Kremlinul aprinde fitilul? Balcanii, din nou un butoi cu pulbere
Problemele etnice si teritoriale din Balcani, întreținute de retorica paramilitară
Balcanii devin din nou butoiul cu pulbere al Europei, iar fitilul se află în mâna Moscovei. Asasinarea principalului lider al sârbilor kosovari, Oliver Ivanovic, este, conform unor experți regionali, citați de KARADENIZ PRESS, cea mai recentă păpușă scoasă din matrioșka rusească de combatere a extinderii NATO și influenței democratice occidentale în cea mai volatilă zonă europeană. Incidentul se alătură tensiunilor privind tendințele centrifuge ale Republicii Srpska, din cadrul statului Bosnia și Herțegovina, dar și dovezilor din ultima veme privind activitatea intensă a unor organizații paramilitare din regiune.
Atentat suspect
Unul din principalii lideri politici ai sârbilor din Kosovo, Oliver Ivanovic, a fost împuşcat mortal marţi dimineaţa în faţa biroului său din Kosovska Mitrovica, în nordul Kosovo, transmit agențiile de presă sârbești și internaționale. Decesul politicianului a fost confirmat de avocatul său, Nebojsa Vlajic, transmite Agerpres. Ivanovic, în vârstă de 64 de ani, a fost împuşcat de patru ori în piept, în jurul orei locale 08:15 (07:15 GMT) de atacatori care se aflau într-un automobil. Politicianul a fost transportat de urgenţă la un spital din Kosovska Mitrovica, unde a murit.
Poliţia a găsit trei cartuşe în faţa biroului său, a declarat Ksenija Bozovic, o oficialitate a partidului social-democrat local SPD, condus de Ivanovic. Poliţia a izolat partea de nord a oraşului, declanşând operaţiunea de căutare a atacatorilor. Ivanovic era considerat un politician sârb moderat în oraşul Kosovska Mitrovica, divizat în continuare între partea de nord, locuită de sârbi, şi cea de sud, cu populaţie albaneză. Deschiderea lui pentru colaborare cu autoritățile de la Priștina a fost aspru criticată anterior de o parte a liderilor sârbi.
Eliberat anticipat, după o condamnare pentru crime de război
Ivanovic, fost secretar de stat sârb pentru Kosovo şi ales consilier municipal în alegerile locale din 2013 în nordul Kosovska Mitrovica, a fost încarcerat timp de doi ani după ce a fost găsit vinovat de crime de război de un tribunal al Misiunii Uniunii Europene în Kosovo. Curtea de apel de la Pristina i-a anulat ulterior condamnarea de 9 ani închisoare şi a dispus rejudecarea cazului.
În luna iulie, maşina lui Oliver Ivanovic a fost incendiată în Kosovska Mitrovica.
Serbia vrea acces la anchetă și promite răzbunare
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat marţi că asasinarea lui Oliver Ivanovic, unul dintre principalii lideri politici ai sârbilor din Kosovo, este un ‘act terorist’ îndreptat împotriva tuturor sârbilor şi care nu va rămâne nepedepsit. De asemenea, preşedintele sârb a cerut misiunilor Uniunii Europene şi ONU în Kosovo să permită autorităţilor sârbe să participe la investigarea asasinării lui Oliver Ivanovic.
‘Dacă ei nu o vor soluţiona, o vom face noi’, a indicat Aleksandar Vucic, făcând referire la autorităţile kosovare. ‘Serbia va lua toate măsurile necesare şi vom găsi asasinul sau asasinii’, a promis şeful statului sârb, care a insistat că atacul, indiferent de naţionalitatea autorului, este o crimă împotriva sârbilor din Kosovo şi a Serbiei în întregul ei.
Prima decizie luată de autorităţile sârbe după acest asasinat a fost suspendarea participării la noua rundă de contacte ce urma să se desfăşoare la Bruxelles cu liderii kosovari în vederea îmbunătăţirii raporturilor dintre Belgrad şi Pristina.
Sârbii boniaci vor independență, sub oblăduirea Moscovei
Independenţa entităţii sârbilor din Bosnia este ”un obiectiv politic legitim”, a estimat liderul său politic Milorad Dodik. De la încheierea războiului intercomunitar din 1992-1995, Bosnia-Herţegovina este divizată în două entităţi principale: Federaţia Croato-Musulmană (croaţi şi musulmani) şi Republica Srpska (sârbi). Ele sunt unite prin instituţii comune slabe, a căror autoritate este din ce în ce mai puţin respectată.
Mai întâi favorit al occidentalilor, înainte de a se îndepărta de ei şi de a se afişa în apropierea preşedintelui rus Vladimir Putin, Milorad Dodik are o atitudine ambiguă. El evocă în mod constant aspiraţiile de independenţă ale entităţii sale. ”Scopul nostru este cel mai înalt grad de independenţă posibil pentru Republica Srpska. Ne îndreptăm către această direcţie, acesta este un obiectiv politic legitim”, a declarat Dodik într-un interviu la televiziunea de stat sârbă RTS. În trecut, el afirma că Bosnia este ”un concept ratat”, ”un loc pe care nimeni nu-l doreşte”.
”Trebuie să luptăm pentru a ne păstra drepturile pe care noi le-am obţinut”, a afirmat Dodik. Puţin mai târziu, cu ocazia manifestărilor de ”ziua naţională”, el a estimat că ”poporul sârb are două state: Republica Serbia şi Republica Srpska”. Potrivit ultimului recensământ, care datează din 2013, Bosnia are o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, dintre care jumătate sunt bosniaci (musulmani), o treime sârbi şi aproximativ 15 % – croaţi.
Balcanii, împânziți de organizații paramilitare finanțate de Moscova
Pe baza unor rapoarte venite de la serviciile secrete, ministrul Securității din Bosnia susține că Moscova pregătește mercenari sârbi care au misiunea de a înființa o unitate paramilitară la Sarajevo. Într-un articol apărut în The Guardian, se scrie că Dragan Mektić, ministrul bosniac al Securității, afirmă că Rusiei face eforturi de a destabiliza Balcanii și de a opri Bosnia să adere la valorile militare nord-atlantice. Piedica prin care Sarajevo este forțată să nu facă parte din structurile NATO o reprezintă Republica Srpska.
În Republica Srpska activează miliția paramilitară „Onoarea sârbă” condusă de Milorad Dodik. Membrii miliției paramilitare au fost instruiți într-un „centru umanitar” înființat și finanțat de Moscova. Mai mult decât atât, unul dintre liderii grupului, Bojan Stojković, a fost antrenat direct în Rusia, primind inclusiv distincții din partea generalului rus Valeriy Kalyakin. Conform șefului securității bosniace, rolul grupării paramilitare este acela de a recruta membri din lumea interlopă sârbă, care vor fi instruiți militar dar și ideologic, astfel încât să fie loiali lui Milorad Dodik.
Ministrul bosniac al Securității mai spune că, din documentele adunate de-a lungul timpului, reiese că una dintre misiunile formațiunii „Onoarea sârbă” este „o eventuală intervenție în cazul în care opoziția încearcă să obstrucționeze funcționarea autorităților”. O parte dintre cei implicați sunt acuzați și de participare la mișcarea secesionistă pro-rusă din estul Ucrainei.
Apariția paramilitarilor în Bosnia vine la 15 luni după ce serviciile secrete ruse au fost implicate într-o lovitură de stat în Muntenegru, în care mercenarii intenționau să atace Parlamentul, să-l asasineze pe Milo Đukanović, liderul pro-occidental al țării și să împiedice aderarea la NATO. Lovitura de stat a fost dejucată și Muntenegru a devenit membru NATO în iunie 2017. (M.A.B.)
