de Razvan Iorga | dec. 19, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia a reusit sa prinda in capcana Republica Moldova prin amanarea implementarii Pachetului energetic III al UE, a opinat la Europa Libera expertul in probleme energetice de la IDIS Viitorul, Ion Muntean. Recent, Ministrul Economiei Valeriu Lazar si ministrul rus al Energeticii Alekandr Novak au confirmat, in cadrul unei intalniri pe care au avut-o la Moscova, ca Rusia nu va incheia cu Chisinaul un nou contract cu privire la livrarea si tranzitul gazelor naturale spre si prin Republica Moldova pentru anul 2013, ci il va prelungi pe cel vechi valabil din 2006. Astfel, Republica Moldova a cerut si a obtinut de la Comisia Europeana acceptul pentru amanarea unei intelegeri energetice europene, asa-numitul Pachet energetic III. „Este de neinteles de ce a fost necesar sa se faca un pas inapoi, solicitandu-se derogarea de la articolul 9 din directiva europeana 73, daca si fara aceasta derogare rezultatul ar fi fost acelasi. Oricum contractul ar fi fost prelungit, pentru ca in caz contrar nu era prelungit nici acordul de tranzit al gazelor. Chisinaul a cazut, de fapt, intr-o capcana, crezand ca va obtine o reducere a pretului la gaze si a demonstrat inca o data ca este vulnerabil in fata Gazpromului. De fapt, noi nu riscam nimic daca nu renuntam la Pachetul energetic III. Cel mai mare risc era sa fie prelungit acordul actual”, a declarat Muntean, intr-un interviu pentru Europa Libera.
Chisinaul, doar o mica piesa din puzzle-ul energetic european
Lipsa unui nou contract cu Gazprom-ul nu este o problema in sine, a explicat expertul Ion Muntean, in conditiile in care prevederile vechiului acord sunt in acest moment favorabile, daca nu unei reduceri de preturi la gazele ruse, atunci cel putin mentinerii lor la nivelul actual. „Partea rusa joaca cu mai multi jucatori odata si Republica Moldova nu e cea mai importanta piesa din acest joc. Ideea e ca pana la urma Gazprom-ul va promova aceiasi politica pentru toti consumatorii europeni si relatia cu Republica Moldova va depinde de cum vor evalua aceste relatii cu tarile UE. Rusia nu are o tactica inca foarte clara in acest sens, data fiind si disputa cu Comisia Europeana despre activitatea Gazprom-ului pe piata europeana si cresterea pietei gazului lichefiat. Dar eu cred ca aceasta concurenta semnificativa o va face pe Federatia Rusa sa adopte o strategie mai prietenoasa in raport cu tarile europene, ca sa nu riste sa-si piarda marii clienti europeni”, a mai spus acesta. Muntean sugereaza ca renuntand la intelegerile energetice europene ce afecteaza interesele Gazprom-ului in Republica Moldova, autoritatile de la Chisinau au facut de fapt o cedarea inutila.
de Razvan Iorga | dec. 19, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Mass-media occidentala acordat tot mai multa atentie dependentei energetice a Republicii Moldova fata de Rusia. The Economist a scris, miercuri, ca in conditiile, in care Republica Moldova este dependenta energetic totalmente de Federatia Rusa, Republica Moldova trebuie sa isi rationalizeze consumul energetic si sa gaseasca alternative. Revolutia verde la care s-a angajat Guvernul isi are deja istoriile de succes, dar nu totul este perfect, atentioneaza ziarul. Desi investitiile in energia verde sunt stimulate intens, producerea si comercializarea acesteia nu este sustinuta la fel de mult, iar barierele birocratice fac si mai dificil acest lucru. Timpul scrie ca pentru unii agenti economici din R. Moldova intocmirea contractelor de vânzare-cumparare in limba româna este o problema de principiu. Desi sunt frecvent intâlnite situatii in care consumatorii sunt nevoiti sa semneze un contract de vânzare-cumparare in limba rusa, si nu in limba româna, putini sunt cei care se incumeta sa renunte la un contract si sa aleaga un alt agent economic ca urmare a acestui fapt. Timpul aduce in acest sens exemplul mai multor agenti economici din Chisinau. Salvatorii au purtat doi bolnavi pe brate timp de sapte ore ca sa le salveze vietile. Acestia nu-si mai facusera de trei zile dializa si erau la un pas de a ceda. in drum, cei zece salvatori au ramas blocati in directia Drochia-Donduseni. Ca sa ajunga la cei doi bolnavi prin nameti, echipa de interventie a improvizat o sanie dintr-o barca gonflabila. In martie 2012, Romania si Republica Moldova au semnat un acord un acord interguvernamental in domeniul energetic pentru interconectarea liniilor de inalta tensiune Suceava-Balti si Iasi-Ungheni. In luna octombrie, presedintele Traian Basescu a declarat in cadrul Congresul PPE care s-a desfasura la Bucuresti ca UE trebuie sa accelereze initiativele Bruxelles-ului de interconectare a Republicii Moldova la sistemul energetic european. Declaratiile acestuia au venit pe fundalul in care Rusia a trecut la santajarea Chisinaului privind amânarea implementarii Pachetului Energetic 3 cu UE.
de Vitalie Goncearov | dec. 18, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Montarea rachetelor de tip Patriot in Turcia la granita cu Siria este doar o chestiune de timp, anunta NATO. Expertii militari germani au sosit luni seara in Turcia pentru a pregati instalarea de rachete de tip Patriot germane in aceasta tara, menite sa o protejeze de eventuale amenintari siriene, in cadrul unei misiuni NATO, a anuntat marti o sursa diplomatica. Fortele NATO care se vor ocupa instalare au aterizat pe aeroportul din Adana, in sudul Turciei, dupa care au fost transferati la o baza aeriana americana, la Incirlik, in apropiere de Adana, sud-estul Turciei. Potrivit agentiei de presa Anatolia, in delegatie se afla si militari olandezi. Ei urmeaza sa mearga marti la Kahramanmaras (sud), unde vor fi instalate rachete germane de tip Patriot, a adaugat sursa citata. Deputatii germani din cadrul Bundestagului au aprobat vineri trimiterea de rachete de tip Patriot, solicitate de catre Turcia la NATO, cu scopul de a se proteja impotriva unor eventuale agresiuni provenind din Siria. Guvernul german s-a declarat favorabil trimiterii a doua baterii de astfel de rachete si unui efectiv de pana la 400 de militari din cadrul Bundeswehr in Turcia. Olanda si Statele Unite sunt, de asemenea, implicate in aceasta misiune, fiecare urmand sa mobilizeze cate doua baterii de rachete si cate aproximativ 400 de militari. Rachetele sol-aer de tip Patriot urmeaza sa contribuie la apararea teritoriului turc. Ele pot distruge in zbor rachete balistice tactice, rachete de croaziera si avioane, potrivit firmei care le fabrica, Lockheed Martin. Romania ar urma si ea in ultimii ani sa monteze 24 de rachete de tip SM-3 in baza de la Deveselu (judetul Olt) in cadrul proiectului scutului antiracheta.
Nemultumiri iraniene
Luni, Mahmoud Ahmadinejad si-a anulat o vizita oficiala in Turcia dupa ce Teheranul a avertizat Ankara cu privire la mobilizarea unor rachete de tip Patriot de-a lungul frontierei siriene. Sambata, seful Statului Major al fortelor armate iraniene, generalul Hassan Firouzabadi, apreciase ca mobilizarea facea parte „din planurile unui razboi mondial” uneltit de catre „tarile occidentale”. La cererea Turciei, Statele Unite, Germania si Olanda vor mobiliza rachete Patriot, in cadrul NATO, pentru a consolida capacitatile de aparare ale tarii la frontiera cu Siria, victima unui conflict sangeros de 21 de luni. Relatiile intre Iran si Turcia s-au degradat in ultimele luni din cauza conflictului din Siria. Teheranul este principalul aliat regional al presedintelui sirian Bashar al-Assad, in timp ce Ankara sustine cauza rebelilor. Recent, raspunzand la intrebarile jurnalistilor de la baza de la Incirlik, in fata a 200 de militari americani, unde sunt stationate forte de aviatie americane sub comandamentul NATO, precum si cele ale Turciei, seful Pentagonului, Leon Panetta, a apreciat ca distrugerea arsenalului chimic al regimului sirian „reprezinta o provocare”. Bateriile Patriot, care vor fi instalate pe teritoriul Turciei vor include si sisteme de tip „PAC-3”, ultima generatie de rachete, grupate cate 16 pe lansatoare mobile (camioane), in plus fata de cele de tip PAC-2, care pot fi instalate cate 4. Primele rachete Patriot au fost folosite de fortele americane in anii 80, in timpul razboiului din Golf, pentru a contracara amenintarea rachetelor irakiene de tip Scud. La inceputul anilor ’90, mai multe baterii Patriot, furnizate de catre Olanda, au fost instalate pentru prima data in Turcia.
de Razvan Iorga | dec. 18, 2012 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Gazprom intentioneaza sa-si majoreze livrarile in 2013 in tarile europene pana la 152 miliarde de metri cubi de gaze, la un pret mediu de 370 dolari pentru 1.000 de metri cubi, relateaza marti Reuters si Interfax, cu referire la o sursa din cadrul Gazprom. La sfarsitul lunii mai, concernul anticipa ca pretul mediu al gazelor livrate in Europa va fi de 405-415 de dolari pe mia de metri cubi, in comparatie cu 390 de dolari in 2011. Prognozele privind volumul exportului Gazprom pe 2012 releva 150 miliarde de metri cubi, dar analistii se indoiesc de aceasta cifra, indicand ca pe fondul disputelor cu Europa privind preturile la gaze, productia si exporturile Gazprom inregistreaza un declin. Compania rusa de gaze, care asigura un sfert din necesarul de gaze al Uniunii Europene, si-a redus in perioada ianuarie-noiembrie 2012 livrarile cu 9% catre mai multe tari europene si Turcia, pana la 123,7 miliarde de metri cubi de gaze. Pentru comparatie, in 2011, Gazprom furniza in aceeasi perioada 136,44 miliarde metri cubi de gaze catre clientii amintiti. Exportatorul explica declinul vanzarilor in Europa prin vremea calda si dificultatile economice din zona euro si nu si-a schimbat prognoza de export pe 2012 – 150 miliarde de metri cubi, la fel ca acum un an.
Ministerul Energiei din Rusia este putin mai rezervat in aceasta privinta, estimand ca exporturile de gaze ruse vor inregistra o scadere cu 4-5% pe ansamblul anului 2012, comparativ cu anul precedent.
de Razvan Iorga | dec. 17, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Directorul Institutului de stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, Dan Dungaciu, a declarat in cadrul unui interviu pentru ziarul „Timpul” de la Chisinau ca ambiguitatea folosirii termenului de „limba moldoveneasca” creeaza grave confuzii si mai ales motive pentru care autoritatile separatiste transnistrene sa se foloseasca de acest lucru pentru a incerca sa inchida scolile cu predarea in limba romana de peste Nistru. „Chisinaul nu a reusit sa fructifice nici decizia CEDO din 2004 in cazul Ilascu, incomparabil mai dura, deci nu cred ca trebuie sa ne asteptam la prea multe acum. OSCE-ul minimalizeaza chestiunea, isi vede de problemele lui tehnice, temporizeaza, nu vrea „politica”. si asta favorizeaza strict Tiraspolul. in plus, atentie, nu e vorba de scoli romanesti, ci de „scoli cu grafie latina”. Asa spune limbajul oficial. Ce o fi astea? scoli portugheze, englezesti, olandeze, nemtesti?… Lasand gluma la o parte, dar de fapt e treaba serioasa, sunt doua aspecte aici. Primul tine de incapacitatea RM de a-si defini clar limba. Nu o numeste „limba romana” si evident ca se incurca rau lucrurile si in Transnistria. Ceea ce este „limba moldoveneasca cu grafie latina” la Chisinau, in legislatia transnistreana este „limba romana”, deci limba straina. La Tiraspol „limba moldoveneasca” este vechea „limba” din RSSM, adica „limba moldoveneasca cu grafie chirilica”. Transnistrenii sunt cel putin mai consecventi, trebuie sa recunoastem! in al doilea rand, problema e mai grava: numarul copiilor de la scolile romanesti/moldovenesti scade progresiv in fiecare an. Asta inseamna, pe de-o parte, ca multi pleaca din Transnistria, vin pe malul drept al Nistrului, sau ca parintii nu isi mai dau copiii la aceste scoli. si asta e grav, cand parintii vad viitorul copiilor lor in spatiu de limba si cultura rusa inseamna ca nu mai au sperante sau pur si simplu nu vor ca Transnistria sa reintre in componenta RM. Ma tem ca in cativa ani problema scolilor va disparea complet”, opineaza acesta. Decizia recenta de CEDO de a condamna Rusia in cazul scolilor transnistrene cu predare in limba romana a produs iritare Moscova. CEDO a decis in luna octombrie ca Rusia este vinovata pentru pentru incalcarea dreptului la Educație in regiunea transnistreana și este obligata sa achite despagubiri morale de 1.020.000 de euro si 50.000 de euro cu titlu de costuri de reprezentare.
