SUA rămâne garantul securității nucleare israeliene
Preşedintele american, Joe Biden, a dat asigurări omologului său israelian, Reuven Rivlin, că Statele Unite nu vor permite Iranului să dezvolte arme nucleare. Declarațiile au fost făcute înaintea vizitei pe care o va întreprinde la Washington premierul israelian Naftali Bennett.
„Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară atât timp cât voi fi aici”, l-a asigurat Joe Biden pe preşedintele Reuven Rivlin, aflat în vizită la Casa Albă.
Parteneriat reconfirmat
După întrevedere, preşedintele israelian Rivlin le-a declarat reporterilor că este „foarte mulţumit” de comentariile preşedintelui despre Iran.
Joe Biden a îndepărtat, de asemenea, criticile venite din partea Congresului care i-au pus la îndoială autoritatea de a ordona raiduri împotriva poziţiilor miliţiilor pro-iraniene la graniţa Irakului cu Siria.”Am această autoritate”, a argumentat preşedintele american.
Relaţia strânsă dintre Israel şi Statele Unite a traversat o perioadă dificilă în ianuarie, când democratul Joe Biden i-a succedat republicanului Donald Trump la Casa Albă.
Reuven Rivlin își încheie în câteva zile mandatul de președinte al Statului Israel. La începutul lunii iunie, acesta a efectuat o vizită și la București.
Moștenire politică
Însă formarea unui nou guvern sub conducerea premierului Naftali Bennett, după eşecul aliatului lui Trump, Benjamin Netanyahu, a deschis calea reluării relaţiilor, precum şi a unei viitoare vizite la Washington a noului prim-ministru.
Potrivit Casei Albe, nu a fost stabilită o dată pentru deplasarea la Washington a premierului israelian, dar „preşedintele aşteaptă cu nerăbdare primirea sa şi aceasta va fi curând”.
Duminică, noul şef al diplomaţiei israeliene Yair Lapid a comunicat omologului său american Antony Blinken „rezervele puternice” ale statului evreu cu privire la negocierile pentru relansarea acordului nuclear internaţional cu Iranul. A mai declarat însă că doreşte să soluţioneze în culise diferenţele de opinie cu Washingtonul, spre deosebire de stilul fostului prim-ministru Benjamin Netanyahu.
„Credem că aceste diferenţe (între Israel şi SUA) ar trebui discutate în schimburi directe şi profesioniste”, a spus el. (K.P.)
Președintele Statului Israel, contestat la București
Klaus Iohannis îl va primi marţi la Palatul Cotroceni pe preşedintele statului Israel, Reuven Rivlin. Activiști anti-israelieni au anunțat organizarea unor proteste împotriva vizitei.
„Începând cu ora 9:00, vom picheta intrarea, din Bd. Dr Gheorghe Marinescu, în Palatul Cotroceni, pentru a îl întâmpina pe președintele apartheidului israelian” anunță grupul de inițiativă pe rețelele sociale.
Autorii se prevalează de legislația statului român. Conform Articolul 3, Legea 60, „Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice (…) ocazionate de vizite oficiale, precum şi cele care se desfăşoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat” se arată în anunțul de pe rețelele sociale.
Discuții bilaterale
Discuţiile între cei doi președinți vor viza cooperarea economică şi cea în domeniul sănătăţii, inclusiv în ceea ce priveşte contracararea pandemiei de COVID-19, educaţia privind Holocaustul şi schimburile culturale şi interumane dintre cele două ţări.
Miercuri, președintele Israelului va susține un discurs în ședința Camerelor reunite ale Parlamentului. La discursul demnitarului israelian vor asista reprezentanţi ai unor companii din Israel, precum şi invitaţi ai ambasadei din România.
Pe agenda de miercuri a preşedintelui israelian mai figurează convorbiri cu preşedintele Senatului, Anca Dragu, şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.
În aceeaşi zi, în Parlament, este programat Forumul Economic România – Israel.
Președintele român Klaus Iohannis îl primește pe omologul său israelian
„Vizita de stat a Preşedintelui israelian se înscrie în dinamica foarte bună a contactelor bilaterale la nivel înalt din ultima perioadă, cea mai recentă întrevedere între cei doi şefi de stat având loc cu prilejul participării Preşedintelui României la Forumul Mondial privind Memoria Holocaustului de la Ierusalim, din ianuarie 2020, urmată de discuţii telefonice în lunile martie şi iunie 2020.
Discuţiile cu Preşedintele Statului Israel se vor concentra pe modalităţile de dezvoltare şi aprofundare a relaţiilor bilaterale în toate domeniile de interes comun, vizita având loc în contextul aniversării, la 11 iunie 2021, a 73 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte între România şi Statul Israel.
Cu prilejul convorbirilor oficiale, vor fi abordate, de asemenea, cooperarea economică şi cea în domeniul sănătăţii, inclusiv în ceea ce priveşte contracararea pandemiei de COVID-19, educaţia privind Holocaustul şi alte măsuri de combatere a antisemitismului în România, precum şi schimburile culturale şi interumane dintre cele două state.
O atenţie deosebită va fi acordată situaţiei din regiunea Orientului Mijlociu, inclusiv stadiului Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, cu accent pe situaţia de securitate din regiune în urma evoluţiilor recente, urmând a fi abordate şi alte teme de actualitate de pe agenda regională şi cea internaţională”, arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale. (Mihai Isac)
Rivlin va avea o întrevedere cu omologul său Biden la începutul lunii iulie, au anunţat autoritățile de la Ierusalim. Reuven Rivlin este primul înalt responsabil israelian ce se va întâlni cu preşedintele american.
Invitaţia a fost transmisă de către secretarul de stat american, Antony Blinken, în timpul întrevederii avute cu Rivlin la Ierusalim, în cadrul unui turneu diplomatic.
Preşedintele israelian „a acceptat această invitaţie” şi „va fi fericit” să se deplaseze la Washington înainte de încheierea mandatului său, pe 5 iulie, a precizat biroul de presă al lui Rivlin.
„Preşedintele Biden este nerăbdător să vă primească la Washington”, a scris la rândul său secretarul de stat american pe Twitter.
Vizită strategică
Rivlin şi Blinken au discutat la Ierusalim despre armistiţiul fragil între statul Israel şi mişcarea Hamas, la putere în Fâşia Gaza, armistiţiu intrat în vigoare pe 21 mai, după 11 zile de conflict.
În timpul vizitei sale la Ierusalim, şeful diplomaţiei americane a reafirmat „susţinerea totală pentru dreptul Israelului de a se apăra”, după tiruri de rachete lansate dinspre enclava palestiniană Gaza.
Blinken a susţinut de asemenea soluţia cu două state, israelian şi palestinian, şi a anunţat că doreşte „reconstruirea” legăturii SUA cu palestinienii.
Alegeri prezidențiale
Preşedintele israelian Reuven Rivlin, a cărui funcţie este mai degrabă onorifică, a devenit preşedinte în 2014. Mandatul său de şapte ani nu poate fi reînnoit şi se va încheia pe 5 iulie.
Deputaţii din Knesset, parlamentul israelian, vor alege pe 2 iunie un nou şef de stat. Doi candidaţi îşi revendică această funcţie: Isaac Herzog, fostul lider al Partidului Laburist, şi Miriam Peretz, educatoare şi activistă. Dacă va fi aleasă, Peretz, care şi-a pierdut doi dintre fii în timpul serviciului lor militar, va deveni prima femeie preşedinte al Israelului. (Mihai Isac)
Ministrul Afacerilor Externe de la București, Bogdan Aurescu, efectuează, miercuri şi joi, o vizită oficială în Israel şi în Palestina, unde se va întâlni cu premierii Statului Israel, al entității palestiniene şi cu omologii săi. Conform comunicatului MAE remis agenției de presă KARADENIZ PRESS, programul vizitei lui Aurescu în Statul Israel include consultări cu ministrul Afacerilor Externe, Gabriel Ashkenazi, şi întrevederi cu preşedintele Reuven Rivlin, prim-ministrul Benjamin Netanyahu, prim-ministrul supleant şi ministru al Apărării, Benjamin Gantz, ministrul cooperării regionale, Ofir Akunis, şi liderul opoziţiei şi al formaţiunii Yesh Atid-Telem din Knesset, Yair Lapid.
Înaltul oficial român nu va discuta problema mutării de la Tel Aviv la Ierusalim a ambasadei României, așa cum a procedat SUA, partener strategic al celor două state. Surselor diplomatice de la Ierusalim și București citate de KARADENIZ PRESS au mai declarat că România încearcă să joace un rol cât mai important în relansarea relațiilor diplomatice dintre Israel și statele arabe. Menționăm că majoritatea clasei politice de la București urmează linia UE în politica față de Israel.
Relații strategice
Discuţiile cu oficialii israelieni se vor concentra pe modalităţile de dezvoltare şi aprofundare a relaţiilor bilaterale, cu caracter strategic, dintre cele două state, cu accent pe domeniile politic, economic şi securitar, în beneficiul României şi al Statului Israel.
Totodată, oficialii vor discuta aprofundat evoluţiile din regiune, cu precădere cele mai recente evoluţii din cadrul Procesului de Pace din Orientul Mijlociu.
Discuţia cu omologul israelian va aborda inclusiv demararea pregătirii celei de-a treia reuniuni comune a celor două Guverne, „în baza stadiului excelent al relaţiilor româno-israeliene, cu valenţe strategice, consolidată pe parcursul celor peste şapte decenii de relaţii diplomatice neîntrerupte”.
Popas oriental
În Palestina, programul vizitei va include consultări cu ministrul Afacerilor Externe şi al Expatriaţilor, Riad Malki, şi întrevederi cu prim-ministrul Mohammad Shtayyeh şi cu Ahmed Majdalani, ministrul Muncii şi Dezvoltării Sociale.
Discuţiile vor viza, în principal, dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor bilaterale româno-palestiniene şi modalităţile de consolidare a colaborării, ca o contribuţie concretă la construcţia instituţională şi dezvoltarea Palestinei.
De asemenea, oficialii vor aborda aspecte privind cele mai recente evenimente de pe agenda regională şi de securitate, cu accent pe perspectivele Procesului de Pace din Orientul Mijlociu. „Suntem într-un moment extrem de dinamic în ceea ce priveşte evoluţiile din Orientul Mijlociu. Am avut în ultimele luni un dialog deschis şi aprofundat atât cu omologul meu israelian, Gabriel Ashkenazi, precum şi cu cel palestinian, Riad Malki, în concordanţă cu poziţia tradiţională a României, care are relaţii de prietenie şi încredere cu ambele părţi”, afirmă Aurescu, citat în comunicat.
Poziție constantă
„În Palestina, voi evidenţia interesul pentru continuarea şi aprofundarea cooperării noastre, inclusiv pentru generarea substanţei necesare în vederea bunei organizări a următoarei reuniuni a Comitetului Inter-guvernamental bilateral”, mai arată Aurescu.
Ministrul român precizează că va susţine, atât în Israel, cât şi în Palestina, „poziţia constantă a României în sprijinul unei soluţii durabile generate de Procesul de Pace, fundamentată pe soluţia celor două state, care să coexiste în pace şi securitate, ca singura opţiune viabilă de natură să răspundă aspiraţiilor ambelor părţi”. (K.P.)
Knesset-ul a votat joi dizolvarea sa la mai puţin de două luni după ce a fost ales şi pentru organizarea de noi legislative la 17 septembrie, o situaţie nemaiîntâlnită în istoria ţării, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Parlamentul de la Ierusalim a votat pentru dizolvarea sa, în a doua şi a treia lectură, cu 74 de voturi pentru şi 45 contra, la propunerea partidului Likud al premierului Benjamin Netanyahu.
Conform analiștilor politici, actualul premier, incapabil să formeze o coaliţie de guvernământ cu partidele de dreapta care s-au impus la alegerile desfăşurate la 9 aprilie 2019, a preferat să trimită israelienii din nou la urne pentru a doua oară în aproximativ cinci luni, pentru a nu-i oferi preşedintelui Reuven Rivlin posibilitatea de a încredinţa misiunea unui alt lider politic.
Poziții radicale
Netanyahu, care a revendicat victoria în numele partidului său de dreapta Likud în alegerile din 9 aprilie, a avut termen până miercuri seară să ajungă să formeze guvernul, după ce a fost însărcinat de preşedintele Reuven Rivlin în urmă cu şase săptămâni.
La putere în ultimul deceniu şi confruntat cu acuzaţii de corupţie, Netanyahu s-a străduit să încheie un acord cu partide de dreapta, de extremă dreapta şi evreieşti ultrareligioase care i-ar asigura un al cincilea mandat.
Diviziunile dintre partidul ultranaţionalist al fostului ministru al apărării Avigdor Lieberman, Yisrael Beitenu, şi cel ultrareligios Iudaismul Unificat al Torei asupra unui proiect de lege privind scutirea de serviciul militar a tinerilor de la şcolile talmudice au împins discuţiile de coaliţie în impas.
Formațiunea condusă de Lieberman, care are 5 locuri în Parlamentul de la Ierusalim, dorește eliminarea excepțiilor. Shas şi Partidul Unificat al Torei, două partide evreieşti ultrareligioase care deţin împreună 16 locuri în parlament, se opun vehement unui astfel de proiect de lege. Netanyahu are nevoie de toate cele trei partide pentru a forma o coaliţie.
Mii de israelieni au manifestat sâmbătă seară la Tel Aviv împotriva unui eventual acord de coaliţie condusă de premierul desemnat Benjamin Netanyahu ce ar putea constitui pentru opoziţie sfârşitul democraţiei în ţară, notează mass-media locală. Manifestanții au agitat drapelul israelian, scandând, printre altele, sloganul „un popor, o lege”.
„Nu te vom lăsa să transformi Israelul democratic într-o curte privată a unei familii regale sau a unui sultanat”, a declarat Benny Gantz, liderul alianţei de centru-dreapta Albastru şi Alb, pe cale de a deveni cel mai mare partid de opoziţie.
„Suntem aici ca să luptăm pentru ţara noastră. Netanyahu va zdrobi Curtea Supremă pentru a împiedica justiţia” să îşi facă treaba, a spus Tamar Zandberg din partea formaţiunii Meretz.
Organizatorii au estimat la câteva zeci de mii de persoane numărul participanţilor la marşul care a avut loc în faţa muzeului din Tel Aviv. Potrivit poliţiei, mai puţin de 10.000 de manifestanţi au fost prezenţi.
Vânătoare de vrăjitoare
Concomitent, procurorul general al Israelului, Avichai Mandelblit, a amânat anterior pentru începutul lunii octombrie 2019 data la care Netanyahu urmează să fie audiat pentru a răspunde la acuzaţiile de corupţie care i-au fost aduse. În februarie 2019, magistratul şi-a anunţat intenţia de a-l inculpa pe prim-ministru pentru „corupţie”, „fraudă” şi „abuz de încredere” în trei dosare.
Benjamin Netanyahu a negat toate aceste acuzaţii şi a denunţat o „vânătoare de vrăjitoare”. (N.G.)
