Război total al spionilor pe axa Moscova-Kiev. Mass-media, arenă principală pentru noua etapă

Război total al spionilor pe axa Moscova-Kiev. Mass-media, arenă principală pentru noua etapă

Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, continuă arestările spionilor ruși din Ucraina

Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, continuă arestările spionilor ruși din Ucraina

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat azi că a efectuat percheziţii la birourile a două instituții mass-media ruse, televiziunea Russia Today şi agenţia de presă RIA Novosti, arestând un jurnalist al acestei agenţii, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Percheziţiile continuă la RIA Novosti şi la alte mass-media”, purtătoarea de cuvânt a Serviciului de Securitate al Ucrainei, Olena Ghitlianska. Un jurnalist al agenţiei ruse, cetăţeanul ucrainean Kirill Vîşinski, a fost arestat dimineaţa lângă domiciliul său, pentru „activităţi antiucrainene”, a precizat aceasta.

Mass-media, armă mortală în războiul hibrid

„Forţele de ordine au stabilit” că aceste mass-media „erau folosite de ţara agresoare (Rusia) în războiul său hibrid împotriva Ucrainei”, a adăugat Olena Ghitlianska pe pagina sa de Facebook.
Kirill Vîşinski a primit de asemenea în 2015 un paşaport rus, conform unui decret al preşedintelui Vladimir Putin publicat pe site-ul Kremlinului, citat de mass-media.
SBU îl acuză că a desfăşurat „activităţi subversive” la cererea Moscovei şi în special că a încercat „să justifice anexarea (peninsulei ucrainene) Crimeea” de către Rusia în 2014 şi că îi „susţine” pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei, conform şefului adjunct al SBU, Viktor Kononenko, citat de mass-media locală.
Potrivit SBU, birourile RIA Novosti şi RT se aflau în aceeaşi clădire din centrul Kievului.

Reacție dură

În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat drept „absolut revoltătoare şi scandaloase” acţiunile Serviciului de Securitate al Ucrainei, a cerut „o reacţie severă şi intransigentă” din partea organizaţiilor internaţionale şi a avertizat cu viitoare „măsuri de reciprocitate”.
Potrivit mass-media, Biroul RIA Novosti din Ucraina numără în jur de 15 jurnalişti, dintre care o parte sunt însărcinaţi să transmită informaţii și reportaje către sediul agenţiei la Moscova, iar alţii, conduşi de Vîşinki, se ocupă de site-ul rian.com.ua, destinat audienţei ucrainene. (N.G.)

Share our work
ANALIZĂ: Mercenarii moldoveni din Donbas, la mare „căutare”

ANALIZĂ: Mercenarii moldoveni din Donbas, la mare „căutare”

Fenomenul mercenarilor moldoveni care luptă în Ucraina, ia amploare în Republica Moldova, deși autoritățile nu se arată în general dispuse să vorbească despre acest fenomen. De cele mai multe ori din motive materiale, dar uneori și ideologice, mulți foștii militari, polițiști sau jandarmi cu ceva pregătire militară aleg să ia calea Rusiei, după care ajung în estul Ucrainei pentru a se alătura combatanilor separatiști pro-ruși. Există însă și cazuri izolate în care aceștia merg să lupte de parte batalioanelor ultranaționaliste ucraineane cum ar fi cel intitulat „Azov”.

Recent, jurnaliștii de la Balkan Insight au scos la iveală cifre oficiale privind persoanele monitorizate de către serviciile speciale din Moldova și despre cele trimise deja în judecată de către Procuratura Generală.

Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldovei (SIS) a identificat 62 de persoane, mai ales din regiunea separatistă a Transnistriei, care au legături cu activitatea de mercenariat din estul Ucrainei.

„Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat (…) De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight.

Portalul îl citează pe expertul în securitate Rosian Vasiloi care a afirmat că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen. El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreană și din regiunea autonomă a UTA Găgăuzia, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.

„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi. Acesta a mai spus că, cei care nu au pregătire militară în prealabil, sunt antrenați sumar în unitățile militare rusești din regiunea Rostov, după care sunt trimiși direct pe front.

SIS mai precizează că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen. În iulie 2014, la scurt timp după ce Rusia a preluat Crimeea din Ucraina, fostul șef al KGB-ului din Transnistria, Vladimir Antiufeev, a devenit vice prim-ministru al autoproclamatei Republicii Donetsk, în estul Ucrainei.

De altfel, cei care aleg să plece din Transnistria în Donbas sunt și cei mai motivați ideologic, unii dintre ei fiind pradă a propagandei ruse care, de multe ori, explică că „junta militară de la Kiev este de inspirație nazistă”, cu privire la regimul pro-european al Ucrainei.

Procuratura Generală, mai vocală

După articolul publicat de cei de la Balkan Insight, autoritățile de la Chișinău au început să fie mai vocale pe acest subiect, ținut oarecum mai departe de ochii presei. Raportul Procuraturii Generale pe anul 2017, prezentat pe 2 mai, face referire din nou la fenomenul de mercenariat al cetățenilor moldoveni în Ucraina.

Procurorul Eduard Harunjen a declarat că opt cetățeni moldoveni au fost condamnați, iar alți 24 sunt dați în căutare internaționale pentru mercenariat în Estul Ucrainei.

„Autoritățile Republicii Moldova sunt în imposibilitate să documenteze aceste situații și intervin când au solicitări de informații sau când apar în vizorul autorităților din Ucraina”, a declarat Harunjen, privind cifrele uneori contradictorii care apar în presă și furnizate chiar de către autorități.

Transnistria, bază pentru destabilizare și recrutări

Armata rusă face de mai mulți ani recrutări masive din regiunea separtistă transnistreană. Fie că se face prin anunțuri, sau direct la corturi, forțele armate ruse fac recrutări din rândul transnistrenilor. De altfel, RISE Moldova a și realizat un documentar despre mercenarii din această regiune care merg să lupte în Donbas.

Pe de altă parte, cei circa 1.500 de soldați ruși ai Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) și cei circa 13.000 de militari pe care regimul separatist îi poate mobiliza în orice clipă pot reprezenta un real pericol pentru regiunea Odesa a Ucrainei.

La începutul lunii aprilie, şeful Serviciului de Securitate ucrainean SBU, Vasili Hriţak, declara într-o conferință de presă la Odesa că serviciile speciale rusești încearcă să reaprindă „proiectul Basarabia” în special în regiunea Odesa, dar și în Republica Moldova.

„În ultimul timp, primim informaţii referitoare la tentative ale serviciilor de securitate rusești de a reveni la proiectul ‘Basarabia’. În 2015, după două acţiuni de prevenţie pe care le-am desfăşurat, proiectul ‘Basarabia’ a eşuat. Ulterior, au existat neînţelegeri între membrii celor două clanuri care coordonau proiectul respectiv. Acum, aceştia au revenit asupra proiectului”, a explicat şeful SBU, într-o conferinţă de presă susţinută la Odesa.

Potrivit lui Vasili Hriţak, SBU are dovezi că serviciile de securitate ruse vor încerca să destabilizeze situația din regiunea Odesa și din Republica Moldova, în contextul fostei regiuni istorice Basarabia.„Acest lucru se referă și la Transnistria, întrucât în Transnistria există un contingent de trupe ruse, care are aproximativ o mie de soldați ruși”, a avertizat Vasili Hriţak.

Şeful Serviciului ucrainean de Securitate a mai amintit că, pe teritoriul separatist al Transnistriei, pista aerodromului din Tiraspol a fost reutilată, făcând posibilă aterizarea avioanelor militare şi a celor de mare tonaj.„Pentru noi, acest lucru, de asemenea, este un semnal”, a concluzionat Vasili Hriţak, potrivit rbc.ua.

Inițiativă pro-rusească

În aprilie 2015, Karadeniz Press a scris despre mișcările incipiente ale inițiatorilor acestui demers.

Mai multi lideri de organizatii, comunitati minoritare si politicieni s-au intalnit atunci pentru crearea asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, un organism ce are ca scop „apararea intereselor comunitatilor nationale din Basarabia (regiunea Odesa, n.red).

La reuniune au participat atunci circa 100 de delegati, printre care s-au numarat membri ai consiliilor locale din regiunea Odesa, activisti civici si jurnalisti, precum si presedintele aripii de tineret a partidului nationalist bulgar „Ataka”, Sviatoslav Proinov, liderul partidului pro-rus „Patriotii Moldovei”, Mihail Garbuz, fostul parlamentar din Republica Moldova, Grigori Petrenco si altii.

„Rada Basarabiei”, organizatie care reuneste ce a fost creata luni, va avea in componente membri din sapte comunitati precum bulgarii, gagauzii, rusii, ucrainenii, tiganii, moldovenii si polonezii. Presedinte a fost ales Dmitri Zatuliveter, care mai este si presedintele Uniunii Transnistrenilor din Ucraina.

Noua organizație ar fi trebui să aibă atunci 21 de membri, cate trei pentru fiecare din comunitatile nationale amintite mai inainte. Structura isi pune drept obiectiv ca Basarabiei sa-i fie acordat statut de autonomie national-culturala si toti participantii au legatura directa cu Moscova sau militeaza pentru o apropiere de Rusia a Ucrainei si Republicii Moldova.

În discursul sau, liderul asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, Dmitri Zatuliviter, a remarcat ca misiunea sa este ca „Basarabia sa obtina statut de autonomie national-culturala”. „Oamenii nostri trebuie sa fie reprezentati corespunzator in viata politica si economica a Ucrainei, comunitatile noastre trebuie sa influenteze deciziile care ne vizeaza regiunea” , a afirmat Zatuliveter. In plus, „basarabenii” ameninta ca, in cazul aderarii Ucrainei la NATO, comunitatea isi rezerva „dreptul la autodeterminare a Basarabiei”, relata Radio Chișinău.

Apele nu s-au liniștit nici acum privind acest fenomen. De atunci și până în prezent, serviciile speciale din Republica Moldova și Ucraina au operat zeci de arestări ale unor persoane care fie făceau recrutări, fie se ocupau cu spionajul

Aceste acte mergeau până la vârf. În mai 2017, Republica Moldova a expulzat 5 diplomați ruși, acuzați de spionaj și tentativă de organizare a unor recrutări de mercenari din zona regiunii trasnistrene și din UTA Găgăuzia.

Reuters a scris atunci că cei cinci au fost declarate persoane non-grata pentru presupuse activități ca ofiteri acoperiți ai serviciului militar rusesc, GRU.

Presa rusa a scris atunci că printre cei expulzati se numara atașatul militar al Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău, Igor Dovbnea, consilierul atașatului militar, Aleksandr Grudin și primul secretar al Ambasadei, Rinat Anderjanov.

Bombe la frontieră

Cazurile de cetățeni care încearcă să introducă arme sau diverse materiale explozibile s-au înmulțit în ultimii ani la granița R. Moldova cu Ucraina. Săptămâna trecută, un cetățean ucrainean, cu domiciul în R. Moldova, a încercat să introducă ilegal pe teritoriul țării materiale explozibile ce puteau fi folosite inclusiv în atentate, potrivit SBU.

Un dispozitiv exploziv controlat prin radio, format din două grenade F-1, un material exploziv (plastid) de 372 grame și două siguranțe au fost descoperite la punctul de control Cuciurgan-Pervomaisk.

Explozivul se afla intr-un autoturism BMW X5, înregistrat în Lituania, și aparținea unui cetățean ucrainean cu domiciliul în R Moldova. Bărbatul a fost reținut, iar dispozitivul exploziv și mașina au fost înmânate autorităților pentru aplicarea mai departe a legii.

Potrivit SBU, substanțele găsite sunt utilizate pentru a arunca în aer diferite tipuri de infrastructură și pentru a organiza atacuri teroriste.

Răzvan Iorga

Share our work
Modernizarea căilor ferate, obiectiv strategic pentru Kiev. Transnistria, ocolită feroviar din motive de securitate

Modernizarea căilor ferate, obiectiv strategic pentru Kiev. Transnistria, ocolită feroviar din motive de securitate

Căile ferate din Ucraina au nevoie urgent de modernizare

Căile ferate din Ucraina au nevoie urgent de modernizare

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat că își dorește să extindă căile ferate cu ecartament european până în orașul Lviv, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest sens, Poroșenko va iniția discutarea posibilității extinderii și înlocuirii ecartamentului larg, de tip sovietic, cu ecartament îngust, de tip european, de la frontiera UE până în orașul Lviv (situat la 75 km de Polonia), scrie și Ukrinform.

Liderul de la  Kiev, aflat în plină campanie electorală neoficială pentru un nou mandat prezidențial, a declarat că înlocuirea ecartamentului căilor ferate va facilita călătoriile turiștilor din UE în Ucraina. „Vreau să aduc frontiera UE în Lviv cu ajutorul căilor ferate”, a declarat Petro Poroșenko. Proiectul va fi discutat cu conducerea regiunii Lviv în cel mai scurt timp, a spus Poroșenko.

Transnistria, izolată feroviar

Ambițiile în acest domeniu ale liderilor Ucrainei nu se opresc aici. Reamintim că Guvernul de la Kiev a aprobat în februarie 2018 planul financiar al companiei publice “Ukrzaliznitsya”, care cuprinde și studiul de fezabilitate pentru reabilitarea tronsonului feroviar Berezino-Basarabeasca, a declarat pe rețelele sociale vice-ministrul ucrainean al Infrastructurii, Viktor Dovgani, citat de mass-media de la Chișinău, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform înaltului oficial de la Kiev, proiectul va contribui la creşterea parcursului de mărfuri al companiei, în special pe segmentul Arţiz-Basarabeasca. Un alt avantaj al proiectului punctat de oficial este crearea unei căi alternative de ocolire a Transnistriei.

“Aceasta înseamnă deschiderea unei căi directe din Republica Moldova în porturile din regiunea Odesa, îmbunătăţirea comunicaţiei de transport cu Basarabia ucraineană şi cu portul Reni (în special, reducerea costurile de transport de mărfuri şi sporirea siguranţei lor)”, a declarat viceministrul.

Proiectul în valoare de 600 milioane de hrivne presupune reabilitarea a circa 20 de kilometri pe teritoriul Ucrainei şi 1,5 km pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi reparaţia capitală a infrastructurii segmentului Berezino-Basarabeasca, demontat în 1999.

Reamintim că oficiali SBU (principalul serviciu de securitate al Ucrainei) au solicitat încă din perioada 2014-2015 modernizarea tronsonului pentru a evita riscurile de securitate care le implică controlul traficului feroviar dintre Ucraina și Repubica Moldova de către autoritățile separatiste de la Tiraspol. Oficialii SBU au mai declarat că modernizarea tronsonului va facilita și deplasarea mai facilă a trupelor și tehnicii de luptă între garnizoana Odessa și regiunea de graniță cu Republica Moldova și România.

Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, a avertizat asupra importanței militare a tronsonului dintre Ucraina și Republica Moldova

Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, a avertizat asupra importanței militare a tronsonului dintre Ucraina și Republica Moldova

Opoziție dură

Proiectul are însă şi oponenţi, arată bodrug.eu. În special, directorul adjunct al portului Ismail, Yuri Vlasenko, se teme că, odată cu punerea în funcţie a tronsonului, “fluxurile de mărfuri se vor orienta spre Moldova, ceea ce va duce la distrugerea porturilor ucrainene de lângă Dunăre”.

Restaurarea acestui segment de cale ferată, pe de o parte, ar reduce distanța către porturile Ucrainene de la Dunăre, dar pe de altă parte – poate priva o parte semnificativă a mărfurilor către aceste porturi, transmite portalul cfts.org.ua, citat de bodrug.eu.

Cu toate acestea, Administrația portului Ismail susțin că autoritățile Republicii Moldova, prin intermediul restabilirii segmentului Berezino-Basarabeasca, ar fi în măsură să atragă marfă suplimentare în portul maritim Giurgiulești, și o parte din mărfuri, pe cale feroviară, cătr portul românesc Galați. Ca urmare, porturile ucrainene din regiunea Dunării ar pierde o parte din cifra de afaceri.

„În 2016, prin portul Ismail au trecut aproximativ 1,4 milioane de tone de marfă pe direcția Galați (România), și anume către Uzina ArcelorMittal Galați. În cazul în care aceast segment va fi reabilitat, atunci întregul flux de mărfuri va transportat pe cale ferată, pe teritoriul Republicii Moldova, către combinatul românesc“, – a menționat într-un interviu Yuri Vlasenko, directorul adjunct al portului CTS Ismail.

Interese moldovenești

“În 2016, aproximativ 1,4 mil. tone de mărfuri au fost transportate prin portul Ismail în direcţia României, şi anume spre combinatul “ArcelorMittal Galaţi”. Dacă această ramură feroviară va fi construită, atunci acest flux de mărfuri va merge pe calea ferată, prin care va fi livrat direct la combinatul din România. În plus, Moldova va putea atrage mărfuri suplimentare în portul Giurgiuleşti”, a spus el, conform bodrug.eu.

Republica Moldova insistă asupra reabilitării tronsonului feroviar Basarabeasca-Berezino încă din 2006. Acesta este important din punct de vedere al posibilităţii de conectare a celor două ţări prin ocolirea Transnistriei.

Se presupunea că lucrările vor începe în vara anului 2016. Conducerea “Căii Ferate din Moldova” a spus atunci că segmentul de cale ferată pe teritoriul ţării poate fi reabilitat în decurs de 2-4 luni. (N.G.)

Share our work
Operațiunea antiteroristă din Donbas, finalizată pe hârtie de Poroșenko

Operațiunea antiteroristă din Donbas, finalizată pe hârtie de Poroșenko

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, schimbă încadrarea legală a războiului din Donbas

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, schimbă încadrarea legală a războiului din Donbas

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a anunţat, luni, în mod oficial, încheierea aşa-numitei operaţiuni antiteroriste în Donbas şi începerea în regiune a operaţiunii forţelor unite. „Începând de astăzi, 30 aprilie 2018, operaţiunea antiteroristă de pe teritoriul regiunilor Doneţk şi Lugansk se încheie. Acum vom începe operaţiunea militară sub conducerea forţelor unite ucrainene pentru apărarea integrităţii teritoriale a Ucrainei” a declarat Petro Poroşenko în timpul reuniunii cu reprezentanţii departamentelor de forţă din ţară, relatează mass-media din Ucraina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Președintele de la Kiev, Petro Poroşenko, a semnat decretul privind încheierea operaţiunii antiteroriste, conferind astfel cadrul legal pentru schimbările anunțate. Liderul ucrainean a adăugat că „operaţiunea militară pentru apărarea integrităţii teritoriale a Ucrainei se va încheia doar atunci când va fi eliberată şi ultima bucată de pământ ucrainean, inclusiv Crimeea”.

Agenția BucPress, citată de KARADENIZ PRESS, menționează că începând cu 1 mai operațiunile militare din Donbas nu vor mai fi conduse de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), ci de Forțele Armate în cooperare cu alte structuri de forță din Ucraina.

Schimbarea formatului operațiunii este prevăzută de ”Legea privind reintegrarea  Donbasului”, aprobata la jumătatea lunii aprilie. Atunci, Poroșenko a spus că reformatarea este prevazuta pentru a schimba organizarea conducerii, transferand comandamentului forțelor armate puteri suplimentare și control asupra unităților  Gărzii Naționale (subordonate Ministerului de Interne), Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Poliției Naționale. Decizia a fost criticată de o parte a clasei politice de la Kiev, care l-a acuzat pe președintele Petro Poroșenko că exploatează electoral situația din Donbas, pe fondul apropierii alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2019. (N.G.)

Share our work
Mercenarii moldoveni din Donbas, monitorizați atent de SBU și SIS

Mercenarii moldoveni din Donbas, monitorizați atent de SBU și SIS

Activitatea de mercenariat din R. Moldova către estul Ucrainei este foarte bine monitorizată de către serviciile speciale din cele două țări, în special cea din regiunea separatistă transnistreană. Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldovei (SIS) că a identificat 62 de persoane, mai ales din regiunea separatistă a Transnistriei, care au legături cu activitatea de mercenaria în estul Ucrainei, relatează portalul de știri Balkan Insight.

Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat (…) De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight. 

O anchetă jurnalistică de la RISE Moldova realizată la începutul acestui an a arătat, de asemenea, modul în care cetățenii moldoveni merg să lupte atât pentru separatiștii din Donbass, cât și pentru batalioanele ucrainene, unii pentru bani și alții din motive ideologice.

Expertul în securitate, Rosian Vasiloi, a declarat pentru Balkan Insight că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen. El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreanăși din regiunea autonomă a Găgăuziei, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.

„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi.

SIS mai precizează că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen. În iulie 2014, la scurt timp după ce Rusia a preluat Crimeea din Ucraina, fostul șef al KGB-ului din Transnistria, Vladimir Antiufeev, a devenit vice prim-ministru al autoproclamatei Republicii Donetsk, în estul Ucrainei.

În cursul anului 2017, soldații ruși staționați în Transnistria și forțele separatiste loiale Tiraspolului au efectuat în jur de 200 de exerciții militare comune. Rusia păstrează aproximativ 1.500 de soldați în Transnistria drept „pacificatori” și în Grupul operativ al trupelor rusești (GOTR).

Share our work