Kremlinul ridică miza în războiul ostatecilor. Marinarii ucraineni capturați duminică, evacuați din Crimeea

Kremlinul ridică miza în războiul ostatecilor. Marinarii ucraineni capturați duminică, evacuați din Crimeea

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Marinarii ucraineni capturați duminică de FSB în Marea Neagră sunt evacuați din peninsula Crimeea, după ce un tribunal din Simferopol i-a plasat în arest preventiv pentru 30 de zile, relatează rbc.ua, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit rbc.ua, care citează avocații marinarilor, toți sunt evacuați în Moscova,  în închisoarea Lefortovo, urmând ca ulterior să ajungă în alte regiuni ale Federației, inclusiv zona siberiană. Concomitent, marinarii care au fost răniți au fost transportați din spitalul din Kerci în Penitenciarul de Maximă Siguranță din Simferopol.

Tactică obișnuită

Oficialitățile de la Kiev au declarat, pentru KARADENIZ PRESS, că nu sunt surprinse de decizia autorităților ruse, evacuarea ostatecilor ucraineni în interiorul Federației Ruse fiind o practică standart a Moscovei în ceea ce privește majoritatea cetățenilor Ucrainei aflați în închisorile rusești, sub diferite pretexte.
Reamintim că duminică flota militară rusă a Mării Negre și unități FSB au atacat trei nave ucrainene în apropierea strâmtorii Kerci, care face legătura dintre Marea Azov și Marea Neagră. În urma tacului rușii au capturat navele și 24 de marinari ucraineni. La 28-29 noiembrie un tribunal din Simferolop a plasat toți prizonierii în arest pentru două luni.
NATO, UE, SUA, dar și organizațiile internaținale au cerut Moscovei eliberarea tuturor prizonierilor capturați duminică, lucru refuzat de autoritățile ruse.

6 tipuri de atacuri

Marinarii ucraineni, capturați pe 25 noiembrie în strâmtoarea Kerci, au fost supuși la 6 tipuri de atacuri diferite, a declarat vicepreședintele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Oleg Frolov, la o conferinta de presa susținuta la Kiev. „Navele ucrainene au devenit ținte pentru militarii ruși care în mod cinic și-a exersat abilitățile în utilizarea diferitelor tipuri de arme. De fapt, marinarii ucraineni au supraviețuit printr-un miracol, deoarece au fost supusi la 6 tipuri de atacuri”, a spus Frolov.
Oficialul SBU a remarcat că remorcherul „Jana Kapu” a fost lovit de nava ruseasca „Don”. Totodata, a avut loc lansarea asupra navelor a doua rachete anti-nava de catre un avion multi-rol Su-30, si alte doua rachete de catre un elicopter de asalt Ka-52. În plus, rușii au folosit arme navale de calibru mare – a fost supus foculului timoneria, unde se aflau marinarii.
La final au recurs la abordaj cu forțele speciale Spetsnaz, împotriva marinarilor ucraineni fiind folosita forta fizică excesiva.
Potrivit lui Frolov, al șaselea tip de violență se produce în prezent – „presiunea fizică și psihologică și arestarea ilegală a tuturor celor 24 de marinari, precum și ascunderea de informații cu privire la starea de sănătate a celor trei prizonieri raniti în timpul atacului armat al Rusiei”. (N.G.)

Share our work
ANALIZĂ: Mercenarii moldoveni, tot mai numeroși în rândul armatelor separatiste sau private

ANALIZĂ: Mercenarii moldoveni, tot mai numeroși în rândul armatelor separatiste sau private

Moldoveanul Radu Donciu, făcând semnul victoriei, alături de un militar rus

În ultimii ani, numărul moldovenilor care luptă în zone de conflict precum estul Ucrainei și mai recent în Siria s-a înmulțumit vizibil. Aceștia pot fi divizați în două categorii și anume cei care merg acolo pentru pentru a fi mercenari cu scopul de a fi plătiți, dar și o categorie care merg să lupte în Donbas din rațiuni ideologice, în special cei care provin din regiunea separatistă transnistreană.

Serviciile speciale moldovenști și cele ucrainene îi monitorizează atent pe cei care merg să lupte în aceste zone, iar procurorii în trimit în judecată după caz.

Cu toate acestea, se poate observa o mișcare a mercenarilor din zona Donbas, acolo unde luptele sunt în special de menținere a poziții și doar sporadic se mai înregistrează ciocniri, spre o zonă mult mai firbiente, cea a Orientului Mijlociu, acolo unde Rusia sprijină regimul lui Bashar al Assad în Siria. Recent, aceștia au început să fie contractați în Africa.

Cel mai recent caz în acest sens este cel al mercenarului moldovean Radu Donciu, un bărbat la 43 de ani, căsătorit în Rusia. După ce a luptat în Donbas alături de rebelii proruși, acesta a luat calea Orientului Mijlociu. Aici s-a angajat în compania militară privată Wagner care sprijină regimul Bashar al-Assad, dar despre care Rusia spune că nu aparține statului rus.

„Serviciul de securitate continuă să informeze publicul despre faptele serviciilor secrete rusești care utilizează cetățeni străini în cadrul companiei private de securitate Wagner pentru a conduce un război hibrid în Ucraina și în lume”, a precizeazat SBU – serviciul secret al Ucrainei.

Oficialii ruși au admis prezența luptătorilor voluntari în estul Ucrainei și în Siria, unde Moscova susține guvernul Damasc, dar neagă orice legătură cu compania privată Wagner, scrie Balkan Insight.

„Conducerea politică și militară rusă ascunde în mod deliberat de ochii publicului pierderile uriașe din rândul mercenarilor în războiului hibrid pe care îl poartă în Ucraina și Siria”, a declarat săptămâna trecută șeful SBU, Igor Guskov.

Săptămâna trecută, SBU a făcut publice numele a circa 70 de mercenari care au murit sau au fost răniți în timpul luptelor grele din Siria pe 2 iulie.

În februarie, compania Wagner a suferit pierderi majore de forță de muncă în Siria în timpul unei operațiuni militare dure în provincia Deir-ez-Zor, a repcizat SBU.

„Serviciul [SBU] a identificat 206 de mercenari care au fost implicați direct în această aventură”, a adăugat Guskov.

SBU a declarat că datele sale arată că cel puțin 80 dintre aceștia au fost uciși și aproape 100 au fost răniți sub diverse forme.

Site-ul ucrainean Myrotvorets, care colectează informații despre surse interne sau străine în estul Ucrainei, a scris că Radu Donciu locuiește în Rusia, iar din pozele postate se observă că este căsătorit și are o fiică de doar câțiva ani.

El a publicat numeroase poze despre el și familia sa într-o rețea socială rusă, VKontakte, dar a încetat postările în noiembrie 2016.

SBU a identificat zilele trecute trei bărbați care au luptat în Ucraina și sunt acum în Siria pentru compania Wagner, cetățeanul armean Gevorg Hrachyan (care între timp a fost ucis), Radu Donciu din Moldova și un cetățean kazah, Maxim Klimov.

Varianta rusească a „Blackwater”

Compania „Wagner” are ca model de inspirație omoloaga sa din Statele Unite, controversata „Blackwater” care a primul său contrac militar din SUA în 2000 și a fost foarte activă pe timpul Războiului din Irak.

Compania paramilitară Wagner a luat ființă în 2014, imediat după anexarea Crimeii cu ajutorul „omuleților verzi”. Deși există numeroase voci care spun că, de facto, Wagner este o unitate ce aparține Ministerului rus al Apărării, liderii acesteia neagă această variantă. Cert este că a apărut în 2014, în zona Lugansk-ului, acolo unde fondatorul său Dmitri Valerievici Utkin, locotent-colonel în cadrul trupelor special Spetnaz din cadrul serviciul de informații al Armatei Ruse – GRU. De altfel, numele companiei vine de aliasul pe care singur și l-a luat și anume „Wagner”.

Legătura dintre Utkin și Kremlin a fost cât se poate de vizibilă în 2016, atunci când, în cadrul unei recepțin, Utkin, împreună cu alți comandanți ai Wagner au primit distinții chiar și din mâna lui Vladimir Putin – Ordinul pentru Curaj și de Eroul al Federații Ruse.

Atunci când ajung în taberele Wagner, recruților le este interzis să mai folosească rețele de socializare, fapt ce s-a întâmplat și cu moldoveanul Radu Donciu, al cărui cont de Vkontacte (rețea de socializare rusească -n.r.) se oprește în noiembrie 2016. La fel ca și în cazul recruților din afara Rusiei care urmează drumul spre Donbas, compania Wagner își pregătește soldații în regiunea Krasnodar.

Compania Wagner deține și o unitate sârbă care cuprinde mercenari sau voluntari care au luptat în Ucraina și care au fost mutați în Siria, potrivit Balkan Insight.

Așa-numitul pluton sârb din compania Wagner este condus de un sârb bosniac, Davor Dragolobovic Savicic, în vârstă de 42 de ani, numit „Lupul” de către oamenii săi pentru curajul și forța sa. Alți luptători sârbi, presupuși membri ai companiei Wagner, sunt considerați a fi cazați în Rusia, de unde călătoresc ocazional în zonele controlate de rebeli din estului Ucrainei. Toți au pașapoarte sârbești sau bosniace.

Monitorizare atentă

În tot acest timp, serviciile speciale de la Chișinău urmăresc atent mișcările mercenarilor moldoveni, dar și a altor naționalități, atunci când doresc să treacă frontiera R. Moldova. În aprilie 2018, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) de la Chişinău preizat că a identificat cel puţin 62 de cetăţeni moldoveni, cei mai mulţi din Transnistria, care participă activ la conflictul din estul Ucrainei, în special de partea separatiştilor proruşi, scria Balkan Insight

Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat. Materialele probatorii în privința acestor persoane au fost remise în adresa organelor Procuraturii Republicii Moldova. De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight.

O anchetă jurnalistică de la RISE Moldova, realizată la începutul acestui an, a arătat de asemenea modul în care cetățenii moldoveni merg să lupte atât pentru separatiștii din Donbass, cât și pentru batalioanele ucrainene, unii pentru bani și alții din motive ideologice.

Expertul în securitate, Rosian Vasiloi, declara pentru Balkan Insight că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen.

El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreanăși din regiunea autonomă a Găgăuziei, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.

„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi.

SIS a mai precizat atunci că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen.

„Serviciul de Informații și Securitate în cooperare cu organele abilitate ale statului, precum și cu partenerii externi, întreprind măsuri continue pentru identificarea și reținerea persoanelor bănuite de organizarea și desfășurarea activităților cu caracter ilegal, implicit cele de mercenariat”, mai precizează SIS.

Legionarul moldovean „Parma”, luptător în Donbas

Chiar la începutul lunii august, un nou caz de recrutare a mercenarilor pentru Donbas s-a produs în Italia, acolo unde șase persoane au fost arestate de către carabinerii italieni. Printre aceștia s-a aflat și un cetățean moldovean, potrivit La Reppublica, pe numele său Vladimir Verbițchi, poreclit „Parma”, un legionar aspirant în organizația neo-fascistă „Buldogii”, care a mai luptat în Donbas. Acesta locuia în regiunea Emilia și a fost ridicat împreună cu o femeie de origine rusă, scrie La Stampa.

Autoritățile italiene nu i-au făcut public numele acestuia, în schimb Procuratura Generală din Genova (regiunea Liguria) a operat arestările și investighează în total 15 persoane care se presupune că aveau legături cu această activitate. Astfel, polițiștii italieni au reușit să aresteze trei persoane, dintre care doi sunt cetățeni albanezi și unul moldovean, iar alți 3 suspecți, pe numele cărora au fost eliberate mandate de arestare, s-ar putea afla în regiunea Donbas.

Deconspirarea şi destructurarea organizației criminale angajate în recrutarea mercenarilor în Donbas a fost precedată de o investigație a activităților grupărilor de ultra-dreapta din Liguria. Poliția stabilit prin intermediul rețelelor sociale că unul dintre foștii activiști ai organizației ultra-drepta „Buldogii”, Andrea Palmeri, este angajat în recrutarea și finanțarea mercenarilor pro-ruși în zona de conflict din estul Ucrainei.

Răzvan Iorga

Share our work
Jurnaliștii, victime sigure în războiul informațional dintre Kiev și Moscova. Condamnările pentru spionaj, arma preferată în cruciada împotriva presei adverse

Jurnaliștii, victime sigure în războiul informațional dintre Kiev și Moscova. Condamnările pentru spionaj, arma preferată în cruciada împotriva presei adverse

Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-eliberarea-prizonierilor-ucraineni-deținuți-de-Moscova

Ucraina-mizează-pe-sprijinul-statelor-UE-pentru-eliberarea-prizonierilor-ucraineni-deținuți-de-Moscova

Justiţia rusă l-a condamnat luni la 12 ani de închisoare în regim sever pe jurnalistul ucrainean Roman Suşcenko, arestat în octombrie 2016 şi găsit vinovat de spionaj, acuzaţii pe care acesta le respinge şi care au fost denunţate de Kiev ca fiind motivate politic, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS.„Voi face, desigur, apel. Această decizie nu este corectă”, a declarat Suşcenko, care neagă toate acuzaţiile.

Surse diplomatice occidentale de la Kiev, ciatate de mass-media locală, menționează că cel mai probabil jurnaliștii ucraineni și ruși afectați vor face parte din schimbul de prizonieri dintre cele două părți, care este negociat în acest moment și care va avea loc, cel mai probabil, până la sfârșitul acestui an.

Arestare contestată

Procuratura rusă a cerut 14 ani de închisoare împotriva jurnalistului ucrainean acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.
După arestarea sa în octombrie 2016, Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) l-a acuzat pe Suşcenko că ar fi „adunat în mod intenţionat informaţii confidenţiale despre activităţi ale forţelor armate şi Gărzii Naţionale ruse”.
La rândul sau, Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform, pentru care el lucrează din 2002.

#FreeSentsov

În mai multe oraşe din Ucraina şi din alte ţări au loc, la sfârșitul săptămânii trecute, acțiuni de susţinere a regizorului ucrainean Oleg Senţov, condamnat ilegal de justiţia rusă la 20 de ani de închisoare. #FreeSentsov este o acţiune desfăşurată la nivel mondial, startul acesteia fiind dat în centrul Kievului, unde câteva sute de persoane s-au adunat în Piața Independenței şi au afişat pancarte cu mesaje de susţinere a lui Senţov, dar şi a altor ucraineni condamnaţi politic în Rusia. Regizorul ucrainean Oleg Senţov, care s-a opus anexării Crimeii, a fost condamnat pentru „terorism” la 20 de ani de închisoare. Un alt ucrainean implicat în acest caz, Oleksandr Kolcenko, a primit 10 ani de detenţie. Arestat în mai 2014 la domiciliul său din Crimeea, Oleg Sențov a fost acuzat, alături de Oleksandr Kolcenko, de „terorism”, „organizarea unei grupări teroriste” și „trafic de arme”. Pe 14 mai 2018, regizorul Oleg Senţov a intrat în greva foamei pe perioadă nelimitată, solicitând Kremlinului eliberarea tuturor deţinuţilor politici ucraineni.

#freesentov, răspunsul Ucrainei la acțiunile Kremlinului

#freesentov, răspunsul Ucrainei la acțiunile Kremlinului

RIA Novosti, țintă a SBU

Reamintim că angajați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au pătruns pe 15 mai în birourile în care activează reporterii RIA Novosti de la Kiev, perchezițiile durând peste opt ore. În aceeași zi a fost reținut la Kiev directorul portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, fiind suspectat că ar susține autoproclamatele republici pro-ruse din Donbas.
Ulterior cererea directorului portalului RIA Novosti Ucraina, Kirill Vâșinski, privind renunțarea la cetățenia ucraineană a fost trimisă administrației președintelui Petro Poroșenko.
Ministerul rus de Externe a calificat acțiunile Kievului în raport cu RIA Novosti Ucraina drept o samavolnicie. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că acțiunile Kievului întreprinse împotriva jurnalistului de la „RIA Novosti Ucraina” sunt inacceptabile. Ambasada Federației Ruse la Kiev a expediat o notă de protest Ministerului de Externe al Ucrainei, cerând să se pună capăt acțiunilor ostile față de reprezentanții mass-media. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, a comunicat de asemenea că Kremlinul așteaptă o reacție dură din partea organizațiilor internaționale la acțiunile întreprinse de SBU.

Operațiunea Babcenko, răspunsul Ucrainei

La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.

Moarte înscenată

Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”. (N.G.)

Share our work
Kiev-ul continuă războiul de imagine contra Moscovei

Kiev-ul continuă războiul de imagine contra Moscovei

Președintele-Ucrainei-Petro-Poroșenko-vrea-să-joace-dur-contra-Moscovei

Președintele-Ucrainei-Petro-Poroșenko-vrea-să-joace-dur-contra-Moscovei

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a apărat, în fața mass-media internațională, operațiunea serviciilor secrete ucrainene de înscenare a asasinării jurnalistului rus Arkadi Babcenko, relatează agențiile mondiale de presă, citate de KARADENIZ PRESS. „Cei care ne critică ar fi preferat ca serviciile secrete ruse să-l ucidă pe acest jurnalist?”, s-a întrebat Poroşenko în acest interviu, răspunzând în legătură cu această punere în scenă ce a permis, potrivit Kievului, dejucarea unei tentative reale de a-l asasina pe jurnalist, un critic virulent al lui Vladimir Putin.
„Dacă vrem să protejam libertatea presei, dacă vrem să protejăm jurnaliştii, trebuie să folosim astfel de tehnici”, a justificat Poroşenko.

Operațiune criticată

Poliţia ucraineană a anunţat în seara zilei de 29 mai moartea lui Babcenko, ucis de gloanţe la Kiev, dar a doua zi, serviciile de securitate au organizat o conferinţă de presă la care jurnalistul era viu şi nevătămat.
Serviciile secrete ucrainene „l-au arestat pe vinovat, iar în viitorul foarte apropiat, vor arăta de unde a primit banii, ordinele, listele jurnaliştilor ce trebuie ucişi”, asigură preşedintele ucrainean în El Pais.
Întrebat despre o presupusă listă de 30 de jurnalişti vizaţi în Ucraina şi statele membre ale Uniunii Europene, Petro Poroşenko asigură că nu a informat personal alte guverne, dar „serviciile secrete cooperează între ele”.

Președintele rus, Vladimir Putin, acuzat de pregătirea unor asasinate în Ucraina

Președintele rus, Vladimir Putin, acuzat de pregătirea unor asasinate în Ucraina

Sejur spaniol

Petro Poroşenko s-a aflat luni în vizită oficială la Madrid unde s-a întâlnit cu noul şef al guvernului spaniol, socialistul Pedro Sanchez care „sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv refuzul de a recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii, şi vrea să protejeze unitatea teritoriala a ţării mele în est”, potrivit preşedintelui ucrainean.
Vizita liderului de la Kiev vine pe fondul recentelor acuzații lansate de serviciile secrete spaniole la adresa Kremlinului privind implicarea în susținerea mișcării secesioniste catalane.

Lista morții

Prea ucraineană a dat publicității o listă cu 47 de nume ale unor personalități din Ucraina și Rusia care se află pe teritoriul ucrainean care ar fi trebuit să fie ucise după planul organizatorului asasinatului asupra lui Arkadii Babchenko.
În listă apar mai mulți jurnaliști și analiști politici printre care Vitalii Portnikov, Matvei Gonopolski și alții, relatează presa din Ucraina. Potrivit surselor citate, Boris Gherman ar fi primit lista de la același Veaceslav Pivovarkin care ar lucra la o fundație personală a lui Valdimir Putin, iar pe când era în Ucraina era afiliat cu un om a lui Dmitrii Rogozin.
Boris Gherman a declarat mass-media că el colabora cu contraspionajul ucrainean, dar oficialii de la Kiev nu recunosc acest lucru.
Reamintim că tentativa de asasinat a lui Arkadii Babchenko a fost dejucată în seara zilei de 30 spre 31 mai 2018. Inițial s-a anunțat că jurnalistul a decedat în urma a trei împușcături în spate. Șeful SBU, Vasili Grițaka, a declarat că în spatele tentativei de asasinat a jurnalistului Arkadii Babchenko ar sta FSB, care a plătit 40 de mii de dolari, iar killerul ar fi primit 15 mii de dolari pentru asasinat.

60 în închisori

“În închisorile din Federația Rusă sunt deţinuţi ilegal mai mult de 60 de ucraineni. Printre deţinuţii politici sunt şi reprezentanți ai tătarilor crimeeni” a declarat prim-vicepreședintele Radei Supreme a Ucrainei, Irina Gheraşcenko, citată de site-ul oficial al Radei Supreme de la Kiev. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii nu li se permite de a vizita închisorile din teritoriile Ucrainei, ocupate temporar, în care sunt reţinuţi ilegal cetățeni ucraineni, printre ei fiind civili și militari.
În ajunul Campionatului Mondial de Fotbal din 2018, vicepreşedintele Parlamentului ucrainean a lansat un apel la comunitatea internatională privind consolidarea eforturilor pentru a exercita presiuni maxime asupra autorităţilor ruse.
“Continuăm să luptăm cu disperare pentru eliberarea tuturor ucrainenilor și suntem permanent în contact cu rudele cetăţenilor, deţinuţi ilegal în închisorile ruse” a mai declarat Gheraşcenko. (N.G.)

Share our work
Mai 2018, o lună fierbinte în războiul spionilor dintre Kiev și Moscova

Mai 2018, o lună fierbinte în războiul spionilor dintre Kiev și Moscova

Războiul invizibil dintre Moscova și Kiev afectează securitatea internațională

Războiul invizibil dintre Moscova și Kiev afectează securitatea internațională

Parchetul rus a cerut 14 ani de închisoare împotriva lui Roman Suşcenko, jurnalist ucrainean arestat în octombrie 2016 şi acuzat de spionaj de Moscova, a anunţat avocatul acestuia, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Acuzarea a cerut 14 ani de închisoare. Nu este pedeapsa maximă pe care o putea cere, care era de 20 de ani”, a declarat Mark Feighin, avocatul lui Suşcenko, prezentat drept jurnalist de Kiev, dar acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.

Contextul Șențov

„Cred că ei au ţinut cont de contextul ‘Oleg Senţov”, realizator ucrainean condamnat la 20 de ani de închisoare în Rusia pentru „terorism” şi care a intrat într-o grevă a foamei la mijlocul lui mai, a precizat avocatul. „Ei nu au nevoie de o nouă grevă a foamei”, a adăugat el. Verdictul ar urma să fie dat în data de 4 iunie, a mai declarat avocatul Mark Feighin, cunoscut pentru activitatea sa în sprijinul liderilor opoziției din Federația Rusă și a unui număr mare de cetățeni ai Ucrainei, acuzați de autoritățile ruse de spionaj.

Reacție tardivă

„Subliniem încă o dată motivaţia politică a cazului. Cerem eliberarea jurnalistului Suşcenko, ostatic al agresiunii ruse”, a reacţionat pe contul său de Twitter purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ucrainene, Mariana Betsa.

Reamintim că Roman Suşcenko a fost arestat în octombrie 2016 la Moscova de Serviciile de Securitate Ruse (FSB), care îl acuză că este colonel activ al serviciilor de informaţii ale Ministerului ucrainean al Apărării.

Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform.

Schimb de prizonieri

Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că autoritățile ucrainene vor să negocieze un eventual schimb de prizonieri între Moscova și Kiev, prin care un număr de cetățeni ai Ucrainei, deținuți în acest moment în închisorile din Federația Rusă, să fie schimbați cu cetățeni ruși și membrii ai forțelor separatiste pro-ruse din Donbass, condamnați pentru spionaj ori alte acuzații.

Sursele citate au mai precizat că serviciile de informații de la Kiev se așteaptă ca Moscova să mențină presiunea asupra Ucrainei prin noi arestări și condamnări sub diferite pretexte ale unor jurnaliști și alte persoane publice din Ucraina.

RIA Novosti, suspendată în Ucraina

Ucraina a interzis agenţiei de presă ruse RIA Novosti să-şi desfăşoare activitatea pe teritoriul său, în cadrul noilor sancţiuni care vizează Moscova şi care intervin la o săptămână după arestarea unui oficial al filialei agenţiei RIA Novosti la Kiev, acuzat de „înaltă trădare”, relatează mass-media regională.

Ria Novosti şi Interselekt, compania care gestionează activităţile economice ale agenţiei la Kiev, au fost adăugate pentru o perioadă de trei ani pe lista neagră a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare (NSDC), publicată pe site-ul preşedinţiei ucrainene. Aceste sancţiuni includ blocarea activelor, a telecomunicaţiilor utilizate de agenţie şi a site-ului ucrainean al Ria Novosti.

Filiera belarusă

Recent, un corespondent al unui post de radio din Ucraina a fost condamnat în Belarus la peste opt ani de închisoare pentru spionaj. Ambasadorul Ucrainei la Minsk, Ihor Kizim, a declarat că „procesul a avut loc. El se află în prezent într-un centru de detenţie al KGB”. ”Nu are plângeri în privinţa condiţiilor de detenţie” a adăugat diplomatul.

Reamintim că în noiembrie anul trecut, serviciul de securitate KGB din Belarus (n.r.: structură cu strânse legături cu serviciile de informații ale Federației Ruse) a anunţat că a descoperit o reţea de spionaj care lucra pentru ministerul apărării din Ucraina şi care ar fi fost creată de jurnalistul Pavlo Șaroiko.

Șaroiko, care nu a putut fi contactat de mass-media sau de ambasada Ucrainei de la arestarea sa, în octombrie anul trecut, a fost condamnat recent de către o instanţă închisă, a spus ambasadorul Igor Kizim. Sharoyko ar fi pledat vinovat la acuzaţiile de spionaj, dar ambasada nu acordă credibilitate acestora informaţii, a mai declarat ambasadorul ucrainean. (N.G.)

Share our work