„Premierul român a declarat că Bucureștiul ar putea, de asemenea, să ia în considerare posibilitatea de a separa candidatura sa la Schengen de efortul Bulgariei, în cazul în care negocierile duc la un rezultat mai bun”, scrie Bloomberg, citat de presa de la București.
Ciolacu a mai declarat că va solicita guvernului spaniol, care deține președinția semestrială rotativă a UE, să organizeze o reuniune extraordinară a Consiliului JAI în decembrie pentru a reanaliza candidatura României la Schengen. Reuniunea va avea loc după alegerile din Olanda din 22 noiembrie, când calculele politice s-ar putea schimba.
Temeri bulgare
Bulgaria și-a exprimat temerile încă de la începutul lunii octombrie în șegătură cu posibilitatea ca Bucureștiul să dorească decuplarea de Sofia pentru aderarea la spațiul Schengen.
„Problema este în Ţările de Jos şi Austria, pentru că admiterea noastră în Schengen este blocată în luptele lor interne de partid. România trebuie atrasă de partea Bulgariei. Nu ne putem permite ca România să aibă acţiuni diferite de cele ale Bulgariei. Trebuie să intrăm împreună, aşa cum am intrat în Uniunea Europeană”, a declarat europarlamentarul bulgar Ilhan Kiuciuk (de la partidul Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, membru Renew Europe).
O eventuală decuplare de Bulgaria este însă complicată din punct de vedere juridic. Deciziile se iau în unanimitate la Consiliul JAI, prin urmare chiar dacă România se decuplează de Bulgaria pentru a scăpa de veto-ul Austriei, riscă să se lovească chiar de veto-ul Bulgariei în cazul în care decuplarea nu este bine negociată.
Premierul a calificat drept o „nedreptate profundă” faptul că România nu a reușit să adere la zona de călătorie fără vize a Uniunii Europene, afirmând că va solicita o reuniune extraordinară și va lua în considerare măsuri legale pentru a ieși din impas.
Acuzații dure
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a acuzat Austria că a opus veto la efortul României de a adera la spațiul Schengen, care garantează libera circulație în cadrul blocului comunitar. Într-un interviu acordat la București, premierul a subliniat solidaritatea României cu aliații din UE și NATO, în calitate de stat care se învecinează cu Ucraina. Aceasta ajută la canalizarea exporturilor din această națiune afectată de război.
„România este cea care și-a asumat cea mai mare parte a tranzitului exporturilor ucrainene”, a declarat Ciolacu luni în biroul său. „Este o necesitate pentru Europa să aibă România și Bulgaria în Schengen.”
România, împreună cu Bulgaria vecină, se chinuie de peste un deceniu să adere la Schengen, deși ambele țări îndeplinesc de mult timp condițiile stabilite de bloc. Controalele la frontieră au provocat pierderi de miliarde de euro și așteptări de zile întregi pentru camioanele care transportă mărfuri, inclusiv cereale și provizii militare pentru Ucraina, a declarat Ciolacu.
Austria și Olanda au blocat intrarea în UE anul trecut, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE. Veto-ul guvernului olandez se concentrează asupra Bulgariei.
Ciolacu a declarat că va solicita guvernului spaniol, care deține președinția semestrială rotativă a UE, să organizeze o reuniune extraordinară a Consiliului JAI în decembrie pentru a reanaliza candidatura țării din est. Reuniunea va avea loc după alegerile din Olanda din 22 noiembrie, când calculele politice s-ar putea schimba.
Intenții românești
Premierul român a declarat că Bucureștiul ar putea, de asemenea, să ia în considerare posibilitatea de a separa candidatura sa la Schengen de efortul Bulgariei, în cazul în care negocierile duc la un rezultat mai bun.
Referindu-se la „veto-ul nejustificat” al Austriei, Ciolacu a declarat că guvernul său ia în considerare, de asemenea, o acțiune în justiție la Curtea Europeană de Justiție. El a atacat dur guvernul de la Viena, spunând că Austria este acoperită de un sistem de apărare aeriană la nivelul UE, în calitate de stat care nu este membru NATO, chiar dacă România, membră a alianței, contribuie la apărarea regiunii.
„Îmi este foarte greu să accept că Austria beneficiază de inițiativa European Sky Shield, deși este o țară neutră, în timp ce România alocă 2,5% din PIB pentru apărare”, a spus Ciolacu.
Austria nu a dat niciun semn că se va clinti. Cancelarul austriac Karl Nehammer a plasat migrația în fruntea agendei înaintea alegerilor programate pentru sfârșitul anului viitor. Partidul său de centru-dreapta, Partidul Poporului, se află în urma Partidului Libertății, de extremă dreapta.
Președintele Klaus Iohannis a admis, miercuri, că „mai degrabă informal” se discută inclusiv despre varianta decuplării de Bulgaria pentru aderarea la spațiul Schengen, însă a subliniat că, „de departe, cea mai bună variantă” este ca România și Bulgaria să intre împreună.
Foto: Facebook
Confirmare prezidențială
Președintele Iohannis, aflat într-o vizită oficială în Belgia, a fost întrebat despre declarația premierului Marcel Ciolacu, într-un interviu pentru Bloomberg, că Bucureștiul ar putea să ia în considerare decuplarea de Bulgaria pentru aderarea la spațiul Schengen.
„Negocierile pentru aderarea României la spațiul Schengen continuă și nu continuă la un nivel mic, ci toți suntem foarte implicați, toți căutăm să convingem în special partea austriacă, care e foarte reticentă în continuare. Se continuă pe toate planurile și evident se discută mai degrabă informal și diferite variante de cum se poate continua”, a afirmat Klaus Iohannis.
Președintele a precizat că „nu e complicat de văzut că există puține variante: ori intră România și Bulgaria împreună, ori nu intră nici România nici Bulgaria, ori intră doar una dintre ele”.
„Sunt variante teoretice și de departe cea mai bună variantă e ca România și Bulgaria să intre împreună și spre asta converg toate negocierile”, a subliniat șeful statului.
Scenariu nerealist
Scenariul de decuplare a României de Bulgaria în dosarul Schengen este nerealist și nu poate fi pus în aplicare, a declarat marți eurodeputatul Eugen Tomac, liderul PMP, la B1 TV. Premierul Marcel Ciolacu declarase că ia în calcul acest scenariu.
„Nu e pentru prima dată când decidenți români utilizează în spațiul public acest scenariu, care, din punctul meu de vedere, nu poate fi aplicat din două motive. În primul rând, pentru că atunci când am aderat la Uniunea Europeană tratatul suna «România și Bulgaria aderă la Uniunea Europeană», deci am semnat în același timp tratatul de aderare”.
„De asemenea, toate evaluările noastre în ceea ce privește spațiul Schengen au fost făcute la pachet – și cred că aici s-a greșit enorm că autoritățile române n-au avut o strategie de a convinge toate statele membre, împreună, să nu existe blocajele pe care le avem în clipa de față. Cred că ar fi o eroare să mergem pe acest scenariu de decuplare a României de Bulgaria, pentru că este nerealist și nu poate fi pus în aplicare”, a continuat Eugen Tomac.
„Imaginați-vă ce ar însemna ca frontiera Uniunii Europene să se oprească pe Dunăre, iar vecinii noștri să rămână în afară. Tot cetățenii români ar avea de suferit, pentru că noi, pe această zonă de sud-est a Europei, Bulgaria și Grecia avem o relație destul de intensă și evident că ne-ar afecta foarte mult”, a mai spus liderul PMP la B1 TV.
Refuzul Austriei, dar și presiunile politice interne obligă autoritățile de la București să-și intensifice eforturile pentru a atinge acest obiectiv. Premierul român Marcel Ciolacu a declarat mai devreme luna aceasta că Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi. Până la încheierea Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, la sfârşitul anului, mai sunt programate trei reuniuni ale Consiliului miniştrilor de interne din UE: pe 28 septembrie, 18 octombrie şi 4 decembrie.
Sprijin european
România aşteaptă şi merită o decizie pozitivă în timpul preşedinţiei spaniole a Consiliului Uniunii Europene cu privire la extinderea spaţiului Schengen, a declarat marţi preşedinta Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, care s-a arătat optimistă în legătură cu intrarea ţării noastre şi a Bulgariei în spaţiul european de liberă circulaţie, relatează mass-media de la București.
”Nu doar că aşteptaţi această decizie, ci o şi meritaţi încă din 2011. /…/ Parlamentul (European) şi-a făcut datoria şi, dacă va trebui să mai facem ceva pentru a identifica ce mai avem de făcut, o vom face. Majorităţile există, nu e nicio problemă în ceea ce ne priveşte. Cred, aşadar, că vom reuşi să găsim o soluţie. Avem aşteptări înalte de la această preşedinţie (spaniolă a Consiliului UE, n.red.) pentru a încerca să lucreze cu colegii austrieci şi cu alţii, dacă există alte ţări unde continuă să existe întrebări şi cred că aceste întrebări îşi pot primi răspunsurile”, a declarat Metsola într-un interviu organizat de European Newsroom pentru agenţiile implicate în acest proiect media european, la sediul PE din Bruxelles.
Bulgaria şi România doresc să devină membre ale spaţiului de liberă circulaţie, dar Austria şi Olanda au blocat o decizie pozitivă la Consiliul JAI din decembrie anul trecut, invocând drept motiv un control insuficient al fluxurilor de migranţi. În timp ce aderarea Bulgariei a fost blocată de Olanda şi Austria, în cazul României opoziţia a venit doar din partea Vienei. ”Eram în Consiliu şi îmi amintesc fiecare Consiliu European, cu acest punct ce era prezentat de preşedintele dumneavoastră, care spunea: ‘Ceea ce merită concetăţenii mei ar trebui să obţină’. Am fost la Bucureşti la două zile după non-decizia de la Consiliul (JAI din decembrie 2022, n.red.). Nu puteam să îi privesc în ochi pe aceşti tineri. Aşadar, sper, sper, mă aştept şi sper că vom avea o decizie care să fie acceptabilă. Am vorbit cu preşedintele şi cu prim-ministrul, atât cu precedentul, cât şi cu cel actual, domnul Ciolacu, pentru a găsi o soluţie”, a spus Metsola.
În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, rostit la începutul acestei luni în plenul Parlamentului European la Strasbourg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen „fără nicio întârziere”.
Opoziție asutriacă
Ministrul austriac al afacerilor europene, Karoline Edtstadler (Partidul Popular, ÖVP), a reiterat recent preocupările Austriei legate de o extindere a spaţiului Schengen, după ce guvernul de la Bucureşti a ameninţat că va da în judecată Viena dacă aceasta nu va renunţa la vetoul său în privinţa aderării României la Schengen, transmite agenţia austriacă APA, citată de Agerpres.
‘Vetoul austriac în privinţa Schengen nu este îndreptat împotriva României, ci împotriva unui sistem care nu mai funcţionează’, a declarat Karoline Edtstadler.
Ministrul austriac a arătat totuşi înţelegere faţă de poziţia Bucureştiului. ‘Respectăm poziţia şi înţelegem intereselor partenerilor noştri români. În acelaşi timp, nu putem însă să închidem ochii şi să extindem un sistem deja defect’, a subliniat ea.
Uniunea Europeană ar trebui ‘să îşi facă temele şi să asigure o protecţie a graniţelor UE care să funcţioneze. Doar frontiere sigure la exterior fac posibilă viziunea noastră a unei Europe fără frontiere la interior’, a adăugat Edtstadler.
Într-un interviu apărut în cotidianul austriac Standard, prim-ministrul român Marcel Ciolacu a declarat că, ‘în cazul în care cancelarul (Karl) Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca, în calitate de prim-ministru, să atac decizia Austriei la Curtea Europeană pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de ne-aderare’, a spus Ciolacu. Potrivit premierului, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB.
În ce-l priveşte, ministrul de interne austriac Gerhard Karner (ÖVP) a reacţionat indicând spre numărul în prezent în creştere al migranţilor în Europa: ‘Într-un asemenea moment, mi se pare că nu are niciun sens să vorbim despre o extindere a spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe, nu de mai puţine controale’, a afirmat el.
Europarlamentarii români Eugen Tomac şi Vlad Botoş au transmis recent o scrisoare oficială responsabilului european cu implementarea sancţiunilor UE, David O’Sullivan, în care cer Comisiei Europene să iniţieze o anchetă cu privire la respectarea de către Austria a sancţiunilor împotriva Rusiei.
Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice
Miză politică
Premierul român Marcel Ciolacu a declarat că atât timp cât este prim-ministru nu o să accepte ca românii să fie în continuare „umiliţi” de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, prin opoziţia asupra intrării României în Schengen, menţionând că poziţia acestuia este de „neacceptat”.
Ciolacu a reiterat că, dacă în decembrie Austria îşi va folosi din nou dreptul de veto împotriva României, va ataca la Curtea Europeană de Justiţie şi va cere Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentului European să se alăture în acest proces.
„Categoric. În primul rând ce nu înţelege Austria sau cred că înţelege foarte bine – şi aţi văzut că poporul austriac înţelege mai bine decât politicul în acest moment. Ceea ce face cancelarul Nehammer este de neacceptat. În primul rând, şi eu, în funcţie de prim-ministru, şi domnia sa suntem trecători. Ai drept de veto. Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European au făcut o recomandare că România merită acest lucru de 10 ani, a îndeplinit absolut toate cerinţele tehnice. Ai drept de veto, dar trebuie să-l justifici. De aceea am şi spus: eu, cât timp sunt prim-ministru, nu o să accept ca domnul cancelar să fie ipocrit şi să umilească în continuare românii şi România”, a afirmat Ciolacu, la Antena 3 CNN, întrebat dacă confirmă informaţia potrivit căreia România ar bloca participarea Austriei la reuniunile NATO, doi ofiţeri austrieci aşteptând de luni întregi acreditarea la Alianţă, iar accesul lor este întârziat de România care a cerut timp de gândire.
România și Ucraina
El a subliniat că, „de fapt, România ţine spatele frontului din Ucraina”. „În timp ce România respectă toate sancţiunile împotriva Rusiei, toate fără excepţie, în timp ce România ajută Republica Moldova să nu mai fie dependentă de Rusia, şi în acest moment vă pot spune de câteva săptămâni Republica Moldova este independentă în ceea ce priveşte gazul rusesc, tu, Austria, eşti o ţară neutră, nu cheltui un euro pentru înzestrarea armatei. România îşi măreşte alocarea din PIB de la 2% la 2,5% ca să ţină în acest moment, să descurajeze ceea ce doreşte să facă Rusia. Şi tu vii ca un ipocrit şi spui că România nu are drept în Schengen, fără să justifici deloc veto-ul tău”, a adăugat Ciolacu.
Premierul a mai susţinut că Austria „în continuare cumpără gaze şi petrol din Rusia, de aproape 7 miliarde de euro, de când a pornit războiul.
„Din punctul meu de vedere, sunt bani pe care Putin îi foloseşte în economia rusească, mai departe în susţinerea războiului din Ucraina, bani murdari, bani pătaţi. Dar tu vii, cu toate că toată lumea demonstrează că nu e nicio migraţie prin teritoriu, 2% – 3% trec prin România, tu vii şi spui: ‘Domnule, eu mă opun’. Eu voi ataca, ca şi Guvern, dacă în decembrie Austria îşi va folosi din nou veto-ul, voi ataca la Curtea de Justiţie Europeană. Mai mult, voi cere Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentului European să fie parte, împreună cu România, în acest proces. România pierde minimum 2% din PIB prin neaderarea la spaţiul Schengen”, a mai spus premierul.
El a menţionat că România nu va impune sancţiuni economice Austriei, ci respectă sancţiunile impuse Rusiei. „Austria nu le respectă. (…) Nu poţi să vii să-mi spui, după ce accepţi Croaţia, că România şi Bulgaria mai trebuie să aştepte”, a mai adăugat premierul.
Răspuns de la București
România blochează, din câte se pare, participarea Austriei la reuniuni ale NATO, relata recent mass-media austriacă. Doi ofiţeri ai armatei austriece aşteaptă de săptămâni acreditarea pe lângă NATO, accesul lor fiind întârziat de România.
Conform publicaţiilor austriece ‘Salzburger Nachrichten’ şi ‘Oberösterreichischen Nachrichten’, citate de agenția APA, este dat ca sigur că este vorba despre o replică la veto-ul guvernului federal de la Viena faţă de aderarea României la spaţiul Schengen.
Delegaţia României la NATO nu a dorit să comenteze pe marginea acestui subiect pentru ‘Salzburger Nachrichten’.
Un purtător de cuvânt al NATO a evidenţiat, într-o declaraţie, aprecierea faţă de Austria ca partener de lungă durată al Alianţei şi a explicat: ‘Contăm pe România şi Austria să îşi rezolve orice probleme bilaterale ar putea afecta munca ofiţerilor austrieci în posturi NATO’.
Răspunzând unei solicitări a APA, Ministerul de Externe austriac a transmis că România a cerut mai mult timp pentru decizia sa cu privire la detaşarea voluntară a doi ofiţeri ai armatei austriece la cartierul general al NATO, mai precis o prelungire a termenului până la mijlocul lui octombrie. Detaşarea voluntară trebuie aprobată de toate cele 31 de state aliate.
‘O conexiune cu subiectul aderării la Schengen nu a fost făcută’, a adăugat ministerul.
Acesta s-ar afla, în coordonare cu Ministerul Apărării, în contact strâns cu România, pentru a facilita un acord în scurt timp. În cazul de faţă, Ministerul Apărării, ‘prin reprezentanţa militară de la Bruxelles, a luat legătura cu autorităţile relevante din NATO’, a comunicat purtătorul de cuvânt al armatei, Michael Bauer, pentru ‘Salzburger Nachrichten’. Totodată, ministerul se află în contact strâns cu Ministerul de Externe şi cu Cancelaria federală de la Viena.
Austria nu este stat membru al NATO, dar este ancorată în Alianţă prin Parteneriatul pentru Pace şi operaţiuni conduse de NATO cu mandat al Consiliul de Securitate al ONU.
Determinare românească
La rândul său, șefa diplomației de la București, Luminiţa Odobescu a subliniat „determinarea” României de a continua demersurile în vederea identificării unei soluţii în ceea ce priveşte dosarul aderării României la Spaţiul Schengen, evidenţiind, totodată, contribuţia ţării noastre la consolidarea securităţii Uniunii Europene şi la promovarea de mecanisme eficiente pentru gestionarea migraţiei ilegale.
Ea a avut o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, eveniment organizat de Ambasada Spaniei în România, ţară care deţine Preşedinţia Consiliului UE, a informat MAE.
Şefa diplomaţiei române şi ambasadorii au abordat principalele teme ale agendei europene, precum sprijinul pentru Ucraina, procesul de pregătire a noii Agende Strategice, avansarea extinderii UE, evoluţiile privind migraţia, revizuirea bugetului european.
Odobescu a reiterat, în contextul agresiunii ilegale şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, angajamentul concret şi multidimensional al României pentru susţinerea ţării vecine, accentuând importanţa continuării acordării unui sprijin substanţial din partea Uniunii Europene.
Ripostă juridică
Premierul Marcel Ciolacu, lider al social-democraţilor, a declarat recent că, în cazul în care Austria va vota, la Consiliul JAI din luna decembrie, împotriva aderării României la Schengen, va ataca decizia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), demers în care va dori să aibă instituţiile europene drept parteneri.
„Sunt două momente. În octombrie este prima şedinţă JAI, în decembrie avem a doua şedinţă JAI – amândouă sunt sub preşedinţia Spaniei şi ţin legătura cu prim-ministrul Spaniei în ceea ce priveşte trecerea pe ordinea de zi. Există toată deschiderea din partea prim-ministrului Pedro Sánchez şi toată susţinerea ca România să adere la Spaţiul Schengen. În acest moment, cu Reprezentanţa şi cu Ministerul de Externe, vedem care sunt paşii cei mai buni. Există şi un vot împotriva Bulgariei, exercitat de către Olanda. Între timp s-a ridicat MCV-ul. Aşteptăm şi o decizie a Olandei în ceea ce priveşte Bulgaria, să vedem dacă putem merge în continuare la pachet. (…) Eu cu certitudine, dacă în decembrie Austria va vota împotriva aderării României la Spaţiul Schengen, voi ataca la CJUE. Mai mult, eu doresc ca în acest demers – şi e un atac al statului român, nu al unei persoane fizice – eu vreau să am partener în acest atac pe care îl fac la CJUE Consiliul European, care ne susţine şi a declarat, Parlamentul European, care susţine România şi a declarat, şi Comisia Europeană, care ne susţine şi a declarat. Deci lucrurile nu sunt chiar aşa de comode pentru domnul prim-ministru Nehammer (premierul austriac – n.r.)”, a afirmat Marcel Ciolacu, la finalul şedinţei conducerii PSD.
Şeful Executivului a dat asigurări că va folosi cu certitudine toate mijloacele pe care le are la îndemână, tot ce este legat de acest subiect şi tot ce este legal de făcut, fiindcă locul României este în Schengen.
„Eu n-am să fiu niciodată ipocrit, nu pot să spun (…) că Spaţiul Schengen este depăşit. Atunci de ce am votat anul trecut cu Croaţia? E o întrebare legitimă a românilor pentru prim-ministrul Nehammer. Nu pot să am această abordare. Dacă e aşa de distrus Schengen-ul, eu n-am nicio problemă ca Austria să iasă din Spaţiul Schengen, să-şi facă ziduri kilometrice cu sârmă ghimpată şi electrice, n-am nicio problemă. Dacă Austria doreşte această abordare, cu garduri, să şi le plătească, să iasă din Schengen, şi noi o să ne descurcăm în interiorul Schengen fără probleme”, a susţinut Marcel Ciolacu.
Posibilitatea de a da în judecată Austria, dacă se împotriveşte din nou aderării României la Schengen, „trebuie foarte bine analizată”, a afirmat și preşedintele român Klaus Iohannis. „Această abordare trebuie foarte bine analizată şi, dacă este posibilă o soluţionare pe această cale, atunci cu siguranţă vom şti care este această posibilitate”, a arătat şeful statului, într-o declaraţie pentru presa din România.
Șansa spaniolă
Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie la 4 sau 5 decembrie în cadrul Consiliului miniştrilor de interne din UE. Toate celelalte state – în afara Austriei – susţin aderarea României, a declarat premierul Marcel Ciolacu într-un interviu pentru publicaţia austriacă Der Standard, citată de mass-media de la București.
El a afirmat că va da în judecată Austria dacă îşi va exercita din nou abuziv dreptul de veto împotriva aderării României la Schengen.
”În cazul în care cancelarul (Karl) Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca în calitate de prim-ministru să atac decizia Austriei la Curtea Europeană pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de ne-aderare”, a spus Ciolacu. Potrivit premierului, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB.
Însă, în opinia sa, cel mai rău este faptul că Austria a instituit un precedent. ”În mod normal, statele membre urmează recomandările instituţiilor UE. Croaţia a solicitat aderarea în urmă cu aproximativ 4-5 ani. România şi Bulgaria ar fi putut bloca aderarea, dar noi nu am făcut acest lucru”, a spus Marcel Ciolacu.
El a relevat în interviu că Nehammer a informat autorităţile române abia cu câteva zile înaintea întâlnirii Consiliului UE din decembrie 2022 că nu va susţine aderarea României. Acest lucru a dus la frustrări în rândul autorităţilor şi al populaţiei române. ”Ceea ce nu pot nici eu accepta este declaraţia conform căreia veto-ul ar avea legătură cu campania electorală din Austria. Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă. De asemenea, am introdus, împreună cu Serbia, controale comune pentru a scoate din centrul discuţiilor acest subiect”, a susţinut şeful executivului român.
”Avem la acest moment un singur agresor în Europa şi de aceea ar fi fost tocmai acum momentul cel mai prielnic pentru a demonstra solidaritate în interiorul UE. Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi aceleiaşi Românii un drept fundamental ca aderarea la Schengen!”, a comentat Ciolacu.
„Interlocutorii din Rusia au fost puşi în gardă pentru a evita acest tip de iniţiativă ce ar putea creşte tensiunile în Marea Neagră”, a declarat preşedinţia turcă, după ce forțele navale rusești au deschis focul împotriva unui cargou al unei companii turceşti care se îndrepta spre portul Ismail din sudul Ucrainei, arborând pavilionul Palau.
Foto: Facebook
Manevră rusească
„Pentru a forţa vasul să se oprească, au fost trase focuri de avertizare cu arme uşoare automate de pe o navă de război rusească”, a anunţat anterior Ministerul rus al Apărării. Potrivit Moscovei, căpitanul navei sub pavilion Palau, Sukru Okan, nu a reacţionat la un ordin de oprire pentru „o inspecţie privind transportul de mărfuri interzise”.
Un elicopter cu militari ruşi la bord a decolat apoi pentru a inspecta nava, care a fost lăsată să-şi continue drumul spre portul ucrainean, potrivit aceleiaşi surse, citată de AFP.
Guvernul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a păstrat tăcerea cu privire la incident până astăzi, stârnind critici puternice din partea opoziţiei turce.
„Imaginile raidului efectuat de militarii ruşi pe nava turcească Sukru Okan au fost difuzate de Ministerul rus al Apărării şi poporul nostru a putut afla despre asta. Palatul nu a făcut nicio declaraţie în acest sens. De ce?”, s-a întrebat joi după-amiază liderul opoziţiei Kemal Kilicdaroglu pe X (fostă Twitter).
La mijlocul lunii iulie, Moscova a pus capăt acordului ce permitea cerealelor ucrainene, din vara trecută, să părăsească porturile din sudul ţării, în ciuda blocadei instituite de Rusia.
Câteva zile mai târziu, la 19 iulie, Moscova a avertizat că orice navă care se îndreaptă spre sau părăseşte porturile ucrainene va fi considerată o potenţială ţintă.
Blocadă spartă
Primul cargou care a părăsit Ucraina după încetarea acordului privind transportul de cereale a sosit joi seară la Istanbul în pofida blocadei ruseşti, potrivit site-urilor de transport maritim, transmite AFP, citată de mass-media de la București. Portcontainerul „Joseph Schulte”, sub pavilion Hong Kong, a plecat miercuri din portul ucrainean Odesa, ceea ce reprezintă o provocare lansată Rusiei, care a ameninţat că va ataca astfel de nave după ce a pus capăt, în iulie, acordului prin care Ucraina îşi putea exporta cerealele.
Nava a parcurs „un nou coridor umanitar” stabilit de Kiev, a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în condiţiile în care, la sfârşitul săptămânii, Rusia a tras focuri de avertizare asupra unui vas cargo care se îndrepta spre Izmail, port la Dunăre din sudul Ucrainei.
Moscova şi-a intensificat atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene la Marea Neagră şi Dunăre după retragerea sa din acordul privind cerealele, încheiat sub egida ONU şi a Turciei, intrat în vigoare în vara anului trecut.
Comunitatea internaţională încearcă să găsească o modalitate de a asigura rute pentru transportul cerealelor către restul lumii în timp util pentru recolta din această toamnă, Ucraina şi Rusia fiind principalii exportatori la nivel mondial.
Întâlnirea strategică
Acordul de anul trecut a contribuit la scăderea preţurilor la alimente la nivel mondial şi le-a oferit ucrainenilor venituri semnificative. Kievul exportă acum o mare parte din produsele sale agricole pe Dunăre.
Potrivit Wall Street Journal, oficialii americani sunt în discuţii cu Turcia, Ucraina şi vecinii săi cu privire la creşterea traficului de-a lungul Dunării. Unul dintre aceşti oficiali a afirmat că Washingtonul va studia toate opţiunile, inclusiv aceea a însoţirii militare a navelor comerciale ucrainene. Însă un oficial al Ministerului turc al Apărării a părut să respingă joi această iniţiativă. „Eforturile noastre sunt concentrate pe reactivarea acordului privind cerealele”, a declarat el pentru postul privat turc NTV.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan speră să se întâlnească luna aceasta cu omologul său rus, Vladimir Putin, fiind de aşteptat ca reluarea acordului privind exportul de cereale din Ucraina să se afle pe agenda discuţiilor.
Premierul român Marcel Ciolacu a declarat, în timpul discuțiilor cu cancelarul german, Olaf Scholz, că România este „un actor serios, credibil şi stabil pe Flancul Estic şi poate juca un rol activ la Marea Neagră în vederea promovării agendei noastre comune”. Înaltul oficial român a mai menționat că există premisele ca România să devină un hub energetic important, pe fondul demersurilor statelor UE de limitare a influenței energetice rusești.
Foto: Facebook
Dialog strategic
„Avem numeroase resurse proprii, dar şi proiecte pe zona de energie, care să asigure României un rol determinant în stabilitatea regiunii. Acest lucru oferă oportunităţi importante pentru companiile germane. Totodată, România are un potenţial semnificativ pe zona de agricultură şi de construcţii, domenii pentru care am elaborat recent măsuri suplimentare de sprijin”, a mai declarat prim-ministrul. El a completat că o componentă importantă este reprezentată de industria de apărare, unde deja au fost demarate o serie de proiecte comune, în coordonare cu Uniunea Europeană şi NATO. „Doresc să vă informez că în cursul zilei de mâine voi avea discuţii cu mediul de afaceri româno-german, dar şi cu industria de apărare germană. Mai mult, în septembrie, urmează să organizăm un forum de afaceri româno-german la Berlin, la care sper să putem fi reprezentaţi la cel mai înalt nivel”, a menţionat Ciolacu. „Ne propunem demararea unor discuţii între cele două Guverne în vedere setării unui plan de acţiune comun pe subiecte de interes strategic şi a unui format de dialog permanent care să ne permită să atingem obiectivele fixate. Ridicarea la un nivel strategic a relaţiilor noastre diplomatice reprezintă un moment important pentru cooperarea noastră bilaterală. Vom putea astfel să dezvoltăm şi mai mult legăturile dintre România şi Germania în toate domeniile de interes comun. Doresc să mulţumesc cancelarului Scholz pentru sprijinul oferit acestui demers”, a declarat Ciolacu, aflat în vizită de lucru la Berlin, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Scholz. El a mai precizat că pe agenda discuţiilor s-au aflat mai multe teme importante, atât la nivel bilateral, cât şi la nivel european. „Am discutat despre cooperarea economică şi despre cum putem dezvolta împreună, atât zona comercială, cât şi componenta investiţională, folosind inclusiv resursele europene”, a afirmat Ciolacu.
Foto: Facebook
Sprijin pentru Kiev și Chișinău
Potrivit premierului român, Germania este partenerul comercial principal al României. „Există, însă, un potenţial enorm de dezvoltare între cele două ţări şi am identificat noi modalităţi în care putem să lucrăm împreună pentru a acoperi noi pieţe. Spre exemplu, două direcţii importante sunt participarea activă la procesul de reconstrucţie a Ucrainei sau sprijinirea dezvoltării Republicii Moldova. În acest context, doresc să reiterez susţinerea noastră deplină pentru Ucraina în aceste momente dificile. Trebuie să continuăm să oferim Ucrainei tot sprijinul necesar şi salut eforturile făcute de Guvernul din Germania cu care lucrăm foarte bine pe această zonă. Subliniez susţinerea noastră pentru începerea în cel mai scurt timp a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană atât pentru Ucraina, cât şi pentru Republica Moldova”, a transmis Marcel Ciolacu. El a mulţumit cancelarului Olaf Scholz pentru sprijinul oferit în vederea aderării României la Spaţiul Schengen. „Germania a demonstrat că este un prieten adevărat al României. Am discutat împreună despre cum putem trece peste acest blocaj nejustificat, care afectează, în opinia noastră, direct unitatea europeană. Contăm pe sprijinul Germaniei în vederea depăşirii acestui moment”, a evidenţiat Ciolacu.
Consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu partidele şi formaţiunile parlamentare în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru au început la Palatul Cotroceni, cu reprezentanţii PSD, PNL şi ai grupului minorităţilor naţionale. Șeful statului român a luat act de demisia premierului Nicolae Ciucă şi a semnat decretul prin care ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, preia, interimar, atribuţiile de prim-ministru. Conform protocolului dintre PNL şi PSD, conducerea Executivului ar urma să fie preluată de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.
Foto: Facebook
„Suntem în situaţia pe care am planificat-o încă de acum un an şi jumătate de rotaţie la nivelul premierului şi cred că este extrem de important să observăm că ceea ce s-a început şi s-a discutat ca o soluţie pentru stabilitatea României continuă în parametrii planificaţi şi de aceea suntem acum aici ca să continuăm”, a spus şeful statului, în debutul discuţiilor.La discuţii participă preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, liderul deputaţilor minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, şi consilieri ai preşedintelui Klaus Iohannis. Preşedintele Iohannis urmează să se consulte şi cu reprezentanţii UDMR, USR şi ai AUR.
