Fostă vicepreședintă a Delegației PE pentru R. Moldova, acuzată de spionaj în favoarea Rusiei

Fostă vicepreședintă a Delegației PE pentru R. Moldova, acuzată de spionaj în favoarea Rusiei

Parlamentul European a anunţat că a deschis o anchetă asupra unei eurodeputate letone, acuzată în urma unei anchete realizate de un site de investigaţii că a desfăşurat activităţi de spionaj în beneficiul Moscovei în ultimele două decenii.

Tatiana Zdanoka, care provine din minoritatea rusă din Letonia, a susținut taberele radicale pro-ruse în timpul referendumului din Crimeea și a celui din Găgăuzia din 2014. Eurodeputata acuzată de spionaj a vizitat frecvent Chișinăul la invitația unor politicieni pro-ruși. Ea a ocupat funcția de vicepreședintă Potrivit site-ului de investigaţii rus The Insider (cu sediul în Letonia), Tatjana Zdanoka, eurodeputată neafiliată din 2004, ar fi colaborat de anul următor cu serviciile de securitate ruse (FSB).
Politiciana ar fi „apărat în mod deschis” poziţiile Moscovei, scrie The Insider într-un lung articol bazat pe schimburi de e-mail-uri între Zdanoka şi agenţi ruşi, incluzând „rapoarte explicite şi detaliate despre activitatea ei ca europarlamentar”.
Aceste e-mail-uri se referă la „întâlniri fizice la Moscova sau la Bruxelles” şi la „cereri de finanţare provenite din surse ruseşti pentru activităţile sale politice”, conform acestei anchete realizate împreună cu alte mass-media, printre care un site eston şi ziarul suedez Expressen.
Preşedinta Parlamentului European, malteza Roberta Metsola, „ia foarte în serios aceste acuzaţii şi a trimis cazul Comitetului Consultativ pentru Codul de Conduită, ceea ce înseamnă că au fost deschise anchete” în cadrul instituţiei, potrivit purtătorului său de cuvânt.
Chestiunea va fi inclusă miercuri şi pe ordinea de zi a unei reuniuni a preşedinţilor grupurilor politice.
„Luăm notă de faptul că aceste acuzaţii au fost semnalate în ţara (Tatjanei Zdanoka) de ceva vreme”, în timp ce „toţi europarlamentarii sunt supuşi aceloraşi reguli în ceea ce priveşte independenţa mandatului sau etica”, a adăugat serviciul de presă al Parlamentului, fără a dori să comenteze în detaliu.
Pe lângă ancheta internă deschisă de instituţie, se face referire la eventuale proceduri pe care autorităţile letone le-ar putea întreprinde în acest caz.
Aceste suspiciuni de spionaj apar în condiţiile în care Parlamentul European a fost zdruncinat la sfârşitul anului 2022 de Qatargate, un presupus scandal de corupţie care a implicat mai mulţi europarlamentari, suspectaţi că au acţionat în favoarea Qatarului şi Marocului în schimbul unor sume de bani.

Share our work
Boris Nadejdin: Rivalul lui Putin pentru președinția Rusiei

Boris Nadejdin: Rivalul lui Putin pentru președinția Rusiei

Alegerile prezidențiale din Federația Rusă, stabilite pentru 17 martie, ar putea să urmeze un scenariu neașteptat, mai puțin evidențiat în mass-media. Pe lista buletinelor de vot, ar putea apărea un nume care să propună o alternativă reală pentru viitorul Federației Ruse. Boris Nadejdin, unicul opozant al regimului de la Kremlin, își face eforturi pentru a-și înregistra candidatura la alegerile prezidențiale.

Opozantul rus și-a început cariera politică în 1990, ca membru al Consiliului Municipal din Dolgoprudnîi, un oraș situat la o distanță de 18 km de Moscova. În anii 90 a ocupat funcția de consilier al lui Boris Nemțov, un alt opozant rus proeminent. Între anii 1999 și 2003, Nadejdin a servit ca deputat în Duma de Stat, reprezentând partidul „Uniunea Forțelor de Dreapta”. După tragicul eveniment din 2015, când Boris Nemțov a fost asasinat, Nadejdin a continuat să se opună regimului de guvernare rus, menținându-se activ în politica de opoziție. În prezent, el este membru al Consiliului Municipal din orașul Dolgoprudnîi.

Boris Nadejdin și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din Federația Rusă la sfârșitul anului 2023. Pe 28 decembrie, Comisia Electorală Centrală din Rusia i-a acordat permisiunea de a începe colectarea semnăturilor necesare pentru înregistrarea candidaturii sale. În primele trei săptămâni de colectare a semnăturilor, susținătorii lui Nadejdin au reușit să adune 25.000 de semnături. După ce mai mulți opozanți ruși, inclusiv deputatul Vladislav Davankov, și-au exprimat sprijinul pentru Nadejdin, s-au format cozi de susținători la birourile de campanie ce colectează semnături. Aceste cozi au fost vizibile nu numai în orașe mari, precum Sankt Petersburg și Moscova, dar și în orașe mai puțin cunoscute, precum Saratov sau Iaroslavl. Birourile de campanie ale lui Nadejdin, au fost deschise în 75 de regiuni din întreaga Rusie, reflectând o campanie națională extinsă.

În ciuda informațiilor apărute în mass-media săptămâna trecută, care susțineau că Boris Nadejdin a reușit să strângă cele 100.000 de semnături necesare, site-ul oficial al opozantului nu oferă detalii cu privire la numărul de susținători pe regiune. Pentru a se califica pentru în nominalizare, candidații trebuie să depună 2.500 de semnături din 40 de regiuni diferite la Comisia Electorală Centrală a Rusiei. Conform site-ului oficial al lui Nadejdin (https://nadezhdin2024.ru/#main), la data de 29 ianuarie 2024, echipa sa a reușit să colecteze peste 200.000 de semnături și continuă să o facă în alte 51 de regiuni. Conform Comisiei Electorale Centrale din Federația Rusă, semnăturile trebuie să fie depuse până în data de 31 ianuarie 2024.

Opozantul rus a dezvoltat un program electoral care se concentrează pe trei puncte principale. În primul rând, Nadejdin se opune războiului și intenționează să declare un armistițiu imediat în Ucraina, urmând să inițieze negocieri de pace. În al doilea rând, el intenționează să elibereze toți prizonierii politici, inclusiv pe Alexey Navalny, în prima zi a mandatului său. În al treilea rând, Nadejdin se opune tendințelor de militarizare și izolare a Rusiei, pe care le atribuie președintelui Putin, și intenționează să schimbe această direcție dacă va fi ales. Nadejdin este cunoscut pentru campania sa împotriva acțiunilor Rusiei în Ucraina și a câștigat sprijinul unui grup de soții de soldați, care sunt nemulțumite de desfășurările lungi ale soților lor. De asemenea, este unul dintre puținii opozanți ruși care au fost invitați și la emisiunile TV de stat. În prezent canalul său de Youtube are aproape 90.000 de urmăritori și adună zeci de mii de vizualizări. Pe pagina sa de Telegram este urmărit de peste 200.000 de oameni.

Alegerile prezidențiale din Federația Rusă sunt unice în felul lor, din moment ce se cunoaște cine urmează să fie desemnat câștigător. În acest context, candidatura lui Boris Nadejdin poate părea simbolică mai mult decât o amenințare reală la adresa puterii actuale. Șansele ca Boris Nadejdin să câștige alegerile sunt aproape nule, însă această acțiune ar putea marca începutul sfârșitului erei Putin. Candidatura sa reprezintă în primul rând un act de curaj și rezistență, fapt ce ar putea inspira mai mulți oameni să-i urmeze exemplul. El reprezintă o voce a opoziție, a mesajului că cetățenii au la dispoziție o alternativă. Rezultatul alegerilor ar putea să devină cel mai sincer sondaj de opinie din Federația Rusă cu privire la sprijinul populației pentru guvernul actual.

Share our work
Războiul dronelor: infrastructura energetică rusească sub atac

Războiul dronelor: infrastructura energetică rusească sub atac

Ministerul rus al Energiei a propus restricţionarea zborurilor deasupra instalaţiilor energetice ruseşti, a relatat luni cotidianul Vedomosti, după o serie de atacuri care au avut loc în această lună asupra infrastructurii petroliere ruse, lovituri care au fost puse pe seama Ucrainei. Inclusiv luni a avut loc un astfel de atac, relatează Reuters.

Ziarul rus Vedomosti a precizat că, potrivit planului, doar avioanele desfăşurate pentru a proteja instalaţiile energetice şi avioanele înalţilor oficiali ruşi sau ale oficialilor străini care vin în vizită vor putea zbura cu permisiune specială în zonele desemnate.

Ministerul rus al Energiei nu a comentat deocamdată această informaţie a cotidianului rus.

Însă apărarea aeriană rusă a contracarat chiar luni un atac cu drone asupra rafinăriei de petrol Slavneft-YANOS din oraşul Iaroslavl, la nord-est de Moscova, a declarat guvernatorul regional Mihail Evraev, citat de TASS.

Acesta a fost cel mai recent dintr-o serie de raiduri similare cu drone asupra infrastructurii energetice ruseşti din ultimele săptămâni, unele dintre acestea perturbând producţia de combustibil.

Oficialii ucraineni au declarat că Kievul se află în spatele unora dintre aceste atacuri.

Războiul care durează de aproape doi ani al Rusiei în Ucraina se transformă într-un război de uzură în condiţiile în care asistenţa financiară şi militară occidentală pentru Kiev a fost blocată şi nu au fost posibile schimbări semnificative pe câmpul de luptă în ultimele luni.

Rusia şi Ucraina şi-au vizat reciproc infrastructura energetică în atacuri menite să întrerupă liniile de aprovizionare şi logistica şi să îşi demoralizeze adversarul, în timp ce încearcă să obţină un avantaj într-un război de aproape doi ani care nu dă semne că se va încheia.

Infrastructura energetică a Rusiei a fost afectată de atacuri cu drone şi incendii în ultima lună, ceea ce sporeşte incertitudinea pe pieţele globale de petrol şi gaze, deja zguduite de conflictul din Orientul Mijlociu.

Compania energetică rusă Novatek NVTK.MM a suspendat deja unele operaţiuni la un imens terminal de export de combustibil din Marea Baltică, la 21 ianuarie, după un incendiu provocat de ceea ce presa ucraineană a declarat că a fost un atac cu drone.

Cu două zile înainte, un atac cu drone a lovit un depozit de petrol din regiunea vestică rusă Briansk, la graniţa cu Ucraina, pentru care Moscova a dat vina tot pe Kiev. Aceasta urmase unui atac, cu o zi mai devreme, asupra unui terminal petrolier rusesc din Marea Baltică, despre care oficialii ruşi au declarat că a fost contracarat.

Conform mass-media de la Moscova, un oficial rus a declarat la 18 ianuarie că Ucraina a încercat şi nu a reuşit să ţintească cu o dronă un terminal petrolier rusesc din Marea Baltică. Ucraina a declarat că a lovit ţinte în Sankt Petersburg cu o dronă de fabricaţie internă. Mihail Skigin, coproprietar al terminalului petrolier din Sankt Petersburg, a declarat pentru RBC că apărarea aeriană a zădărnicit o „catastrofă monstruoasă”, care putea duce la pierderi umane şi daune ecologice în Marea Baltică.

Patru rezervoare de petrol de la o mare instalaţie de depozitare din oraşul Klinţi din regiunea Bryansk, în vestul Rusiei, au luat foc pe 19 ianuarie, după ce armata a doborât o dronă de atac ucraineană, a declarat guvernatorul regional. Un purtător de cuvânt al agenţiei de informaţii a armatei ucrainene nu a confirmat sau infirmat implicarea Ucrainei.

Tot pe 19 ianuarie, un incendiu a distrus rafinăria de petrol Riazan, a treia ca mărime din Rusia, a relatat ziarul Komsomolskaia Pravda, citând serviciile de urgenţă.

Gigantul energetic rus Novatek a fost nevoit să suspende la 21 ianuarie unele operaţiuni la imensul terminal de export de combustibil din Marea Baltică de la Ust-luga, precum şi „procesele tehnologice” la un complex de producţie de combustibil din apropiere, din cauza unui incendiu, declanşat de ceea ce presa ucraineană a spus că a fost un atac cu drone.

Rusia va reduce probabil exporturile de nafta cu aproximativ 127.500-136.000 de barili pe zi, adică aproximativ o treime din totalul exporturilor sale, după ce incendiile au întrerupt operaţiunile la rafinăriile din Marea Baltică şi Marea Neagră, potrivit traderilor şi datelor de urmărire a navelor LSEG.

Rafinăria de petrol Tuapse a Rosneft, din sudul Rusiei, a oprit procesarea şi producţia de petrol pe 26 ianuarie, în urma unui incendiu, au declarat pentru Reuters două surse din industrie familiare cu acest subiect. O sursă ucraineană a declarat că drone ucrainene au atacat rafinăria de pe malul Mării Negre.

Al doilea mare producător de petrol din Rusia, Lukoil, a oprit o unitate de la NORSI, a patra rafinărie ca mărime din Rusia, situată în apropierea oraşului Nijni Novgorod, la aproximativ 430 km est de Moscova, după un „incident”. Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat la 27 ianuarie că lucrările de reparaţii vor dura cel puţin o lună sau o lună şi jumătate.

Apărarea aeriană rusă a zădărnicit un atac cu drone pe 29 ianuarie asupra rafinăriei de petrol Slavneft-YANOS din oraşul Iaroslavl, la nord-est de Moscova, a declarat guvernatorul regional Mihail Evraev.

Share our work
Statele Unite nu mai iau în considerare refacerea teritorială a Ucrainei. Vladimir Putin spune că statalitatea Ucrainei este în pericol dacă războiul continuă

Statele Unite nu mai iau în considerare refacerea teritorială a Ucrainei. Vladimir Putin spune că statalitatea Ucrainei este în pericol dacă războiul continuă

În articolul U.S. war plans for Ukraine don’t foresee retaking lost territory, semnat de Karen DeYoung, Michael Birnbaum, Isabelle Khurshudyan și Emily Rauhala, publicat în 26 ianuarie în The Washington Post, se reconfirmă că Administrația Biden lucrează la o strategie pe termen lung pentru sprijinirea Kievului.

Contraofensiva ucraineană de anul trecut a afectat încrederea Occidentului că Rusia poate fi scoasă din Ucraina, lucru valabil și în 2024. Rusia s-a dovedit mult mai adaptată la condițiile frontului prin câmpurile de mine puternic fortificate și tranșeele săpate. Parțial din acest motiv, alături de dificultățile politice din viața politică americană în a se aproba o nouă tranșă de finanțare, la care se adaugă lipsa de determinare a Europei în a prelua greul sprijinului militar și economic, Administrația Biden elaborează o nouă strategie. Nouă abordare a Washington-ului este o schimbare radicală față de anul trecut și nu se focusează pe recâștigarea teritoriului ci pe a ajuta Ucraina să evite noile posibilele atacuri rusești, în timp ce se îndreaptă către un obiectiv pe termen lung de a-și consolida capacitatea de luptă și economia. Ideea avansată este de a stabiliza Ucraina pentru a-și menține poziția pe câmpul de luptă, deocamdată, dar și de „a-i pune (n.r. pe ucraineni) pe o traiectorie diferită pentru a fi mult mai puternici până la sfârșitul anului 2024 și a-i aduce pe o cale mai durabilă”, a spus, sub anonimat, un oficial american citat de publicația americană.

Strategia pe termen lung de a transforma Ucraina pentru viitor își are rădăcinile într-o declarație de sprijin a grupului G-7 vara trecută, în care liderii occidentali au promis să construiască o forță militară „durabilă” interoperabilă cu Occidentul și să întărească „stabilitatea economică și stabilitatea economică” a Ucrainei.

În articol se vorbește că faza de „construire” a strategiei se concentrează pe angajamente pentru viitoarea forță de securitate a Ucrainei pe uscat, pe mare și pe aer, pe o perioadă de 10 an. În același timp, o parte din banii suplimentari solicitați este direcționată spre dezvoltarea bazei industriale a Ucrainei pentru producția de arme.

Fiecare dintre statele care sprijină Ucraina pregătește un acord de securitate în care își subliniază angajamentele specifice economice și militare care se întinde pe cel puțin 10 ani. Marea Britanie a făcut public săptămâna trecută acordul său pe 10 ani cu Ucraina. Următoarea va fi Franța, va urma și România, știre neconfirmată, încă, de București.

Dar succesul strategiei, spune The Washington Post, depinde aproape în întregime de Statele Unite, cel mai mare donator de bani și echipamente al Ucrainei și coordonatorul efortului Occidentului colectiv. În această primăvară administrația americană încearcă să-și onoreze propriul angajament pe 10 ani, necunoscuta fiind dacă cererea de 61 de miliarde de dolari a președintelui Biden pentru finanțare suplimentară a Ucrainei este aprobată de Congres.

Pe fondul planificării noii strategii Washington-ul pare să meargă pe varianta că, dacă Ucraina nu își va recâștiga tot teritoriul în termen scurt, are nevoie de asistență continuă semnificativă pentru a se putea apăra și a deveni parte integrantă a Occidentului. „Putem vedea care poate și ar trebui să fie viitorul Ucrainei, indiferent de locul exact în care sunt trase liniile. Și acesta este un viitor în care se sprijină puternic pe propriile picioare din punct de vedere militar, economic, democratic”, a spus Anthony Blinken la Davos, Elveția.

Potrivit oficialilor americani, citați în articolul menționat, proiectul american va garanta sprijin pentru operațiunile militare pe termen scurt și „va construi o viitoare forță militară ucraineană care poate descuraja agresiunea rusă. Acesta va include promisiuni și programe specifice pentru a ajuta la protejarea, reconstituirea și extinderea bazei industriale și de export a Ucrainei și pentru a ajuta țara cu reformele politice necesare pentru integrarea deplină în instituțiile occidentale”.

În articol se precizează că guvernele occidentale doresc ca Kievul să se concentreze pe tactica loviturilor la distanțe mai lungi, inclusiv cu rachete de croazieră franceze promise pentru livrare în următoarele luni.

Se dorește, de asemenea, să se blocheze de către ucraineni flota Rusiei de la Marea Neagră pentru a proteja tranzitul naval din porturile Ucrainei precum și lovirea forțelor ruse din Crimeea cu lovituri cu rachete și cu operațiuni speciale de sabotaj.

Planul include, de asemenea, apărare aeriană suplimentară pentru a permite redresarea părților cheie ale economiei și exporturilor ucrainene.

Documentul, potrivit oficialilor americani implicați îndeaproape în planificare, este redactat având în vedere patru etape: lupta, construirea, recuperarea și reforma.

Factorii politici americani se așteaptă ca războiul să se încheie în cele din urmă prin negocieri dar nu cred că Putin va iniția discuții serioase în 2024, în parte pentru că își păstrează speranța că Trump va recâștiga președinția în noiembrie și va retrage sprijinul pentru Ucraina.

Paralel cu prezența lui Volodimir Zelenski la Davos unde a ținut un discurs intens pentru cauza țării sale, președintele rus Vladimir Putin a declarat, într-o apariție televizată în 16 ianuarie 2024, că statalitatea Ucrainei ar putea suferi o „lovitură ireparabilă” dacă războiul va continua, iar Rusia nu va fi niciodată forțată să renunțe la câștigurile pe care le-a obținut.

El a respins „așa-zisele formule de pace” care se discută în Occident și Ucraina și ceea ce el a numit „cererile prohibitive” pe care acestea le implicau. „Ei bine, dacă nu vor (să negocieze), atunci nu!” a spus el.

Planurile de pace și noua strategie a Americii nu par, însă, a fi calibrate cu viziunea Kremlinului pe termen scurt și mediu, mai ales că Vladimir Putin nu a lansat un mesaj de pace în intervenția sa, declarând tranșant: „Acum este destul de evident că nu numai contraofensiva (Ucrainei) a eșuat, dar inițiativa este complet în mâinile forțelor armate ruse. Dacă acest lucru va continua, statalitatea ucraineană poate suferi o lovitură ireparabilă, foarte gravă”.

Sursa: Karen DeYoung, Michael Birnbaum, Isabelle Khurshudyan and Emily Rauhala, U.S. war plans for Ukraine don’t foresee retaking lost territory, https://www.washingtonpost.com/national-security/2024/01/26/ukraine-war-plan-biden-defense/, accesat la 27 ianuarie 2024.

Share our work
Kievul își răscolește depozitele de muniție

Kievul își răscolește depozitele de muniție

Ucraina continuă să reziste de doi ani în fața asalturilor continue ale trupelor rusești, dar timpul este mai degrabă un aliat al Moscovei. Opinia publică globală a început să se concentreze pe alte subiecte, conducerile politice ale statelor care au oferit sprijin Ucrainei au parte de o multitudine de probleme interne, iar industria de armament occidentală nu poate satisface nevoile războiului de uzură actual din Estul Europei.

Strategia Rusiei de a arunca în luptă totul, fără a conta pierderile, tragând cât mai mult de timp, se poate dovedi câștigătoare dacă aliații occidentali nu își schimbă abordarea. Industria de armament rusă continuă să își crească producția, axându-se mai degrabă pe cantitate și nu pe calitate, iar asta face tot mai dificilă o regrupare a forțelor militare ale Kievului pentru a organiza o nouă operațiune ofensivă majoră care să aibă un impact strategic asupra deznodământului conflictului. Pentru o manevră de asemenea anvergură, Ucraina ar avea nevoie să acumuleze pe o perioadă lungă de timp cantități mari de muniție pentru toate categoriile de arme, dar la momentul actual acest lucru este greu de îndeplinit având în vedere consumul imens de resurse pentru acțiuni defensive ale forțelor ucrainene, dar și din cauza livrărilor tot mai reduse de armament din partea aliaților occidentali.

În aşteptarea aprobării unor fonduri suplimentare din partea Congresului pentru Ucraina, administraţia Biden nu a putut oferi niciun sprijin militar concret pentru prima oară, în cadrul întâlnirii lunare a Grupului de contact care reunește peste 50 de state și organizații, acest format fiind cel care coordonează sprijinul pentru efortul de război ucrainean. La data de 27 decembrie, Pentagonul a anunțat ultimul sprijin material major acordat Ucrainei, un pachet evaluat la 250 de milioane de dolari, care includea proiectile de 155 mm, rachete antiaeriene Stinger și alte tipuri de muniții.

Generalul ucrainean Serghei Naiev a declarat la începutul lunii ianuarie că în ceea ce privește sistemele mobile de apărare antiaeriană, există suficiente muniții pentru a rezista următoarelor mari atacuri. Totuși, pe termen mediu și lung, este evidentă nevoia de ajutor din partea țărilor occidentale pentru a putea reface stocul de rachete național.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a criticat pe 23 ianuarie furnizarea insuficientă de muniții de artilerie și rachete antiaeriene din partea Occidentului într-un interviu acordat publicațiilor Bild, Welt TV și Politico. Referitor la situația de pe front, Kuleba a remarcat că proiectilele de artilerie sunt furnizate într-un număr prea mic pentru nevoile Kievului. El a mai adăugat că Ucraina și-a extins considerabil producția proprie, dar s-a constatat factul că industria de armament occidentală nu poate produce cantități suficiente pentru sprijin. Ministrul de externe ucrainean și-a exprimat frustrarea, menționând că: ,,Oricât de ridicol ar părea, se pare că Coreea de Nord este un partener mai eficient pentru Rusia decât prietenii care furnizează Ucrainei muniție de artilerie. Este de râs și trebuie să se schimbe.” El a adăugat că lipsa de suficientă muniție de artilerie pentru apărarea liniilor frontului se traduce în pierderi de ordinul miilor în rândul trupelor ucrainene.

În fața unei armate ruse care vizează epuizarea sistemului de apărare antiaeriană, prioritatea Ucrainei este de a obține mai multe muniții. Experții internaționali au concluzionat că atacurile recente ale Rusiei împotriva marilor orașe ucrainene au ca scop epuizarea apărării antiaeriene a Ucrainei. Cu Rusia adaptându-se către o economie de război, Occidentul se confruntă cu provocarea de a furniza cantități majore de rachete antiaeriene sol-aer, care sunt mai complexe și mai scumpe de produs decât dronele. Principala țintă a loviturilor rusești pare a fi devenit industria de apărare, iar Kievul încearcă să-și consolideze acest sector în contextul reducerii livrărilor de arme occidentale.

Corespondentul CNN, Frederic Pleitgen, care a vizitat recent pozițiile ucrainene în apropiere de Bahmut, a subliniat că lipsa de muniție a trupelor ucrainene devine tot mai acută pe zi ce trece. Într-o poziție de tragere a unui obuzier M109, el a observat că trupele au la dispoziție doar muniție fumigenă. Comandantul diviziei a confirmat că raportul actual este de 10:1 în favoarea rușilor în privința puterii de foc, dar a subliniat că trupele ucrainene vor continua să reziste. Un militar ucrainean intervievat a declarat că forțele armate ucrainene nu pot îndeplini în totalitate sarcinile alocate până când nu primesc muniția necesară. În schimb, trupele rusești par a nu se confrunta cu o astfel de problemă în prezent. Conform Serviciilor secrete ucrainene, se estimează că Rusia a produs aproximativ două milioane de proiectile anul trecut și a achiziționat aproximativ un milion din Coreea de Nord.

Share our work