GRU recruta luptători din Republica Moldova pentru estul Ucrainei
Surse din cadrul serviciilor de informații de la Chișinău au declarat pentru Reuters că motivele expulzărilor recente ale diplomaților Federației Ruse sunt conectate de o serie de activități de racolare a unor cetățeni moldoveni din UTA Găgăuzia (regiune cu statul special din cadrul R. Moldova -n.r.) și antrenarea lor în tabere paramilitare pentru trimiterea lor pe frontul de război din estul Ucrainei. Acestea au precizat pentru Reuters că cei cinci erau de fapt ofițeri ai GRU, acoperiți de statul de diplomați. Sursele mai menționează că luptătorii din Găgăuzia erau trimiși mai întâi la o tabără paramilitară de antrenamente în Rostov, o regiune din sudul Rusiei, loc unde unde, potrivit media ruse, au mai avut loc antrenamente au celor care apoi au fost trimiși pe frontul din estul Ucrainei.
Reuters mai notează că informația nu a putut fi confirmată cu oficialii din Republica Moldova, care nu au dorit să comenteze mai mult motivele expulzării celor cinci diplomați ruși, ci doar amintește o declarație a premierul Pavel Filip, potrivit căreia au existat „motive temeinice” pentru această decizie.
Lituania a decis rechemarea „pentru consultări” a ambasadorului său la Viena, după ce autorităţile austriece au eliberat un fost ofiţer KGB dat în urmărire de Vilnius pentru implicarea într-un masacru comis de trupe sovietice în 1991 în capitala lituaniană. 
Afirmaţii ofensatoare la adresa albanezilor, atribuite în mod fals preşedintelui Băsescu, lansate de un hacker şi preluate în presa din Albania, au determinat chemarea ambasadorului român la Tirana pentru explicaţii. Mai multe publicaţii kosovare au relatat, marţi, prelulând publicaţii albaneze care citau o agenţie italiană de presă, că preşedintele Traian Băsescu ar fi făcut declaraţii cu caracter rasist despre albanezi, la o reuniune diplomatică. Ulterior, presa albaneză a revenit asupra informaţiilor, precizând că situaţia a fost cauzată de acţiunea unui haker sârb, care a pătruns pe site-ul agenţiei de presă şi a publicat informaţia falsă. “Ministerul Afacerilor Externe al României îşi exprimă dezacordul cu privire la conduita neuzuală a MAE albanez care, în cursul zilei de 12 iulie 2011, i-a solicitat ambasadorului României la Tirana să clarifice unele pretinse afirmaţii referitoare la Kosovo, atribuite cu rea credință Preşedintelui României de către presa albaneză, în urma publicării lor pe un site. Acestea atribuiau Preşedintelui României unele calificări nereale cu privire la trăsături caracteriale ale albanezilor, inclusiv ale celor din Kosovo”, precizeaza MAE. Ambasadorul României a respins ferm veridicitatea afirmaţiilor respective şi a precizat că ne aflăm în fața unei dezinformări menite să afecteze tradiţionala relaţie de prietenie dintre România şi Albania. Ambasadorul României a reafirmat poziţia de principiu a ţării noastre în dosarul Kosovo, subliniind că aceasta este binecunoscută tuturor aliaţilor şi partenerilor europeni şi euro-atlantici. Poziţia României se bazează pe principiile fundamentale ale dreptului internaţional. Pe acest fond, MAE român a comunicat în cursul zilei de 12 iulie ambasadorului Albaniei la Bucureşti că este total inacceptabil faptul că un ambasador român a fost pus în poziţia de a da explicaţii în urma unor informaţii neverificate şi provenind din surse neclare. Acest tip de abordare nu este în concordanţă cu nivelul relaţiei bilaterale şi nici cu susţinerea constantă de către România a aspiraţiilor europene ale Albaniei. MAE dezaprobă încercările de trivializare a dialogului diplomatic şi supralicitarea unor informaţii precare vehiculate în mediile de comunicare virtuale.