Erdogan vrea bază navală în Cipru de Nord

Erdogan vrea bază navală în Cipru de Nord

Armata turcă, o prezență obișnuită în Ciprul de Nord

Armata turcă, o prezență obișnuită în Ciprul de Nord

Comandamentul Forţelor Maritime turceşti “a depus o propunere la Ministerul de Externe pentru a crea o bază maritimă în Republica Turcă a Ciprului de Nord”, potrivit publicaţiei turceşti Yeni Safak, care recent a susţinut această propunere într-un articol intitulat “De ce ar trebui Turcia să creeze o bază maritimă în Ciprul de Nord”, citat de KARADENIZ PRESS. “Baza va permite protejarea suveranităţii Ciprului de Nord şi va facilita şi consolida drepturile şi interesele Turciei în estul Mediteranei, prevenind ocuparea câmpurilor energetice maritime şi întărind poziţia Turciei în discuţiile de pace ale Ciprului” se arata in document.
Crearea unei baze maritime în Ciprul de Nord va întări şi autoproclamata “Republică Turcă a Ciprului de Nord”, care este recunoscută doar de Turcia. Cipru este important din punct de vedere strategic: o bază maritimă acolo i-ar oferi Turciei un acces mai uşor la rutele comerciale internaţionale din estul Mediteranei şi un control mai mare asupra vastelor resurse energetice din apele din zona Ciprului. În trecut, Turcia a blocat navele străine să prospecteze aceste resurse. În luna iunie, Turcia a început să exploreze apele insulei după gaz şi petrol, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Resurse energetice

Nu este pentru prima dată când Turcia a luat în vizor resursele energetice ale regiunii. În 2014, Ankara a trimis nave de supraveghere şi nave de luptă în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Ciprului pentru a căuta hidrocarburi. Acest incident a avut loc cu puţin timp înainte ca liderii Greciei, Ciprului şi Egiptului să îşi consolideze cooperarea în domeniul energetic, lăsând Turcia pe dinafară. Imediat după semnarea acordului, preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a criticat “acţiunile provocatoare ale Turciei”, afirmând că acestea nu doar “compromit discuţiile de pace [dintre greci şi ciprioţii turci] … dar afectează de asemenea securitatea în regiunea din estul Mediteranei”.
La acea vreme, negocierile de reunificare intermediate de ONU, care fuseseră revitalizate după o pauză lungă, s-au încheiat din nou fără succes din cauza activităţilor Turciei de căutare a hidrocarburilor în ZEE.
Potrivit unui raport publicat în noiembrie 2014 de ziarul The Guardian: “Decizia Turciei de a trimite o navă de cercetare în apele disputate luna trecută nu a dus numai la suspendarea discuţiilor, ci a amplificat neînţelegerile privind drepturile de forare”.

Tratative eșuate

O posibilă bază maritimă turcească nu prevesteşte lucruri bune pentru încheierea unui acord de reunificare a Ciprului, în special după stagnarea discuţiilor de pace din iulie 2017 între liderul cipriot-turc Mustafa Akinci şi preşedintele cipriot Nicos Anastasiades. Discuţiile au fost suspendate în momentul în care “Turcia a refuzat să renunţe la dreptul de a interveni în Cipru sau la prezenţa trupelor sale în insulă”. Turcia are 30.000 de soldaţi staţionaţi în Cipru, partea nordică a acestuia fiind ocupată ilegal din 1974.
Un alt factor care ar putea contribui la crearea unei baze în Cipru a Marinei turceşti este Israelul. În afară de relaţiile extrem de nesigure ale Ankarei cu Tel Aviv-ul, cele două părţi au depus eforturi pentru a încheia un acord pentru unificarea reţelelor de electricitate şi pentru construirea unui gazoduct care să lege câmpurile lor de gaze de Europa continentală. Deşi Israelul şi Turcia sunt implicate într-o dispută legată de drepturile de dezvoltare a unuia dintre aceste câmpuri de gaz, Afrodita, cele două ţări încearcă să găsească o soluţie care nu va afecta relaţiile lor tot mai prietenoase. (M.B.)

Share our work
Erdogan, învestit oficial luni cu puteri nelimitate. Victoria absolută, anunțată ieri de Înaltul Comitet Electoral. Noul-vechiul lider, tur diplomatic victorios

Erdogan, învestit oficial luni cu puteri nelimitate. Victoria absolută, anunțată ieri de Înaltul Comitet Electoral. Noul-vechiul lider, tur diplomatic victorios

Turcia intră într-o nouă eră politică absolutistă

Turcia intră într-o nouă eră politică absolutistă

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, reales pe 24 iunie, va depune luni jurământul, ce marchează intrarea într-un nou sistem constituţional, care îi conferă puteri larg sporite, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Erdogan a fost reales pe 24 iunie pentru un nou mandat de cinci ani, câştigând alegerile prezidenţiale din primul tur,  cu 52,59% din voturi.

Puteri absolute

Recep Tayyip Erdogan va depune jurământul luni în parlament, a indicat miercuri o sursă prezidenţială, citată de mass-media internațională şi îşi va prezenta în context noul guvern.

Ceremonia va avea loc la ora locală 16:00 (13:00 GMT), a precizat agenţia de presă Anadolu. Peste 3.000 de invitaţi, inclusiv şefi de stat străini, vor fi prezenţi la eveniment, a indicat cotidianul Hurriyet, fără să le precizeze identitatea.

Depunerea jurământului va fi urmată de o ceremonie la palatul prezidenţial ce marchează oficial trecerea la noul sistem prezidenţial, în baza unei revizuiri constituţionale adoptate prin referendum în aprilie 2017.

În acest nou cadru, postul de premier este desfiinţat şi ansamblul puterilor executive îi revine preşedintelui. Erdogan va numi direct miniştrii guvernului său şi va desemna unul sau mai mulţi vicepreşedinţi.

Acest sistem a fost larg criticat de opoziţie, care denunţă deriva autoritară a şefului statului turc şi tentativa de slăbire a parlamentului, deoarece preşedintele va putea guverna prin decrete.

Recep-Tayyip-Erdogan-mulțumit-de-victoria-absolută-obținută-la-alegerile-parlamentare-și-prezidențiale-din-24-iunie

Recep-Tayyip-Erdogan-mulțumit-de-victoria-absolută-obținută-la-alegerile-parlamentare-și-prezidențiale-din-24-iunie

Rezultate definitive

Înaltul Comitet Electoral din Turcia (YSK) a publicat miercuri rezultatele definitive ale alegerilor legislative şi prezidenţiale din 24 iunie, oficializând victoria preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi a partidului său. Rezultate neoficiale, cvasi-identice celor anunţate miercuri, au fost deja publicate de YSK la câteva ore după închiderea secţiilor de votare.

Şeful statului turc a câştigat astfel oficial un nou mandat din primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 52,59% din voturi, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, la Ankara, preşedintele YSK, Sadi Guven.

Mult în urmă, candidatul Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Muharrem Ince, a obţinut 30,64% din voturi.

Parlament loial liderului

În Parlamentul unicameral de la Ankara, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al lui Erdogan a obţinut 295 de locuri din totalul celor 600, iar aliatul său ultranaţionalist MHP a obţinut 49 de locuri. Împreună, cele două partide dispun de o majoritate ce le permite să controleze parlamentul.

La rândul lor, CHP şi aliatul său naţionalist de dreapta, partidul Iye (‘Bun’), au obţinut 146 şi, respectiv, 43 de locuri.

Concomitent, Partidul Democrat al Poporului (HDP, prokurd) a obţinut 67 de mandate, dar mai mulți parlamentarii acestui partid au dificultăți în preluarea mandatelor, datorită legislației electorale dure.

Noii parlamentari vor depune jurământul sâmbătă după-amiaza, în timp ce Erdogan va depune jurământul luni şi îşi va prezenta apoi noul guvern, pe care îl va conduce de acum în mod direct, în virtutea noului sistem adoptat de referendum în aprilie 2017 şi care a instaurat un sistem prezidenţial.

Într-un raport preliminar, o misiune comună de observatori ai OSCE şi Consiliului Europei a deplâns absenţa ‘de şanse egale’ pentru candidaţi, în special în ceea ce priveşte acoperirea mediatică. Cu toate acestea, misiunea a subliniat că ‘în ziua alegerilor, procedurile au fost în general respectate’.

Tur diplomatic victorios

După depunerea jurământului, Erdogan va merge marţi în Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), entitate statală recunoscută doar de Ankara, unde sunt desfășurați zeci de mii de militari turci. Experții locali, citați de KARADENIZ PRESS, consideră că desantul diplomatic al lui Erdogan are rolul de a reaminti comunității internaționale, în mod special liderilor europeni, de faptul că fără acceptul turc nu poate fi identificată nicio soluție politică pentru diferendul cipriot.

Deplasarea în RTCN este urmată de o vizită în Azerbaidjan, aliat strategic al Turciei și unul din pilonii noii politici externe promovate de Erdogan, care vizează consolidarea poziției de putere regională a Ankarei.

Turul diplomatic victorios se va încheia triumfal la Bruxelles, unde miercuri şi joi va avea loc summitul NATO, Erdogan urmând să aibe întrevederi bilaterale cu majoritatea șefilor de stat participanți, inclusiv președintele SUA, Donald Trump. (Mihai Isac)

Share our work
Atena își modernizează aviația militară. Ankara amenință electoral Grecia

Atena își modernizează aviația militară. Ankara amenință electoral Grecia

Turcia și Grecia, cuprinse de febra declarațiilor războinice

Turcia și Grecia, cuprinse de febra declarațiilor războinice

Grecia intenţionează să modernizeze un total de 85 de avioane de luptă F-16 învechite, pe fondul amplificării tensiunilor cu Turcia vecină, a anunţat guvernul de la Atena, relatează agenția DPA, preluată de KARADENIZ PRESS. Acordul cu SUA pentru modernizarea acestor aparate va costa 1,1 miliarde de euro (1,34 miliarde dolari), au declarat surse militare elene.

Anunțul părții elene vine la câteva săptămâni după ce mass-media din această țară membră NATO relata despre intențiile părții grecești de a dota flota militară cu nave militare noi, precum și să consolideze prezența militară elenă în insula Cipru.

Relații tensionate

Relaţiile dintre Turcia şi Grecia, ambele ţări membre ale alianţei militare NATO, sunt tensionate de decenii în legătură cu frontiera lor maritimă comună în Marea Egee şi situaţia din insula divizată Cipru. Acestea s-au acutizat după ce Atena a refuzat să extrădeze câteva zeci de militari turci care s-au refugiat în Grecia după evenimentele din 2016, fiind amenințați cu arestarea și condamnarea la moarte de către regimul Erdogan.

Șicanări periculoase

Avioane de luptă turceşti şi greceşti sunt interceptate în regiune aproape zilnic, iar în februarie un vas turcesc a lovit o navă a gărzii de coastă elene în sud-vestul Mării Egee.
Concomitent, ministrul elen al apărării, Panos Kammenos, a anunțat săptămâna trecută  că Atena intenţionează să cumpere două fregate franceze, flota militară elenă având deja în dotare submarine și nave de producție germană și franceză.

Grecia este una dintre puţinele ţări NATO ce alocă mai mult de 2% din PIB bugetului apărării, un obiectiv convenit de statele membre în 2014.

Problema cipriotă amenința coeziunea NATO

Problema cipriotă amenința coeziunea NATO

Disensiuni cipriote

La rândul său, liderul turc Erdogan, aflat în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din această vară a declarat că Turcia nu își va retrage contingentul militar din Republica Turcă a Ciprului de Nord. Erdogan a mai amenințat că va doborî avioanele elene care vor mai încălcă spațiul aerian revendicat de Turcia.

Reamintim că relațiile dintre Nicosia și Ankara au cunoscut o deteriorare rapidă pe fondul lipsei de progres în negocierile dintre ciprioții turci și cei greci pentru reunificarea politică a insulei, dar și din cauza piedicilor puse de Ankara demersurilor greci cipriote de dezvoltare a resurselor energetice din apropierea țărmurilor insulei. Turcia trimite frecvent nave militare care împiedică desfășurarea operațiunilor de explorare aprobate de Nicosia. (M.B.)

Share our work
Erdogan atacă securitatea energetică a statelor est- mediteraneene. Israelul, vizat indirect

Erdogan atacă securitatea energetică a statelor est- mediteraneene. Israelul, vizat indirect

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice-cipriote-și-israeliene

Preşedintele ciprioţilor greci, Nicos Anastasiades, a cerut Turciei să înceteze blocarea operaţiunilor de explorare a gazelor în largul insulei, gaze de care ar putea, potrivit lui, să beneficieze atât ciprioţii greci, cât şi cei turci, odată ce ţara se va reunifica, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Retorica Turciei și a ciprioților turci este nejustificată și fără fundament. Aceasta nu servește poporului cipriot. Proiectele Republicii Cipru în materioe de energie vor continua”, a mai afirmat Nicos Anastasiades.

”Invit în mod public Turcia şi comunitatea cipriotă-turcă să revină la masa negocierilor”, cu condiţia încetării încălcării drepturilor Ciprului în Zona sa economică exclusivă (ZEE), adaugă Nicos Anastasiades.

Piraterie statală

Nicosia acuză Ankara de la începutul lunii februarie 2018 de încălcarea dreptului internaţional, după ce a blocat în largul insulei o navă de foraj închiriată de gigantul italian Eni, care deţine licenţe de explorare în ZEE cipriotă. Anastasiades a dat asigurări că bogăţiile naturale din insulă aparţin statului şi vor fi împărţite cu ciprioţii turci odată ce insula se va reunifica.

Activităţile de explorare a gazelor desfăşurate de Republica Cipru în ZEE au declanşat tensiuni cu Ankara, care cere suspendarea lor, în aşteptarea unei soluţii privind insula divizată. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat companiile internaţionale care vor să efectueze prospecţiuni în apele cipriote, argumentând că apără ”drepturile inalienabile” ale comunităţii cipriote-turce privind resursele naturale ale insulei.

Pentru a opri orice demers al autorităților de la Nicosia, Ankara a trimis un număr de nave de patrulare în zona aflată în dispută, în pofida protestelor comunității internaționale.

Blocarea navei italiene a intervenit după anunţul făcut de Nicosia că a descoperit importante rezerve de gaze în zona sa economică, explorată în comun cu Eni şi compania franceză Total.

Conflict înghețat

Ciprul este divizat din 1974, în urma intervenției militare turce, pe fondul acțiunilor militare ale statului elen și comunității grecilor ciprioți în favoarea unificării Ciprului cu Grecia. În urma intervenției militare turce, Republica Cipru, stat membru al UE, îşi exercită de facto autoritatea doar pe două treimi din sudul ţării, restul de o treime, în nord, aflându-se sub administraţia autoproclamatei Republici turce a Ciprului de Nord, recunoscută numai de Ankara. Pentru consolidarea controlului politic, militar și economic asupra nordului insulei, Ankara a implementat un program agresiv de colonizare a zonei controlate (Republica Turcă a Ciprului de Nord) cu populație din Turcia continentală, care în acest moment depășesc numeric etnicii turci ciprioți.

Procesul de reunificare se află în impas după eşecul de negocierilor de anul trecut, desfăşurate sub egida ONU. Ankara are desfășurați aproximativ 30 de mii de soldați în nordul insulei, dispunând de sute de tancuri și sisteme moderne de armament.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a reacționat încă la amenințările lui Erdogan

Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a reacționat încă la amenințările lui Erdogan

Israel, amenințat indirect

Decizia Turciei de a escalada conflictul prin trimiterea de nave militare în zona aflată în dispută poate duce și la blocarea eforturilor de construire a unui gazoduct în Mediterana, prin care să fie livrate gaze din Israel către piața UE, eliminând parțial dependența gaziferă a Europei față de Federația Rusă.

Reamintim că în toamna anului 2017, autoritățile din Grecia, Israel și Cipru au anunțat că vor accelera planurile pentru construcția unui gazoduct pentru transportul de gaze naturale din estul Mediteranei în Europa. Guvernele celor două state europene și Israelul au convenit să continue un proiect de construcție a unei conducte care să livreze gaze din Israel în Europa, termenul de finalizare fiind anul 2025.

Astfel, statele europene vor să diversifice sursele de aprovizionare cu energie, iar Grecia să se promoveze ca un centru pentru tranzitul gazelor din estul Mediteranei către continent. ”Am convenit să accelerăm măsurile comune legate de acordul de construcție a unui proiect mare, care va oferi noi perspective de cooperare economică în estul mediteranei”, a declarat atunci premierul elen Alexis Tsipras, într-o conferință de presă susținută la Salonic. La conferință au mai participat premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, reales în această funcție în februarie 2018.

Italia și-a anunțat sprijinul financiar și politic pentru acest proiect în decembrie 2017, Roma dorind să suplimenteze cantitățile de gaz ce vor fi transportate prin acest gazoduct.

Proiect strategic

Conducta, cu o lungime de 2.000 de kilometri, ar uni zăcămintele de gaze de pe coastele Israelului și Ciprului cu Grecia și Italia, costul proiectului fiind de 6 miliarde de euro. Netanyahu consideră că așa-numita conducă East-Med Pipeline ”ar fi revoluționară”. ”Avem studii preliminare și pare promițător. Suntem foarte entuziasmați”, a declrata premierul israelian.

În baza descoperirilor din ultimul deceniu, Israelul și într-o mai mică măsură Ciprul ar avea cantități mari de gaze naturale. Israelul a descoperit peste 900 de miliarde de metri cubi de gaze offshore, unele studii indicând chiar rezerve de 2.200 de miliarde de metri cubi. În afară de piața europeană, există opțiuni de export în Turcia, Egipt și Iordania.

Zăcământul de gaze Aphrodite din Cipru ar avea rezerve de 128 de miliarde de metri cubi, iar în apele cipriote ar există și alte cantități. Între opțiunile de livrare s-au aflat o conductă care să lege cele trei țări, o conductă către Turcia și utilizarea capacităților de stocare de gaze naturale lichefiate din Egipt pentru transportul în Europa.

Gaz israelian pentru Cairo

Planul de a importa gaz din Israel va ajuta Egiptul să devină un hub regional al gazelor naturale, a declarat miercuri preşedintele egiptean Abdel-Fattah al-Sissi, apărând un acord care a declanşat aprige controverse în ţara sa. Al-Sissi a spus că ţările mediteraneene care au descoperit zăcăminte de gaz – Cipru, Liban sau Israel – au avut ca opţiune de procesare a lui fie Turcia, fie propriile lor teritorii, fie Egiptul. „Avem facilităţi pentru procesarea gazului care nu se găsesc în multe ţări din regiunea de est a Mediteranei sau cel puţin în ţările unde au fost descoperite câmpurile de gaz”, a declarat al-Sissi.

Reamintim că luni, compania israeliană de gaze Delek Drilling a anunţat un acord pentru a exporta în Egipt gaze naturale în valoare de aproximativ 15 miliarde de dolari. Acest acord vine pe fondul lipsei unor angajamente din partea statelor arabe bogate în gaz și petrol de a susține economia egipteană, confruntată cu numeroase crize politice și financiare în ultimii ani.

Acordul, care a fost salutat ca fiind unul ”istoric” de către premierul israelian Benjamin Netanyahu şi compania Delek, a stârnit nemulţumirea multor egipteni, cărora guvernul al-Sissi le-a promis că Egiptul va putea să îşi asigure singur necesarul de gaze după ce la sfârşitul anului trecut a început exploatarea zăcământului gazifer offshore Zohr. „Nu avem nimic de ascuns. Guvernul nu este parte a acordului de import de gaze din Israel. S-a făcut de către sectorul privat”, a spus al-Sissi la deschiderea unui centru pentru investitori în sudul Egiptului. El a adăugat că guvernul permite sectorului privat să importe şi să proceseze gaz folosind aceste facilităţi în schimbul unor bani.

Al-Sissi este practic aproape sigur de obţinerea unui al doilea mandat de preşedinte la alegerile programate pentru 26-28 martie 2018. (M.I.)

Share our work
Turcia ar putea relua negocierile in „problema cipriota”

Turcia ar putea relua negocierile in „problema cipriota”

Turcia ar putea relua negocierile in „problema cipriota”Reluarea dialogului in vederea solutionarii problemei spinoase a Ciprului pare „iminenta”, dupa ce liderii celor doua tabere de pe insula au inregistrat progrese in solutionarea diferendelor, a declarat joi un oficial turc pentru AFP. Negocierile ar fi urmat sa se reia in noiembrie, dar partile nu au reusit sa se inteleaga asupra unui text comun cu privire la modalitatile de purtare a unor noi negocieri. Declaratiile diplomatului turc vin in contextul in care seful diplomatiei turce Ahmet Davutoglu, care a vorbit in octombrie despre o „fereastra de oportuntate” in dosar, urmeaza sa efectueze vineri o vizita la Atena, iar sambata in Republica Turca a Ciprului de Nord (RTCN). Insula mediteraneeana este impartita in doua din 1974, in urma unei interventii a armatei turce, dupa o lovitura de stat pregatita de nationalisti ciprioti greci care doreau sa alipeasca insula Greciei. De atunci, o treime din teritoriul insulei, in nord, este condusa de un guvern recunoscut doar de catre Ankara. Cipriotii greci au respins in 2004 prin referendum un plan de reunificare a insulei, sub egida ONU, aprobat de catre cipriotii turci. Dupa cateva luni de la acest vot, partea de sud a insulei a aderat la Uniunea Europeana. Dupa numeroase suisuri si coborasuri, negocierile de pace se afla intr-un punct mort, incepand din iulie 2012. Republica Turca a Ciprului de Nord (RTCN) a parasit masa negocierilor, in semn de protest fata de presedintia cipriota a UE, iar Republica Cipru a amanat reluarea negocierilor. in noiembrie, liderii celor doua comunitati s-au intalnit in zona de demarcatie dintre cele doua sectoare, dar fara sa inregistreze progrese. Numeroase probleme raman in suspans, ca cea a restituirii fostei statiuni balneare Varosha, in estul Ciprului, pustie de la invazia turca, sau exploatarea petroliera in zona insulei. Partea cipriota turca doreste sa se stabileasca un calendar de negocieri. Turcia, o tara garanta, la fel ca Grecia, se opune avansarii unor conditii prealabile.

Share our work