini a declarat, joi, la finalul ședințe din plenul Parlamentul European privind drepturile omului în R. Moldova, după decizia de anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinăului, că autoritățile de la Chișinău trebuie să găsească o soluție rapidă la anularea deciziei instanțelor de invalidare a alegerilor.
„M-am întâlnit și cu premierul Pavel Filip acum două luni. Atenția noastră constantă și disponibilitatea noastră este de a discuta la SEAE pentru a acompania țara pe o cale corectă. Îmi aduc aminte de atunci cu emoție, când am liberalizat vizele pentru cetățenii R. Moldova. După invalidarea alegerilor, eu și comisarul Hahn am reacționat. Decizia de anulare a alegerilor îi privează pe cetățeni de un primar ales democratic. Această situație subminează încrederea cetățenilor în instituții. Mă aștept ca autoritățile să găsească o soluție acceptabilă”, a declarat Mogherini.
Ea a mai spus că este nevoie de reforme pentru a sigura reforma justiției și pluralismul în media.
„UE cere constant acest lucru. Cetățenii cer aceste reforme în primul rând și se așteaptă ca acestea să fie făcute. Chișinăuenii au protestat pașnici, manifestându-și insatisfacția față de această decizie. Ne așteptăm ca siguranța acestor protestari să fie respectată. Monitorizăm informații din toate sursele de la Chișinău. UE este în beneficiul cetățenilor, nu ne gândim la geopolitică și sfere de influență. Vrem o situație sustenabilă și un stat de drept. Ne vom mări eforturile privind libertatea mass-media în R. Moldova și PaE”, a mai spus oficialul european.
Mogherini s-a referitor și la rezultatul viciat al acestor alegeri locale, care „nu sunt un semn bun pentru alegerile parlamentare de la toamnă”.
„Am decis să oprim deocamdată prima tranșă din programul de asistență macrofinanciară. Aici sunt două condiții tehnice, dar și pre-condiții politice. Acestea din urmă nu sunt îndeplinite în acest context. S-a luat decizia opririi primei tranșe până la îndeplinirea pre-condițiilor politice. Pentru noi Moldova nu este doar un vecin, este un partener și un prieten. Vom lupta pentru o soluție rapidă la această problemă”, a conchis oficialul de la Bruxelles.
Ea precizat clar că decizia suspendării asistenței de 100 de milioane nu este îndreptată împotriva cetățenilor R. Moldova.
Reacția PD
Cu toate acestea, reacția de la Chișinău a partidului de guvernare – PD – a fost una belicoasă.
„Constatăm că prin votul de astăzi grupul politic care a inițiat moțiunea a dat semnalul că, în loc să susțină Moldova și cetățenii ei, indiferent de orientări politice, preferă să susțină doar anumite partide politice neparlamentare și pe liderii acestora. Mai constatăm că rezoluția nu a trezit interesul euro-deputaților, aceasta fiind dezbătută cu sala aproape goală, din care au lipsit până și majoritatea celor care fac parte din partidul care a inițiat-o, lucru care indică încă o dată faptul că decizia privind votul s-a luat netransparent și strict politicianist, fără a exista o dezbatere consistentă în plen”, a precizat un comunicat al PD.
Mai mult, aceștia au încercat să transfere vina unor politici defectuoase și pe alocuri chiar nedemocratice pe seama Bruxellesului.
„Nu este exclus că aceasta rezoluție va eroda semnificativ și încrederea moldovenilor în Uniunea Europeană, după ce, în timpul mandatului actualului Guvern, ea a cunoscut o creștere record. Este greu însă să li se explice cetățenilor de ce au îndurat reforme atât de grele, ca apoi să se ia o decizie împotriva lor, doar pentru că așa au dorit liderii opoziției, doar pentru că Guvernul și PDM nu au acceptat să intervină în decizia instanțelor de judecată, care au invalidat alegerile din Chișinău”, se spune în mesajul purtătorului de cuvânt al formațiunii democrate.
Vineri, liderul PD Vlad Plahotniuc a ieșit la un atac și mai virulent, blamând UE pentru faptul că nu se vor putea îmbunătăți condițiile de viață pentru anumite cateogirii de cetățeni, inclusiv s-a trecut la un registru patologic de introducere în această ecuație a copiilor.
„Banii care urmau să ajungă în R. Moldova din partea UE, e vorba de 34 de milioane de euro, erau destinați pentru îmbunătățirea alimentației copiilor din grădinițe și școli, precum și pentru majorarea salariilor cadrelor didactice. Dar noi vom acumula mai multe resurse la buget și vom face asta din sursele proprii”, a declarat vineri într-un briefing de presă, Vlad Plahotniuc.
El a învinuit opoziția extraparlamentară pro-europeană, respectiv pe lidera PAS Maia Sandu și pe liderul PPDA Andrei Năstase pentru această rezoluție.
„În realitate, această rezoluție, creată de Maia Sandu și Andrei Năstate împotriva moldovenilor, nu-și va atinge scopul cinic pe care aceștia l-au vizat, acela ca cetățenii să sufere financiar de pe urma ei. Rezoluția are doar un efect politic, însă financiar nu va produce efecte, deoarece creșterea economică înregistrată de Guvern va permite ca toate proiectele să fie continuate și chiar să fie lansate unele noi în acest an. Prin votul de ieri din Parlamentul European s-a dat semnalul că cetățenii moldoveni nu sunt tratați în mod egal, ci strict pe criterii politice, în funcție de ce vor liderii unor partide politice. Este o abordare nedreaptă și discriminatorie”, a mai spus Plahotniuc.
Anterior, imediat după decizie, liderul PD a ieșit săptămâna trecută, cu un interviu de atac în ziarul „Timpul”, spunând că UE ar fi făcut presiuni să intervină în justiție pentru a schimba decizia de anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinău, câștigate de Andrei Năstase.
De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea că și PD-ul ar putea deveni victima unor astfel de decizii abuzive și că trebuie modificată legislația electoral. Asta deși legislația electorală nu poate fi modificată cu șase luni de orice scrutin, mai ales această perioadă nu ar concorda cu luna noiembrie, atunci când sunt programate alegerile parlamentare din R. Moldova.
La rândul său, premierul Pavel Filip a reluat vineri această temă, afirmând și el că ar fi primit SMS-uri din partea unor oficiali de la Bruxelles care i-ar fi cerut să intervină în actul de justiție pentru a modifica decizia instanțelor de anularea a victoriei lui Năstase la Primăria Chișinăului.
„Pe mine mă miră faptul că oficiali europeni sau cei care reprezintă UE aici în R. Moldova m-au bombardat să intervin cumva, să schimbăm această decizie de judecată. Și am spus că nu cred că se încadrează în noțiunea valorilor europenești acest lucru.
Un prim-ministru nu poate interveni într-o decizie a instanței de judecată chiar dacă ea îmi place sau nu îmi place. Eu nu pot să vorbesc cu un judecător chiar dacă îl respect sau nu îl respect. După Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am aceste mesaje în scris la mine că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Eu am zis sunt gata, iată am luat pixul în mână și sunt gata să-mi spuneți ce pot să fac eu în calitate de prim-ministru. Cu părere de rău nu a putut nimeni să-mi spună acest lucru.
Așa că exact cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat guvernul sau PD în această decizie a instanțelor de judecată iată așa niciun om nu a putut să-mi spună ce a putut să facă guvernul în această situație”, a declarat premierul.
Scenarii posibile
Toată aceste încleștări poitice recente de la Chișinău, având în ecuație și Uniunea Europeană, anunță o vara fierbite la Chișinău. Protagoniștii vor fi blocul PAS-PPDA-PLDM și PD pe cealaltă parte. PSRM va sta oficial deoparte, încercând să tragă cât mai multe dividende din acest război de pe partea pro-europeană și se va mulțumi să intervină din umbră pentru a înteți și mai mult cearta dintre cele două tabere.
De asemenea, scenariul în care PD ar putea renunța la vectorul european se conturează tot mai tare, iar o alianță post-electorală între PSRM și PD nu mai este tocmai un scenariu de ficțiune. În plan internațtional, PD juca oricum de mult la două capete între UE și SUA, decuplându-se treptat de la Bruxelles și cutând cât mai mult sprijin la Washington.
În regiune, SUA este interesată în primul rând de pericolul rusesc, în timp ce UE s-a concentrat mai mult pe menținerea standardelor democratice în UE. Și SUA și UE știu foarte bine că PD se poate răsuci oricând la 180 de grade în opțiunile sale politice, dar raportarea la acest partid și abordarea sa este diferită.
Plahotniuc a arătat în ultimele zile că își poate flexa mușchii în fața Bruxelles-ului, dar o astfel de abordare este contraproductivă pe termen lung. Rusia și exponenții săi politici de la Chișinău se mulțumesc deocamdată doar să bage bățul prin gardul „beligeranților” din tabără proeuropeană și va duce un război discret și de uzură la învrăjbirea lor pentru a elimina orice speranță într-o viitoare reeditare a „Alianței pentru Integrare Europeană 4”.
Un scenariu din ce în ce mai improbabil în atare condiții, care chiar și așa ar fi avut șanse minimale de reușită. Aceste calcule nu fac decât să împingă și mai mult PD-ul spre PSRM, ambele urmând apoi să încerce să se canibalizeze. Depinde doar de cine va avea „borsetka” mai generoasă și dulapul mai plin cu dosare. Ar fi hazardat de făcut un pronostic politic despre ce s-ar putea întâmpla până la toamnă, doarece întreaga așa-zisă politică de la Chișinău este doar o iluzie ambalată într-o cutie și prinsă cu o panglică firavă.
Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu
