de Isac Mihai | feb. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Federația Rusă, acuzată de Kiev că folosește serviciile secrete pentru a provoca conflicte interetnice în Ucraina
Şeful adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Viktor Kononenko, a declarat vineri, 23 februarie, că cetăţenii străini care au provocat un incendiu la sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod, regiunea Transcarpatia, au fost coordonaţi de serviciile speciale ruseşti, relatează agenţia de ştiri Liga, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficialul SBU a mai declarat că serviciile secrete ucrainene au mai „identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”.
Declarațiile oficialului SBU vin pe fondul deteriorării vizibile a relațiilor dintre puterea de la Kiev și minoritățile naționale din Ucraina în urma adoptării unei controversate legislații în domeniul învățământului, aspru criticate de diferite guverne din state UE și lideri ai minorităților maghiară și română. Anterior, autoritățile de la Kiev nu au luat nicio măsură pentru a opri atacurile elementelor naționaliste ucrainene împotriva românilor din regiunea Cernăuți.
Radicali din stat UE
„Am descoperit imediat această infracţiune şi am găsit doi executanţi. Confirmăm informaţiile potrivit cărora este vorba despre doi străini, membri ai unui partid radical dintr-un stat din UE”, a dezvăluit oficialul ucrainean. Potrivit lui Kononenko, sediul Centrului Cultural Maghiar din Transcarpatia a fost ales drept ţintă de către serviciile secrete ruseşti în decembrie 2017. „Atunci, reprezentanţi ai serviciilor speciale ruseşti au început să caute executanţi pe teritoriul Ucrainei. Noi am documentat imediat tentativa cetăţeanului rus David Ponomariov de a selecta ucraineni care să comită această infracţiune”, a declarat şeful adjunct al SBU.
„Ponomariov ne este cunoscut din 2015, când căuta printre cetăţenii Ucrainei persoane care să comită un atac terorist în Mikolaiv. Atunci am reţinut trei complici de-ai lui, cetăţeni ai Ucrainei, aflaţi acum sub urmărire penală. De Ziua Constituţiei, Ponomariov a pregătit o diversiune, fiind instruit de serviciile speciale ruseşti. SBU, însă, a reuşit să împiedice aruncarea în aer a crucişătorului de rachete Ucraina”, a adăugat oficialul de la Kiev.
Cocktail Molotov în Transcarpatia
Kononenko susţine că ruşii nu au mai reuşit să recruteze ucraineni pentru a comite un atac terorist la Centrul Cultural Maghiar din Transcarpatia, aşa că a apelat la opţiunea de rezervă, recurgând la cetăţeni străini. „Aceşti infractori au fost identificaţi şi vor fi traşi la răspundere în conformitate cu procedurile internaţionale”, a precizat Kononenko.
În dimineaţa zilei de 4 februarie 2018, persoane necunoscute au aruncat un cocktail Molotov înspre sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod. Datorită faptului că geamul avea sticlă dublă, substanţa incendiară nu a afectat interiorul clădirii şi, astfel, nu a provocat daune semnificative.
Naționaliștii extremiști ucraineni au atacat frecvent obiective culturale și diplomatice românești din Ucraina
Episodul românesc
Serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în nordul Bucovinei prin tentativa de incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi, a declarat atunci şeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei, Victor Kononenko, preluat de Agenţia BucPress. „Reprezentantul serviciilor secrete ruse, David Ponomariov, a planificat o provocare brutală în Bucovina. Am identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”, a comunicat Victor Kononenko.
Reprezentantul SBU a specificat că în urma acţiunilor prevenitive ale serviciilor speciale ucrainene, executorii provocării, care urma să aibă loc în regiunea Cernăuţi, n-au reuşit să realizeze ideea inumană. Potrivit ultimelor informații, este vorba de tentativa de incendiere a școlilor din satul Lunca, raionul Herța, și Ostrița-Mahala din raionul Noua Suliță, notează Serviciul de Presă al Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Reacția MAE de la București
”Am luat nota cu preocupare de informatiile prezentate public de Serviciul de Securitate al Ucrainei privind tentativele de incediere a unor scoli cu predare in limba romana din regiunea Cernauti. In prezent, intreprindem demersurile necesare privind obtinerea de elemente suplimentare referitoare la circumstantele producerii acestor tentative, precum si a modului in care au actionat autoritatile ucrainene in drept in aceasta situație. MAE condamna ferm orice acțiune îndreptată împotriva unor instituții de învățământ cu predare in limba romana din Ucraina” a transmic MAE pentru ȘTIRIPESURSE.RO., preluat de KARADENIZ PRESS.
Reamintim că autoritățile ucrainene nu au luat nicio măsură de securitate în decembrie 2017, când un grup numeros de naționaliști radicali ucraineni a atacat Centrul Cultural Românesc din Cernăuți, bruscând și amenințând participanții, majoritatea etnici români, la manifestări dedicate zilei naționale a României. Anterior, în septembrie 2017, câteva zeci de militanţi naţionalişti ucraineni au încercat să i-a cu asalt Consulatul General al României din Cernăuţi, pe motiv că România s-ar implica în problemele interne ale statului ucrainean, după ce Bucureştiul a luat atitudine faţă de controversata Lege a Educaţiei, care restricţionează predarea în limbile minorităţilor naţionale în Ucraina, inclusiv în limba română.
Românii, miză frecventă în războaiele media dintre Kiev și Moscova
Și în 2015, mass-media din Ucraina a tirajat pentru câteva zile informații false despre o așa-zisă Adunare a Românilor din Bucovina, care ar fi cerut președintelui de la Kiev Petro Poroșenko, acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Informații false, lansate de mass-media din Rusia, au fost dublate de comentarii și declarații belicoase la adresa românilor din Ucraina și a guvernului de București prin care se cerea chiar expulzarea în masă a etnicilor români din Ucraina.
„Decizia președintelui de a le oferi autonomie teritorială tătarilor din Crimeea a creat un precedent juridic și politic, în cadrul căruia toate comunitățile care locuiesc compact în Ucraina pot pretinde un statut similar. Iar noi, românii din Bucovina, avem circumstanțe speciale pentru a fi lideri în această problemă”, se arată în declarația „Consiliului Adunării Românilor din Bucovina”, structură inexistentă.
Lideri inexistenţi ai aşa-numitei Adunări a Românilor din Bucovina (Dorina Chirtoacă şi Cornelia Rusu) au promis ‘să lupte pentru un statut special al etnicilor români în cadrul Ucrainei, iar toţi cei prezenţi au votat în unanimitate în favoarea acestei rezoluţii’.
Reamintim că România a susținut în permanență integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în timpul conflictului din Donbass cu Federația Rusă și forțele separatiste. (N.G.)
de Razvan Iorga | nov. 16, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Ucraina
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) este pregătit pentru un schimb de prizonieri cu separatiștii pro-ruși din Donețk și Lugansk, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a instituției menționate, Elena Gitlianskaia. „Poziția SBU rămâne mereu foarte clară, suntem pregătiți pentru schimburi de prizonieri și facem tot ce putem pentru a ne aduce acasă teferi cetățenii noștri”, a declarat aceasta.
Ea a mai declarat că serviciile speciale ucrainene nu sunt la curent cu discuțiile dintre președintele rus Vladimir Putin și liderii celor două replici separatiste Lugansk și Donețk. „Dar sperăm ca astfel de declarații arată dovada despre dorința lor de a debloca procesul (de schimburi -n.r.)”, a declarat ea la postul de televiziune ucrainean 112.
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a avut miercuri o întâlnire cu Viktor Medvedciuc, liderul mișcării sociale „Alegerea ucraineană” și reprezentantul Kievului pentru ajutor umanitar din așa numitul Grup de Contact pentru rezolvarea situației din estul Ucrainei, care a cerut sprijinul președintelui rus în legătură cu un schimb de prizonieri. Potrivit lui Medvedciuc, „Ucraina este gata să elibereze 306 persoane și se așteaptă ca Donețk-ul și Lugansk-ul să elibereze 74 de oameni, iar schimbul ar putea fi făcut înainte de sărbători”.
Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin a avut o convorbire telefonică cu liderul Autoproclamatei Republicii Donețk, Alexandr Zacarcenko și cel al celei din Lugansk, Igor Plotnițki. Peskov a spus că ambii au fost de acord în general cu această inițiativă, dar au afirmat că această problemă va fi discutată mai departe cu reprezentanții Kievului.
de Razvan Iorga | iun. 27, 2017 | Intelligence, Ucraina
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) desfășoară, în perioada 26-27 iunie 2017, la Cernăuţi, o serie de exerciţii antiteroriste „cât mai aproape de condiţiile reale”. În aceste exerciţii sunt implicaţi poliţişti, membri ai Gărzii Naţionale a Ucrainei, poliţişti de frontieră, o divizie a Forţelor Armate ale Ucrainei, Serviciul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă, autorităţile publice, precum şi diferite unităţi antitero. În timpul exerciţiilor respective, străzile Cernăuţiului sunt patrulate de forţele de ordine, astfel că este posibilă restricţionarea traficului în unele zone ale oraşului. De asemenea, cetăţenilor li se poate cere să prezinte documente de identitate.
În paralel, la Kiev, un automobil, condus de un militar ucrainean, a explodat, marți, în cartierul Solomensk, iar investigatorii cercetează acest incident, încadrându-l de la primele cercetări drept un „atac terorist”. De altfel, în urmă cu aproape trei săptămâni, Un dispozitiv explozibil a fost aruncat pe teritoriul misiunii diplomatice a SUA la Kiev de către un individ, ce este și acum căutat acum de către polițiști. Explozia nu a produs victime, dar a fost catalogat drept un act terorist.
de Razvan Iorga | iun. 16, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, R. Moldova, România, Știri, Ucraina
Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat, vineri, că ofițerii său ai reușit să dejoace o tentativă de creare pe teritoriul Ucrainei, în regiunea Odesa, a unei rețele de agenți ai serviciilor rusești. Operațiunea ar fi trebuit să se facă prin intermediul „minister al securității de stat” din regiunea separatistă Transnistria, mai cunoscut ca KGB. Așadar, un cetățean trasnistrean, cu acte rusești și moldovenești, a fost reținut. Ofiţerii din SBU au descoperit existenţa unor contacte între agentul rus şi poliţişti ucraineni, însă aceştia din urmă au refuzat să lucreze pentru statul agresor (Rusia, n.red). Pentru un posibil șantaj, agentul transnistrean al serviciilor secrete rusești a înregistrat conversațiile folosind un echipament special, potrivit SBU.
„Bărbatul a fost reţinut când încerca să se întoarcă în Transnistria, la unul dintre punctele de trecere a frontierei. În timpul percheziţiei, asupra acestuia a fost descoperit un echipament special, care era ascuns sub îmbrăcăminte”, precizează serviciul de presă al SBU. Cel reținut este locuitor al oraşului Tiraspol, care are dublă cetăţenie, rusă şi moldovenească, şi lucrează pentru serviciile secrete rusești din anul 1995.
KGB-ul transnistrean, condus de general al FSB-ului rusesc
Săptămâna trecută, autoritățile separatiste de la Tiraspol au anunțat că Ministerul Securităţii de Stat de la Tiraspol (KGB) va fi condus de un fost ofiţer al KGB-lui din URSS şi fost general în FSB-ul rusesc, pe numele său, Valeri Ghebos. Acesta a fost numit în funcţie miercuri, 7 iunie, prin decretul preşedintelui nerecunoscut din regiunea transnistreană, Vadim Krasnoselski. Acesta l-a caracterizat pe noul ministru ca fiind un profesionist cu experienţă în domeniul securităţii de stat.
„Sunt convins că veţi conlucra bine. Omul nu este nou în minister, cunoaşte colectivul, dar ce este mai important, cunoaşte problemele de caracter intern şi extern, care vor trebui să fie soluţioante”, a subliniat Vadim Krasnoselski, în cadrul unui eveniment de prezentare a lui Ghebos, transmite presa de la Tiraspol. Valerii Ghebos s-a născut în anul 1967, în raionul Ungheni din Republica Moldova. După absolvirea şcolii din localitatea natală, el a intrat la colegiul de grăniceri al KGB-lui din URSS. Între 1987 şi 2007 a ocupat diverse funcţii în serviciul de grăniceri al KGB-lui, FSB-ului etc. Din 2007 până în 2011 a fost adjunctul ministrului Securităţii de Stat al armatei transnistrene.
Militarii ruși ar putea fi tot mai atrași de cetățenia moldovenească
Recent, expertul jurist al Promo-LEX, organizație ce se luptă pentru drepturile omului din regiunea transnistreană, Ion Manole, analiza atractivitatea cetățeniei R. Moldova pentru militari ruși cantonați în regiunea separatistă transnistreană.
„După pronunțarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 14 din 02 mai 2017, administrația de la Tiraspol, prin intermediul ultimelor modificări legislative din 31 mai 2017, ,,a oficializat” acel mecanism artificial înaintat la 24.10.2016, care are scopul de a facilita la maximum obținerea ,,cetățeniei Republicii Moldovenești Nistrene” de către cetățenii Federației Ruse care sprijină necondiționat și/sau fac parte din forțele armate ruse (cetățeni ruși care își satisfac serviciul militar de cel puțin un an în organele de menținere a păcii, inclusiv în grupul operațional al trupelor rusești staționate în regiunea transnistreană, precum și reprezentanți ai procuraturilor și ale altor organe de stat din Federația Rusă).
De asemenea, prin aceste modificări legislative au fost eliminate și anumite condiții generale de obținere a ,,cetățeniei transnistrene”, cum ar fi: cunoașterea limbii, refuzul în deținerea unei alte cetățenii și prezența unor surse legale de venit.
Ca urmare a acestor modificări, administrația de la Tiraspol insistă asupra rămânerii forțelor armate rusești pe teritoriul din stânga Nistrului prin acordarea ,,cetățeniei transnistrene”. Astfel sunt create premise prin care militarii străini vor putea ulterior sa obțină destul de ușor cetățenia Republicii Moldova”, precizează expertul Promo-LEX.
Pericol pentru România
Odată dobândită cetățenia moldovenească, aceștia ar putea, de ce nu, să încerce și redobândirea cetățeniei românești, prin concursul coruperii unor funcționari de la arhivele din Republica Moldova și apoi a rețelei de funcționari locali care lucrează în cadrul misiunilor diplomatice românești în Republica Moldova, care procesează dosarele de redobândire a cetățeniei României pentru basarabeni.
Scandal de spionaj: planurile GRU, dejucate la Chișinău
De altfel, autoritățile R. Moldova au decis recent expulzarea a cinci diplomați ruși, descoperiți ca fiind agenți ai GRU (serviciul special al Armatei ruse -n.r.). Pe lângă spionajul pe care îl făceau la nivel înalt la Chișinău, aceștia păstrau o bună coordonare cu Tiraspolul. De altfel, agenția Reuters a scris recent, citând surse din serviciile speciale de la Chișinău, că ofițerii GRU expulzați se ocupau de racolarea de luptători din UTA Găgăuzia, unitate administrativă din cadrul Republicii Moldova, pentru a lupta în estul Ucrainei.
de Ihor Lubyanov | nov. 5, 2015 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rinat Akhmetov, un personaj cheie al scenei politice de la Kiev
Îmi aduc aminte de câteva discuţii pe parcursul mai multor seminare politice privind integrare la Uniunea Europeană. Eram tânăr şi tot întrebam politicienii vestici, când Ucraina, până la urmă, ar putea adera la UE. Bineînţeles, cauzele de ce nu putea să o facă (şi nici nu poate deocamdată) erau multiple şi persistă acum. Însă, a fost şi o frază permanentă care din când în când tot apărea în discuţii private. Europenii ziceau că Ucraina nu ar fi putut adera singură, – dacă o va face vreodată, va fi într-un pachet comun cu Belarus şi Republica Moldova. Singură – nu.
Belarusul se afla permanent sub regimul prorus şi ultra-sovietic al lui Alexander Lukaşenko, fără dar şi poate un rival al integrării europene. Iar Republica Moldova pe atunci era şi ea sub puterea comunistă a tovarăşului Voronin, şi nu prea se vedea calea de scăpare. Ei, şi europenii spuneau că Ucraina trebuia să aştepte, până când ambele ţări nu doar că vor dori, dar şi vor fi pregătite să adere împreună cu ea la UE. Atunci mi se părea o mare nedreptate. Ar fi fost foarte ciudat ca, de exemplu, Croaţia să aştepte Serbia până când va fi gata ultima să adere şi ea la UE. Atunci, de ce Ucraina trebuie să fie dependentă de vecinii ei? Dar logicul european douazeci de ani de zile tot a rămas neschimbat.
Au deschis şi o reprezentanţă comună a UE pentru Ucraina, Belarus şi Republica Moldova.
Schimbare de regim
Însă, după multe încercări de a schimba puterea în Belarus: am în vedere două încercări de revoluţii: în 2006 şi în 2010, – Uniunea parcă şi-a schimbat viziunea. După venirea democraţilor la putere în Republica Moldova, dar şi Revoluţia Demnităţii în Ucraina, UE a şi început formarea unui nou „package”: Ucraina, Republica Moldova şi Georgia. Acestea trei au semnat acordul de asociere, şi este foarte posibil ca road-map-ul pentru viitoarea aderare le va fi emis în comun. Scop acestui articol ar fi să vedem ce avantaje şi dezavantaje are pentru toate trei, dar şi pentru însăşi UE.
O decizie aparent reuşită. Însă, ca şi întotdeauna, în cazul Uniunii Europene şi al deciziilor ei birocratice, după aceea apare un set de probleme total neprevăzute. Când se forma pachetul, la începutul anului 2014, Europa nu ştia încă de problema şocantă cu Rusia şi ocuparea celor două părţi ale teritoriului ucrainean, – dar şi de fluviul refugiaţilor care au invadat UE după începutul realizării planului rusesc în Siria şi în tot Orientul Mijlociu. Bineînţeles, în momentul de faţă integrarea succesivă a celor trei ţări în UE (având în vedere şi probleme teritoriale vechi şi noi ale acestora) se pune sub semnul întrebăriim prefăcându-se într-una de lungă durată.
Kremlin-ul contra-ataca
Dar mai este o problemă şi mai mare. Rusia nici nu poate percepe şi nici nu vede în cel mai negru coşmar al ei aderarea statelor vecine la UE. Cunoscând planul european, a început să pună obstacole şi să creeze probleme pentru fiecare din acestea. Războiul din Ucraina din 2014-15, se pare, că a fost doar primul pas. A două ţintă este Republica Moldova, cu Rusia încercând să creeze acolo o nouă revoluţie prorusă („toamna” sau, de ce nu, – „iarna rusească”), folosindu-se de fostul (sau şi curentul) reprezentant al grupării mafiotice din Moscova „Solnţevskie”, dl Renato Usatâi. Deocamdată, însă, revolta rusească din R. Moldova, ca şi întotdeauna, nu prea se bucură de susţinerea populaţiei. De aceea, Rusia începe să se folosească de o schemă veche, dar mult mai eficientă. De oligarhii.
Oligarhizare politica
Nu este un mare secret că majoritatea oligarhilor din spaţiul ex-sovietic sunt oameni orientaţi către Federaţia Rusă. Pur şi simplu pentru că Rusia are bani şi piaţă. Astfel, ruşii au schimbat, de exemplu, politica Georgiei cu mâinile oligarhului Bidzina Ivanishvili, în 2012, dându-l afară pe preşedintele reformator Mikheil Saakashvili. În Ucraina Rinat Akhmetov şi Ihor Kolomoiskyi joacă şi ei un rol extrem de important în politica internă. Iar în Republica Moldova Vlad Plahotniuc are toate mijloacele necesare în mână pentru ca să distrugă toate succesele ţării în cei 6 ani de democraţie. Toţi aceştia sunt proprietari ai mediilor majore şi cele mai populare din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. De aceea politica lor se bucură de susţinerea populară, chiar dacă atitudinea faţă de înseşi persoanele oligarhilor menţionaţi este mult mai rezervată.
Toţi dintre aceştia deocamdată se declar a fi proeuropeni şi nu proruşi. Kolomoiskyi chiar a plătit crearea corpurilor voluntare pentru război cu Rusia în Donbas. Însă, se vede că aceşti oligargi nu vor nicidecum permite politicienilor să creeze un sistem economic eficient şi să se lupte real impotriva corupţiei, monopolismului şi intereselor lor proprii. Cele mai importante reforme, cerute de UE, sunt oprite de oligarhi, iar cei mai cinstiţi politicieni sunt daţi afară sub influenţa acestora. Iar în caz dacă UE va fi prea fermă pentru reforme, oligarhii sunt capabili să oprească ei înşişi drumul ţărilor respective către UE şi să le facă aliatele Rusiei în care sunt totdeauna bineveniţi. Sistemul este gândit ideal.
Reduta ucraineana
Dar se vede să în Ucraina ar putea da greş. Problema constă în faptul că Ucraina este prea mare pentru un singur oligarh. Iar când sunt mai mulţi, încep să se lupte între ei. Asemenea lucru s-a şi întâmplat în Ucraina în ultimii doi ani, când Rinat Akhmetov a început războiul contra lui Ihor Kolomoiskyi. Primul practic controlează majoritatea miniştrilor din guvernul lui Iaţeniuk (sunt zvonuri, dar bineîntemeiate), iar al doilea deocamdată a fost foarte apropiat de preşedintele Poroşenko, şi-a şi creat o armată proprie şi un partid Ukrop. Liderul Ukropului, o marionetă a lui Kolomoiskyi, Hennadiy Korban a fost arestat pe 1 noiembrie (la Halloween!) de SBU, învinuit de fraude şi furtul banilor. Conform declaraţiilor reprezentanţilor oficiali, un grup întreg criminal, mai mult sau mai puţin legat de Kolomoiskyi, are să fie arestat în Ucraina. Totodată, Kolomoiskyi începe un război deschis împotriva lui Poroşenko, oligarhul şi el, dar mai mic. Situaţia seamănă cu relaţii „prietenoase” între Plahotniuc şi Vlad Filat, nu? Dacă lupta crâncenă între oligarhi în Ucraina se va rezulta în reforme politice, economice şi juridice, acest lucru va da şansa celor trei ţări să se integreze mai repede în UE. Deocamdată, însă, este de aşteptat dezvoltarea evenimentelor. O nouă răscoală în Ucraina, Moldova fără premier… Georgia e la rând?
