Rusia. Cat de mult este dispus Putin sa riste

Rusia. Cat de mult este dispus Putin sa riste

putin antiÎnceputul sfârşitului pentru uriaşul cu picioare de lut sau doar începutul adevăratei dictaturi a lui Vladimir Putin? Analiştii internaţionali şi presa din întreaga lume se întrec, de mai bine de o săptămână, să dea verdicte în cazul Rusiei. Cât sunt de adevărate aceste prognoze, rămâne de văzut. Cert este un singur lucru. Vladimir Putin a arătat şi mai clar că este decis să facă orice ca să rămână la putere, fără să ţină cont de dorinţa cetăţenilor ruşi şi indiferent de reacţiile internaţionale. Mai rămâne o întrebare: cât de mult este dispus Putin să rişte?
Recent, Vladimir Putin a acuzat-o pe Hillary Clinton că a dat tonul protestelor din Rusia, trimiţând un semnalul opoziţiei care contestă rezultatul alegerilor. La această reacţie, secondată de atitudinea total neconformă cu stilul cu care a obişnuit actualul preşedinte, Dmitri Medvedev, se adaugă şi discursul din ce în ce mai belicos şi militarist al Moscovei.

Atacuri la adresa SUA

„Am ascultat prima reacţie a colegilor noştri americani. Hillary Clinton a catalogat scrutinul nostru ca fiind incorect, deşi încă nu primise raportul observatorilor de la Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE)”, a declarat Vladimir Putin. Hillary Clinton „a dat tonul unor activităţi din interiorul ţării, le-a dat un semnal”, a mai spus premierul rus, adăugând că ei au auzit acest semnal şi, cu susţinerea secretarului de stat al SUA, şi-au început activ munca.
În urmă cu trei zile, secretarul de stat american, Hillary Clinton, aflată la Consiliului Ministerial al OSCE de la Vilnius, a declarat că alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte. “Cetăţenii ruşi merită să aibă parte de o anchetă în ceea ce priveşte semnalările credibile ale fraudelor electorale şi ale manipulărilor; sperăm că autorităţile ruse vor acţiona în acest sens”, a mai declarat Hillary Clinton.
Potrivit misiunii OSCE, alegerile parlamentare din Rusia, câştigate de formaţiunea Rusia Unită cu 49,54% din voturi, au fost marcate de ”încălcări frecvente în timpul numărării voturilor, inclusiv ”prin umplerea urnelor”. ”Concurenţa politică a fost limitată şi neechitabilă” în timpul campaniei electorale, mai susţine OSCE, care scoate în evidenţă ”lipsa independenţei” autorităţilor electorale şi a presei din Rusia.
Konstantin Kosacev, preşedintele comisiei de politică externă din Duma de Stat, a ameninţat în acele zile că, în cazul în care SUA vor acorda ajutor forţelor politice din Rusia, numite “democratice” de către Hillary Clinton, Moscova va “reacţiona dur şi consistent”. Kosacev a caracterizat drept “ciudate” şi periculoase pentru “îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale” declaraţiile secratarului de stat american.
Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat marţi că sistemul politic rus nu este “problema Occidentului”, ca reacţie la raportul OSCE care denunţa relaţia prea apropiată între statul rus şi partidul premierului Vladimir Putin. “Să supravegheze alegerile, să semnaleze neregulile este un lucru, dar starea sistemului politic nu este problema lor”, a declarat Medvedev. “Curând, o să înceapă să ne spună şi cum să ne scriem Constituţia”, a mai spus Medvedev.

Discursul belicos şi cursa înarmărilor

Intenţia anunţată a Moscovei de a începe o cursă a înarmărilor, mutarea de unităţi militare spre graniţa de vest şi ameninţările directe la adresa statelor europene şi a SUA au fost puse, iniţial, pe seama unei retorici electorale. Experţi în politica internaţională, dar şi diplomaţi europeni, au privit cu oarecare detaşare acţiunile Rusiei, considerând că noua abordare a Kremlinului, privind scutul antirachetă din Europa, va fi abandonată după alegeri. Din păcate, realitatea a dovedit contrariul. Presiunile la care este supus tandemul Putin-Medvedev, după devoalarea fraudelor electorale şi a manipulării presei în timpul scrutinului din 4 decembrie, au determinat puterea de la Moscova să adopte o atitudine defensivă, pe principiul: cea mai bună apărare este atacul. Nu trebuie uitat că pe Vladimir Putin îl aşteaptă anul viitor, în martie, un nou examen.
Aşa că, este de înţeles de ce Rusia a început să îşi intensifice ameninţările. Cum ar fi faptul că Districtul Militar Vest va primi în dotare un regiment al complexului de rachete antiaeriene S-400 Triumf, care este testat în regiunea Astrahan. În perspectivă, ele vor fi dislocate în regiunea Kaliningrad, anunţa zilele acestea radio Vocea Rusiei. Victor Cirkov, comandantul Flotei de la Marea Baltică a declarat anterior că unităţile apărării antiaeriene marine, amplasate pe teritoriul regiunii Kaliningrad, vor primi primele complexuri de rachete antiaeriene S-400, care trebuie să înlocuiască complexurile S-200 învechite. Până la sfârşitul anului 2011, în dotare vor intra şi sistemele S-400 Triumf. De asemenea, în regiunea Moscova, echipaje de luptă ale complexului de apărare antiaeriană S-400 Triumf au efectuat un marş convenţional în raionul de poziţii şi au fost aduse în stare de luptă pentru interceptarea ţintelor aeriene.

Protestele din Rusia

În stilul care îl caracterizează, Vladimir Putin a declarat joi că, în Rusia, „nimeni nu vrea haos”. „Înţelegem că o parte a organizatorilor (protestelor) acţionează conform unui scenariu cunoscut”, a declarat Putin. „Însă ştim de asemenea că cetăţenii ţării noastre nu vor ca situaţia să evolueze precum cea din Kîrgîzstan sau mai recent, din Ucraina. Nimeni nu vrea haos”, adăugat acesta, transmite Mediafax. La rândul său, preşedintele Medvedev a făcut apel la „calm” şi la o „examinare atentă” a presupuselor nereguli semnalate. „Esenţial este ca toată lumea să se calmeze pentru ca noul Parlament să poată funcţiona”, a declarat acesta.
„Trebuie să examinăm toate aceste presupuse nereguli, iar pentru asta avem comisia electorală şi tribunalele. Trebuie examinate cu mare atenţie”, a declarat Medvedev. „Iar în ceea ce priveşte situaţia post-electorală, unii sunt dezamăgiţi, alţii sunt dezorientaţi, nu văd nimic nefiresc”, a continuat acesta. Conform liderului rus, manifestaţiile constituie o „expresie a democraţiei”. „Ele trebuie să se desfăşoare în zone prestabilite, în conformitate cu legislaţia. Cetăţenii trebuie să respecte legea”, a afirmat acesta.
Aproximativ 100 de protestatari împotriva fraudelor care au marcat alegerile legislative organizate duminică în Rusia au fost reţinuţi miercuri la Sankt-Petersburg, potrivit unui anunţ al poliţiei locale. În jur de 250 de persoane, în majoritate tineri, au manifestat pe unul dintre trotuarele bulevardului Nevski Prospekt, principala arteră din centrul oraşului, pentru a denunţa desfăşurarea scrutinului. „Am venit să văd cu ochii mei această ruşine. Oameni sunt arestaţi pentru nimic, am impresia că nu suntem departe de anul 1937”, a declarat una dintre protestatare.
Marţi, circa 200 de persoane au fost reţinute în cursul unei manifestaţii desfăşurate în al doilea oraş al Federaţiei Ruse. La Moscova, miercuri seară nu a mai avut loc nicio manifestaţie, în pofida unui apel lansat pe Internet. Forţele de ordine erau totuşi prezente în număr mare în piaţa Triumfalnaia, unde în jur de 600 de protestatari au fost reţinuţi cu o zi în urmă. Mişcarea Cealaltă Rusie, citată de Interfax, a anunţat totuşi că zece dintre activiştii săi au fost reţinuţi în centrul Moscovei, în timp ce poliţia moscovită a indicat arestarea a cinci persoane în piaţa Triumfalnaia.

Share our work