Kosovo, câmp de bătălie pe axa Rusia-UE-SUA

Kosovo, câmp de bătălie pe axa Rusia-UE-SUA

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

În urma victoriei decisive a formațiunii sale politice în alegerile parlamentare de duminică, liderul sârb Aleksandr Vucic a demarat consultările destinate să dezghețe dialogul cu Republica Kosovo, relatează publicația Kurir, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dialogul, blocat de aproape doi ani, a fost facilitat și de recenta decizie a noului guvern de la Priștina a eliminat toate sancțiunile comerciale la adresa Serbiei.

Divergențele dintre Belgrad și Priștina sunt considerate un test pentru capacitatea UE și SUA de a gestiona o situație cu un grad conflictual ridicat. Serbia, sprijinită de Moscova și Beijing, refuză să recunoască independenţa proclamată în 2008 de Republica Kosovo după confruntările interetnice din anii 90, urmate de intervenția NATO.

Rezolvarea diferendului kosovar este privită cu interes de actorii politici de pe diferite continente, putând deveni un precedent din punct de vedere al dreptului internațional. Experții consideră că orice acord va include și un schimb de teritorii ori autonomizarea regiunii din Republica Kosovo locuită majoritar de etnici sârbi.

În acest moment independența Republicii Kosovo este recunoscută de aproximativ 100 de state, diplomațiile de la Priștina și Belgrad ducând un război dur, susținute de SUA și UE, respectiv Moscova și Beijing. Cinci state membre UE nu recunosc independența Republicii Kosovo, inclusiv Grecia, România și Spania, ultima confruntată cu separatismul catalan și basc.

Victorie categorică

Alegerile parlamentare au întărit dominaţia Partidului Progresist Sârb (SNS) pe scena politică de la Belgrad, președintele Aleksandr Vucic încercând să rezolve o situație extrem de sensibilă din punct de vedere politic pentru electoratul sârb.

Pe fondul boicotării alegerilor de către mai multe partide de opoziție, SNS a obținut peste 60% din voturile exprimate, partidul urmând să formeze singur guvernul de la Belgrad. Președintele Vucic încearcă să finalizeze acest proces cât mai repede pentru a evita o criză politică ori apariția unor manifestări de protest la adresa sa.

Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo

Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo

Șarjă diplomatică

Preşedintele sârb a avut deja prima întrevedere cu Miroslav Lajcak, emisar special al Uniunii Europene însărcinat cu dialogul între Belgrad şi Pristina, suspendat de la sfârşitul lui 2018. Înaltul oficial UE a declarat, în cadrul unei conferințe comune cu președintele sârb, că prin viitorul acord se va încerca rezolvarea tuturor problemelor bilaterale și va fi acceptabil pentru ambele părți.

Miroslav Lajcak a mai declarat că va fi propus un tratat prin care să fie rezolvate definitiv toate divergențele dintre Priștina și Kosovo. El a mai precizat că Serbia este parte a Europei, iar problemele Serbiei sunt și problemele UE, așa cum sunt și soluțiile. El s-a mai referit și la necesitatea intensificării luptei împotriva corupției și a crimei organizate, precum și la importanța reformei justiției din statul balcanic.

Preşedintele sârb a avertizat deja că „zilele şi săptămânile următoare vor fi dificile, în special în ceea ce priveşte Kosovo”. El a asigurat totuşi că recunoaşterea independenţei Pristinei de către Belgrad „nu va fi subiect” de discuţie la Washington. „Nu vom permite acest lucru”, a declarat el pentru presa sârbă.

Interes electoral american

Înainte de desantul de la Belgrad, Miroslav Lajcak s-a oprit la Pristina pentru a se întâlni cu noul guvernkosovar, care a cedat recent presiunii occidentale şi a ridicat restricţiile la importul de produse sârbeşti, un obstacol în calea reluării dialogului.

După etapa kosovară, emisarul european a estimat că ”acum sunt îndeplinite condiţiile” pentru continuarea discuţiilor. El a refuzat să comenteze întâlnirea organizată la 27 iunie la Casa Albă de către trimisul lui Donald Trump, Richard Grenell, considerată drept un demers al administrației Trump de a monopoliza orice succes diplomatic în dosarul kosovar. Trump dorește să obțină semnarea unui acord până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020, pentru a îl prezenta drept un succes al administrației sale în domeniul politicii externe, dublate de începerea retragerii contingentului american, aflat de peste două decenii în statul balcanic.

SUA au câteva sute de soldați în trupele de menținere a păcii din Kosovo, majoritatea fiind desfășurate la baza Bondsteel, considerată în urmă cu câțiva ani una dintre cele mai importante facilități militare americane de peste hotare. La începutul misiunii de menținere a păcii, câteva zeci de mii de soldați americani erau în această zonă.

Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE

Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE

Reduta rusă

Înainte de întrevederea cu oficialii kosovari în SUA, președintele Vucic se va deplasa în Federația Rusă, cel mai important aliat al Serbiei și membru al Consiului de Securitate al ONU. Vucic are programate întrevederi cu președintele rus Vladimir Putin, patriarhul rus Kirill și alți înalți oficiali ruși. Veto-ul rus a fost folosit în mod constant pentru a bloca accesul Republicii Kosovo în diferite structuri internaționale ori pentru a anula orice înțelegere nefavorabilă intereselor Federației Ruse.

Interesul rus pentru Kosovo a crescut după evenimentele din 2014 din Ucraina care au dus la anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și apariția insurgenței pro-ruse din Donbass, dar și pe fondul sprijinului acordat de către Moscova regiunilor separatiste Abhazia și Oseția de Sud, a căror independență a recunoscut-o în 2008.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a precizat, săptămâna trecută, că orice acord între Kosovo și Serbia va trebui să fie aprobat de Consiliul de Securitate al ONU, unde Moscova are drept de veto. „Nu vom permite rescrierea istoriei celui de-al Doilea Război Mondial ori a evenimentelor care au avit loc în Balcani în urmă cu 25 de ani”.

Serghei Lavrov a criticat Uniunea Europeană pentru că s-a ”auto-izolat” de procesul privind normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo şi nu a fost capabilă să impună aplicarea acordurilor pe care însuşi blocul comunitar le-a mediat.

”Poziţia Rusiei nu s-a schimbat. Vom sprijini orice efort, paşi şi iniţiative care ajută Belgradul şi Pristina să ajungă la o soluţie reciproc acceptabilă pe baza rezoluţiei 1.244 a Consiliului de Securitate al ONU”, care confirmă integritatea teritorială a Serbiei şi nu recunoaşte independenţa autoproclamată de Kosovo în anul 2008, a indicat Lavrov, citat de agenţia EFE. El a insistat că ”soluţia la care se va ajunge trebuie să fie conformă cu dreptul internaţional şi să primească acordul Consiliului de Securitate al ONU”. Ministrul rus de externe a mai cerut să nu fie impuse termene pentru soluţionarea acestui proces. (Mihai Isac)

Share our work
Hezbollah, interzis oficial în Germania

Hezbollah, interzis oficial în Germania

Germania interzice Hezbollah

Germania interzice Hezbollah

Germania a interzis organizaţia pro-iraniană Hezbollah pe teritoriul său şi a desemnat-o drept organizaţie teroristă, a anunţat joi Ministerul de Interne german, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Măsura, de lung așteptată de guvernul de la Ierusalim, vine pe fondul intensificării activității organizației pe teritoriul german, unde locuiesc câteva milioane de etnici arabi.

„Ministrul de interne Horst Seehofer „a interzis astăzi (joi) activitatea organizaţiei teroriste şiite Hezbollah în Germania”, a notat într-un tweet un purtător de cuvânt al ministrului, Steve Alter.

Anterior acestei măsuri, Germania făcea distincţie între braţul politic al Hezbollah şi unităţile sale armate, care au luptat de partea preşedintelui Bashar al-Assad în Siria.

Finanțare și recrutare

Oficiali în domeniul securităţii de la Berlin estimează că până la 1.050 de persoane din Germania sunt membri ai aripii extremiste a Hezbollah. Conform rapoartelor anuale ale Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, principalul serviciu intern de informații german, teritoriul german este folosit pentru obținerea de resurse financiare și recrutarea de noi adepți pentru Hezbollah și organizațiile afiliate.

Principalul rezervor de recrutare este reprezentat de numeroasa comunitate musulmană din Germania, cu preponderență arabi, dar și alte comunități etnice orientale.

Sursele citate au mai semnalat intesificarea eforturilor Hezbollah de stabilire a unor noi puncte de sprijin, sub forma unor fundații ori ong-uri cu caracter umanitar ori religios. Teritoriul german este folosit de Hezbollah și pentru coordonarea activității din diferite state occidentale.

Până acum doar activităţile ramurii militare a Hezbolalh erau interzise, însă nu şi cele ale ramurii politice, care organizează cu regularitate manifestaţii sau acţiuni anti-israeliene. Organizațiile care reprezintă evreii din Germania au acuzat periodic Hezbollah de intensificarea atacurilor antisemite din statul european.

Acțiuni în forță

Poliţia a întreprins în aceste zile mai multe raiduri pe teritoriul Germaniei pentru a aresta presupuşi membri ai conducerii filialei grupării din Germania. Serviciile de securitate germane au mai declanșat și procedurile judiciare pentru ridicarea cetățeniei germane a unor membrii Hezbollah.

Potrivit publicaţiilor germane Spiegel şi Bild, poliţia germană a vizat mai multe moschei și centre culturale islamice, la Berlin, Bremen şi Munster, precum şi un „centru pentru emigranţii libanezi” din Dortmund.

Înfiinţată în 1982 în timpul războiului civil libanez, mişcarea Hezbollah luptă împotriva statului israelian şi este un actor politic major în Liban și Orientul Mijlociu. Gruparea islamistă este apropiată Iranului şi regimului sirian.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Îndemn pentru UE

Interdicţia completă a activităţilor Hezbollah şi clasarea ei drept organizaţie teroristă era cerută cu insistenţă de SUA şi Israel de câteva decenii, mai ales după incursiunea israeliană din Liban din anii 2000 și declanșarea războiului civil din Siria, unde Hezbollah are un rol extrem de important în susținerea militară a regimului Assad.

Ambasadorul SUA în Germania, Richard Grenell, a declarat că ţara sa salută decizia guvernului german de a interzice mişcarea islamistă Hezbollah şi a îndemnat alte ţări din Uniunea Europeană (UE) să urmeze exemplul Berlinului, informează dpa. Interdicţia impusă de Germania asupra tuturor activităţilor Hezbollah „reflectă hotărârea Occidentului de a înfrunta ameninţarea globală pe care o constituie” această organizaţie, a subliniat Richard Grenell, numit anterior de președintele Trump în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI) al SUA.

Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia în Orientul Mijlociu.

Potrivit ambasadorului american, acestei grupări „nu i se poate permite să folosească Europa drept refugiu pentru a susţine terorismul în Siria şi peste tot în Orientul Mijlociu”. Grenell a îndemnat alte state membre ale UE să ia decizii similare şi a spus că SUA vor să conlucreze cu partenerii din Europa „pentru a-i refuza (Hezbollah) orice spaţiu de manevră” pe continent.

Etapă importantă

Israelul a salutat la rândul său decizia Germaniei de a interzice orice activitate a Hezbollahului libanez pe teritoriul german. Potrivit şefului diplomaţiei israeliene Israel Katz, această interdicţie constituie „o etapă importantă în lupta globală împotriva terorismului”. „Aceasta este o decizie foarte importantă, o etapă importantă şi semnificativă în lupta globală împotriva terorismului”, a spus Katz, exprimându-şi „profunda gratitudine”.

Autoritățile din Israel și SU, principalul său partener strategic, consideră mişcarea armată Hezbollah drept organizaţie teroristă. Cele două state întreprind demersuri permanente pe lângă alte state pentru a obține interzicerea activității organizației și arestarea membrilor săi, considerați luptători pentru libertate de către marea majoritate a populației arabe. (Mihai Isac)

Share our work
Kosovo, câmp de bătălie pe axa Rusia-UE-SUA

Kosovo, sacrificat electoral de administrația Trump

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Premierul interimar de la Priștina, Albin Kurti, l-a acuzat luni pe Richard Grenell, unul dintre cei mai importanți oficiali din administrația Trump, că a organizat căderea, în martie, a guvernului de coaliţie alcătuit cu două luni înainte în această ţară din Balcani, pentru a deschide calea semnării unui controversat acord cu Serbia, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Albin Kurti, liderul Vetëvendosje, partid politic cunoscut pentru atacurile la adresa liderilor UE și SUA, acuzați că ar trata Republica Kosovo ca o colonie, a declarat că Richard Grenell a exercitat o puternică „presiune” asupra partenerului său din cadrul coaliţiei pentru a-l determina să o părăsească, aruncând Kosovo într-o criză politică.

Joaca de-a coaliția

Vetëvendosje a câștigat alegerile parlamentare din 2019, formând cel mai important grup de deputați din parlamentul unicameral de la Priștina. Guvernul de coaliție condus de Albin Kurti a durat doar câteva săptămâni, pe fondul rivalității politice dintre acesta și preșdintele Hashim Thaçi.

În data de 18 martie 2020, Kurti l-a concediat pe ministrul de Interne, Agim Veliu (unul din liderii Ligii Democratice din Kosovo, membru al coaliției guvernamentale), datorită sprijinului public pentru declararea stării de urgență ca parte a strategiei de gestionare a pandemiei COVID-19 pe teritoriul statului balcanic. Această decizie ar fi determinat transferarea tuturor atribuțiilor de conducere către Consiliul de Securitate al Republicii Kosovo, condus de președintele Hashim Thaçi (liderul de facto al Partidului Democratic din Kosovo). Liga Democratică din Kosovo a retaliat prin depunerea unei moțiuni de cenzură, votată în data de 25 martie 2020 de către 82 de deputați kosovari, coaliție informală formată din membrii ai Ligii Democratice din Kosovo (LDK), Partidului Democratic din Kosovo (PDK) și unele formațiuni ale minorităților naționale.

Acuzații dure

Albin Kurti a declarat, în cadrul unei videoconferinţe cu presa străină acreditată la Pristina, că emisarul american, însărcinat anul trecut de preşedintele SUA, Donald Trump, cu delicatul dosar al relaţiilor dintre Serbia şi fosta sa provincie Kosovo, devenită stat independent, a fost „implicat direct” în răsturnarea guvernului pentru că dorea să ajungă la un acord între cele două ţări, ce ar fi dus la modificarea frontierelor. „Guvernul condus de mine a fost răsturnat doar pentru că ambasadorul Grenell este grăbit să semneze un acord cu Serbia, despre care cred că este foarte dăunător fiindcă include un schimb de teritorii”, a declarat premierul interimar de la Priștina.

Înaltul oficial a acuzat SUA și UE că s-au folosit de pandemie pentru a forța demiterea guvernului său cu scopul venirii la putere a unei coaliții care va sprijini schimbul de teritorii cu Serbia. Noua coaliție ar urma să fie formată din PDK și LDK, surse politice de la Priștina confirmând demararea negocierilor între cele două formațiuni.

Premierul interimar Albin Kurti, îngrijorat de planurile administrației Trump în regiune

Premierul interimar Albin Kurti, îngrijorat de planurile administrației Trump în regiune

Dezmințiri americane

Emisarul SUA a dezmințit imediat acuzațiile premierului interimar kosovar. Pe Twitter, diplomatul a răspuns că „nu a avut loc absolut nicio discuţie despre schimbul de teritorii şi acest lucru nu a fost niciodată evocat de cineva în prezenţa mea”.

Acuzațiile liderului Vetëvendosje sunt cu atât mai grave cu cât preşedintele Statelor Unite l-a numit la sfârşitul lui februarie pe Richard Grenell, atunci ambasador în Germania, în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI). Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia.

Surse diplomatice americane, citate de mass-media regională, au declarat că Donald Trump dorește semnarea unui acord de pace între Priștina și Belgrad până la sfârșitul lunii august 2020, pentru a prezenta rezultatul drept un succes al administrației sale în vederea alegerilor prezidențiale din acest an din SUA.

Lupte politice

Premierul kosovar şi susţinătorii săi afirmă că sunt victime ale manevrelor preşedintelui Hashim Thaci, un fost luptător de gherilă şi figură centrală a vieţii politice din Kosovo după încheierea războiului de independenţă (1998-1999).

Legislativele din octombrie 2019 au marcat înfrângerea foştilor luptători separatişti din PDK, dar mandatul preşedintelui Thaci, liderul de facto al acestora, se încheie abia în 2021.

Albin Kurti l-a acuzat pe şeful statului kosovar că instigat la o criză politică pentru a-şi păstra controlul asupra vieţii politice şi a finaliza proiectul, sprijinit de SUA, a unui schimb de teritorii cu Serbia care să implice regiunile majoritar sârbești din nordul Republicii Kosovo. (N.G.)

Share our work