Prezidențialele 2024: Mișcarea Respect Moldova va avea propriul candidat

Prezidențialele 2024: Mișcarea Respect Moldova va avea propriul candidat

Eugeniu Nichiforciuc, președintele Mișcării „Respect Moldova”, a anunțat că partidul va avea propriul candidat la alegerile prezidențiale din acest an, relatează tribuna.md, citată de Karadeniz Press.

„Noi nu ne vom bate cu nimeni în această campanie, ci vom concura, vom concura în calitate de concurenți electorali, concurenți politici. Mișcarea Respect Moldova va avea propriul candidat la aceste alegeri și vom depune tot efortul pentru ca să ia un scor cât mai bun. Vom lucra în teritoriu, cu electoratul, vom face campanie… Aici vor fi toate eforturile noastre”, a declarat liderul formațiunii în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, citat de mass-media de peste Prut.

Politicianul a spus că, la moment, sunt discuții active cu „mai multe persoane pentru calitatea de candidat”. „Sunt persoane nu doar din interiorul partidului. Pentru mulți candidatul va fi o surpriză – pentru noi una plăcută, pentru mulți – nu prea”, a menționat el.

Eugeniu Nichiforciuc a mai comunicat că decizia finală ar urma să fie luată prin luna martie curent.

Totodată, fiind întrebat, dacă numele său e printre potențialii candidați ai Mișcării, fostul deputat a dat de înțeles că nu e exclus.

Negocieri postelectorale

Eugeniu Nichiforciuc, președintele Mișcării Respect Moldova (MRM), a comentat declarațiile din spațiul public despre coalițiile postelectorale create cu participarea formațiunii, relatează sursa citată. 

„Dacă e să facem abstracţie de speculaţiile total nefondate la care s-au dedat unii, pot spune că în negocierile avute în perioada postelectorală, am pornit de la interesele concrete ale oamenilor din teritorii concrete”, a declarat el în cadrul unui interviu pentru tribuna.md.

El s-a declarat mândru de faptul că, în perioada de după alegeri, Mișcarea a dovedit că e o formaţiune responsabilă, cu un înalt nivel de maturitate politică şi pragmatică.

„Sunt sigur că aceste calităţi ne vor ajuta şi în continuare să creştem, să ne impunem şi să ocupăm locul pe care-l merităm în politica din Republica Moldova”, a subliniat politicianul.

Totodată, Eugeniu Nichiforciuc a spus că, MRM a înregistrat un rezultat bun la localele din noiembrie 2023.

„Chiar dacă am fost înregistraţi cu doar o zi înainte de expirarea termenului ce ne permitea să participăm la alegerile locale, chiar dacă practic nu am avut timp să ne pregătim de acest scrutin, am obţinut un rezultat mult mai bun decât partide care se considerau cu o pondere oarecare. Graţie efortului depus de colegii noştri din teritoriu, dar şi implicării echipei de la nivel central, astăzi avem 19 primari, 11 consilieri de nivelul II şi 145 consilieri de nivelul I”, a spus el.

Vizită peste Ocean

Eugeniu Nichiforciuc, președintele Mișcării Respect Moldova, și Radu Burduja, prim-vicepreşedintele Mişcării Respect Moldova, aflați în vizită la Washington, au avut întrevederi cu factori de decizie americani.

În cadrul întrevederii cu senatorul democrat, Richard Blumenthal, Eugeniu Nichiforciuc „a abordat și contextul regional, dar și situația complicată în care se află Republica Moldova, dat fiind războiul din Ucraina”.

Ulterior, în cadrul întrevederii cu senatorul republican, James Lankford, fostul deputat a menționat că pentru Mișcarea Respect Moldova doctrina conservatoare este o valoare de bază, iar exemplul Partidului Republican din SUA, care popularizează și promovează constant această doctrină, este demn de urmat.

„Am profitat de ocazie și am mulțumit pentru sprijinul constant acordat de SUA în promovarea valorilor democratice în Republica Moldova. De asemenea, am menționat că acest sprijin este esențial pentru dezvoltarea din continuare a țării noastre”, a mai spus Eugeniu Nichiforciuc.

Eugeniu Nichiforciuc, liderul Mișcării Respect Moldova, a avut o întrevedere cu liderul fracțiunii Partidului “Слуга Народу” din Rada Supremă a Ucrainei, David Arahamia. Întrevederea a avut loc la Washington, unde Eugeniu Nichiforciuc, împreună cu Radu Burduja, prim-vicepreşedintele Mişcării Respect Moldova, au întreprins o vizită/.

În cadrul întrevederii s-a menționat interesul celor două partide de a avea o colaborare bună în continuare și s-a convenit asupra continuării dialogului.

Părțile au menționat că Republica Moldova și Ucraina se confruntă cu provocări similare și au aceleași obiective majore.

Eugeniu Nichiforciuc și David Arahamia au menționat că integrarea europeană nu are alternativă, de aceea toate forțele cu adevărat dedicate intereselor cetățenilor Republicii Moldova și Ucrainei trebuie să acționeze conjugat în acest sens, menționează serviciul de presă al partidului.

Share our work
Anul electoral 2024: Oligarhul Ilan Șor, desant la Moscova

Anul electoral 2024: Oligarhul Ilan Șor, desant la Moscova

Fostul deputat fugar Ilan Șor a părăsit Israelul pentru a pleca la Moscova, unde a avut o întâlnire cu președintele Comitetului Dumei de Stat a Rusiei pentru afaceri CSI, Leonid Calașnicov, potrivit unei postări publicate miercuri pe pagina fostului deputat fugar din Republica Moldova, relatează mass-media de la Chișinău.

Interpol, fără putere

Anterior anunțului lui Șor, șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, a declarat că Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a părăsit pe 1 februarie teritoriul Israelului și încă nu a revenit.

„Ne-am exprimat reciproc opiniile referitor la problema principală pentru Moldova — cine sunt prietenii și cine sunt dușmanii. L-am informat pe Leonid Ivanovici despre viziunea noastră strategică asupra direcției, pe care ar trebui să o urmeze Moldova pentru a nu dispărea de pe harta lumii. Am rezumat planul nostru principal, potrivit căruia singura cale de salvare a Moldovei — apropierea de partenerii reali: Rusia, UEEA și CSI. Iar parcursul european este o cale spre sărăcie, război și pierderea statalității. Ceea ce, de fapt, se întâmplă sub ochii noștri de mai bine de doi ani”, a scris Șor pe Facebook.

Precedent de noiembrie

În decembrie 2023, mass-media regională menționa că oligarhul fugar Ilan Şor a revenit în Israel după ce plecase cu un avion privat într-o direcţie necunoscută. Șeful Centrului de cooperare poliţienească internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, Viorel Ţentiu, a declarat că, potrivit autorităţilor de la Tel Aviv, Ilan Şor a revenit în Israel în data de 9 noiembrie.

„La data de 9 (noiembrie), la 21:34, Şor a revenit în Israel, însă autorităţile din Israel nu au comunicat de unde a venit Şor. Avem numai confirmarea faptului că a aterizat pe Aeroportul Ben Gurion Tel Aviv. Nici în primul caz, nici în al doilea caz nu se cunoaşte unde a plecat şi respectiv de unde a venit”, a declarat şeful Biroului Interpol din Republica Moldova, citat de NewsMaker.

Acelaşi oficial confirmase anterior că a primit din Israel informaţia că Ilan Şor a părăsit ţara la data de 6 noiembrie cu un avion privat, dar că autorităţile israeliene nu cunosc destinaţia oligarhului, care are de ispăşit în Moldova o pedeapsă cu 15 ani închisoare în dosarul fraudei de un miliard de dolari sustraşi din băncile moldoveneşti.

Ţentiu mai spunea că Federaţia Rusă este stat membru Interpol şi că la 6 noiembrie toate statele membre au fost solicitate să ia măsuri de reţinere în caz că Şor va fi pe teritoriul lor.

În data de 8 noiembrie, presa din Republica Moldova a scris pe surse că oligarhul fugar Ilan Şor a zburat din Istanbul la Moscova, unde urmau să aibă o întrevedere. La reuniune ar fi urmat să participe şi deputaţii socialişti Adrian Albu şi Bogdan Ţîrdea, precum şi secretarul executiv al Partidului Socialiştilor, Igor Dodon.

„Le recomandăm autorilor acestui fake news să scrie scenarii de filme artistice fantasy. Ar avea succes”, a reacţionat purtătoarea de cuvânt a Partidului Socialiştilor, Carmen Sterpu.

Adrian Albu şi Bogdan Ţîrdea au confirmat că se află la Moscova, unde pe 8 noiembrie au participat la o reuniune a reprezentanţilor ţărilor din Comunitatea Statelor Independente, dedicată „temelor de securitate”. Deputaţii au negat, la rândul lor, informaţiile apărute în presă despre presupusa reuniune cu Ilan Şor.

Share our work
Rusia, noi amenințări la adresa R. Moldova și Ucrainei

Rusia, noi amenințări la adresa R. Moldova și Ucrainei

Premierul R. Moldova, Dorin Recean, consideră că „din punct de vedere militar, Rusia nu reprezintă o amenințare directă pentru Rep. Moldova”, relatează mass-media de la Chișinău. Înaltul oficial a mai declarat, în cadrul unui forum de afaceri, că „atât Ucraina, cât și unele state NATO și-au consolidat suficient capacitățile de apărare în zonă”.

Șeful Guvernului a precizat că Rep. Moldova a reușit să-și alinieze obiectivele de pace și securitate, inclusiv prin semnarea unui contract de energie electrică pe o perioadă de 13 luni, cu centrala situată în stânga Nistrului.

Dorin Recean a mai spus că în 2022 și 2023, Rep. Moldova și-a consolidat capacitățile de menținere a ordinii publice și de asigurare a securității, făcând față atacurilor hibride și cibernetice. „Primul lucru este că din punct de vedere militar Rusia nu poate să ajungă aici, deja acest lucru este clar. Chiar și Ucraina, dar și state aliate ale NATO și-au consolidat suficient capacitățile de apărare antiaeriană în zonă, pentru a nu admite că în Rep. Moldova se escaladează militar. În același timp, Rep. Moldova a reușit să alinieze perfect la obiectivul de pace și securitate cu cei din stânga Nistrului – un exemplu ar fi, contractul pe energia electrică semnat pe o perspectivă de 13 luni, iar acest lucru este o demonstrație a faptului că cei din stânga Nistrului înțeleg care sunt perspectivele pe termen lung. Mai există un lucru pe care îl observăm și acesta este o accentuare a ritmului de creștere a exporturilor companiilor din stânga Nistrului în UE și astfel, tactica Guvernului este să integrăm gradual oamenii și companiile din stânga Nistrului în spațiul economic și fiscal al Rep. Moldova și acest lucru deja este vizibil. De asemenea, avem tot mai mulți cetățeni al Rep. Moldova care locuiesc în stânga Nistrului, dar ei fac naveta și lucrează în dreapta Nistrului și sunt beneficiarii serviciilor sociale oferite de Chișinău. Noi vedem această reintegrare graduală și corespunzător, acest lucru dă încredere că integrarea la un moment dat se va întâmpla natural”, a spus Dorin Recean, citat de Radio Chișinău.  

Subiectul securității naționale a fost discutat astăzi, 5 februarie, în cadrul evenimentului „Misiunea de afaceri a companiilor din România organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova) în parteneriat cu AmCham România și cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova”.

În acest context, mass-media internațională relatează că cinci sute de tancuri, peste 600 de vehicule de luptă, sute de obuziere și patruzeci de mii de soldați ruși au fost concentrați de Moscova în apropierea orașului Kupiansk.

Experții menționează că este evident această armată va încerca să cucerească o zonă uriașă din regiunea Harkov pe care rușii au ocupat-o pentru scurt timp în 2022 – până când o puternică contraofensivă ucraineană a eliberat cea mai mare parte a regiunii la sfârșitul acelui an. 

„Federația Rusă intenționează să pună mâna pe întreaga regiune Donețk și Luhansk și pe o parte din Oblast Harkov până la râul Oskil până în martie 2024”, a explicat Centrul Ucrainean pentru Strategii de Apărare. Râul trece prin Kupyansk dinspre nord. 

De ce în martie? Pentru că atunci Rusia va „vota” pentru „președinte” la „alegerile” naționale. De fapt, Vladimir Putin este singurul candidat real – și își va menține controlul brutal, dictatorial, asupra Rusiei și asupra războiului rus din Ucraina. 

O felie din Harkov ar fi un cadou în ziua alegerilor pentru Putin de la armata rusă din Ucraina, consideră sursa citată. 

Unele sau o parte din aproximativ 10 brigăzi ucrainene, protejate în nord de Brigada a 3-a de tancuri și la sud de Brigada a 4-a de tancuri, apără Kupiansk și așezările din jur. Este o forță semnificativă, cu aproximativ 20.000 de soldați și sute de tancuri, vehicule de luptă și obuziere.

Problema cea mai mare pentru Ucraina este muniția, Statele Unite fiind unul dintre cei mai mari donatori de obuze de 155 de milimetri pentru cele mai bune arme ale Ucrainei – iar ajutorul a fost blocat în Congres toamna trecută. 

De atunci, numărul zilnic de obuze folosite de ucraineni a scăzut cu două treimi, la doar 2.000. Între timp, forțele ruse trag până la 10.000 de obuze pe zi, datorită aprovizionării constante cu muniție din Coreea de Nord. 

Noul avantaj al puterii de foc al Rusiei îi permite să concentreze artileria fără să se teamă prea mult de focul contrabateriilor ucrainene. 

„Această situație dă putere Rusiei să execute o abordare binecunoscută: distrugerea sistematică a zonelor urbane, făcându-le de neapărat”, a explicat echipa de analiză ucraineană Frontelligence Insight.  „Imaginile noastre din satelit dezvăluie daune susținute și intense ale artileriei” în jurul Kupiansk, a raportat Frontelligence Insight. 

„Lipsa de artilerie și întârzierile în asistența de securitate occidentală vor crea incertitudine în planurile operaționale ucrainene”, a avertizat Institutul pentru Studiul Războiului. 

Cu o populație de dinainte de război de 1,4 milioane, Harkov este al doilea oraș al Ucrainei și găzduiește industrii strategice de război, inclusiv principala fabrică de tancuri din Ucraina. 

Anticipând ofensiva viitoare, ministerul ucrainean al apărării a organizat noi brigăzi mecanizate și le-a desfășurat la Kupiansk pentru a întări garnizoana. Inginerii sapă tranșee și construiesc buncăre.

Poate cel mai important, fabricile ucrainene construiesc zeci de mii de drone încărcate cu explozibili. Pe măsură ce muniția de artilerie devine rară, brigăzile ucrainene aruncă din ce în ce mai multe FPV către ruși: uneori mii pe zi pe tot frontul de est. 

Dar dronele operează pe o distanță insuficientă pentru a lua în vizor artileria rusă. Operatorii de drone s-au concentrat în special pe micile grupuri rusești de asalt care, de luni de zile, cercetează sectorul Kupiansk. 

Share our work
2024: Marea Neagră, R. Moldova și Ucraina rămân pe agenda României

2024: Marea Neagră, R. Moldova și Ucraina rămân pe agenda României

Pontus Euxinus rămâne și în acest an pe agenda politicii externe românești, pe fondul prelungirii invaziei militare ilegale declanșate de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Ministrul român de externe Luminiţa Odobescu a declarat recent că este necesar să ne ajutăm partenerii vulnerabili, Ucraina şi Moldova, pentru că altfel, „riscurile sunt majore pentru noi şi nu ştim ce se va întâmpla în următorii ani”.

Aceste declarații vin în contextul atenţionărilor tot mai dese venite din partea unor oficiali militari care spun că trebuie să fim pregătiţi de un război cu Moscova. Federația Rusă vorbeşte foarte mult despre sfere de influenţă, dar nu se referă numai la Ucraina, ci se referă inclusiv la estul Europei, a avertizat şefa diplomaţiei române.

Șefa diplomației de la București a precizat că „România beneficiază la acest moment de cele mai solide garanţii de securitate din istoria sa. Este un lucru important, dar, evident, trebuie să ne pregătim în continuare”.

Trebuie să fim naivi dacă nu vedem pericolul pentru România în cazul în care Ucraina și R. Moldova ar fi aservite intereselor Federației Ruse. Posibilitatea unei vecinătăți imediate cu Federația Rusă și amenințarea unor nave rusești patrulând pe Dunăre ori pe Marea Neagră trebuie să îngrijoreze factorii de decizie de la București.

„Rusia vorbeşte foarte mult de sfere de influenţă, dar atunci când vorbeşte de sferă de influenţă, nu se referă numai la Ucraina, se referă inclusiv la estul Europei”, a atras atenţia Luminiţa Odobescu. „Şi noi întotdeauna, statele din flancul estic, am spus întotdeauna partenerilor noştri să avem grijă. Şi, din păcate, am avut dreptate”, a mai punctat ea.

Republica Moldova rămâne în continuare un stat extrem de vulnerabil, fiind ţinta ofensivei hibride declanșate de Kremlin. Anii electorali 2024 și 2025 complică situația politică de la Chișinău, România, NATO și Uniunea Europeană fiind direct interesate de stabilitatea regiunii.

Partea română s-a folosit de contextul summitul NATO de la Vilnius pentru a solicita consolidarea posturii de apărare pe flancul estic, iar rolul geostrategic al Mării Negre a fost recunoscut.

Faptul că Legislativul american a adoptat recent o strategie pentru Marea Neagră confirmă importanța acestui spațiu pentru aliații strategici ai României.

În acest context, Luminiţa Odobescu și alți înalți oficiali români au menționat că Bucureștiul continuă dialogul cu partenerii americani, șefa diplomației de la București având recent o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Am discutat despre modul în care putem să facem şi mai vizibilă Marea Neagră pe agenda NATO şi pe agenda de dialog cu partenerii noştri americani”, a menţionat ea.

Factorii de decizie de la București au susținut în permanență intensificarea sprijinul pentru ţările din regiune, în special pentru Republica Moldova. „Să nu uităm că avem două decizii importante care privesc state din regiunea noastră. O decizie istorică de lansare a negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, dar şi acordarea statutului de ţară candidată pentru Georgia. Deci lucrăm pe toate componentele, ca să spun aşa, pentru a asigura securitatea, pe de o altă parte, dar şi prosperitatea şi conectivitatea dintre ţările noastre”, a menţionat Luminița Odobescu.

Săptămâna trecută, Ambasada SUA la Bucureşti şi Comandamentul Forţelor SUA din Europa (EUCOM) au găzduit o întâlnire cu participarea unor oficiali americani, discuţiile vizând subiecte de politică externă, eforturile diplomatice ale Statelor Unite, precum şi interesele de securitate din regiunea Mării Negre.
„Marea Neagră este esenţială pentru pacea şi stabilitatea globală, iar importanţa ei este de aşteptat să crească în următorii ani. Este o rută vitală de tranzit la export, iar interconexiunile sale facilitează comerţul şi fluxurile de energie dintre Europa, Eurasia şi Orientul Mijlociu, transformând-o într-un centru economic crucial. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cel mai important conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial şi cea mai mare ameninţare de astăzi la adresa ordinii internaţionale. Un astfel de atac asupra ordinii internaţionale de pretutindeni afectează pacea şi stabilitatea peste tot, inclusiv în regiunea Mării Negre”, a declarat ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, se arată în comunicat.
La rândul său, comandantul EUCOM, generalul Christopher Cavoli, a declarat că „invazia Ucrainei de către Rusia a schimbat mediul de securitate din regiunea Mării Negre. Regiunea are o importanţă geostrategică critică pentru USEUCOM, pentru aliaţii şi partenerii noştri. Această conferinţă a reunit lideri diplomatici şi militari ai Statelor Unite, cu accent pe promovarea securităţii teritoriale colective a Regiunii Mării Negre”.
Un aport important la consolidarea securității în bazinul Mării Negre este semnarea de către ministrul român al Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a Memorandumului de Înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea, o inițiativă în premieră pentru statele aliate riverane.

Alături de ministrul român, la ceremonia de semnare au participat, din partea statelor inițiatoare, omologii sîi din Bulgaria și Turcia.

În  cadrul ceremoniei oficiale de semnare a Memorandumului, oficialul român a evidențiat importanța acestui proiect pentru siguranța navigației în Marea Neagră, dar și pentru postura aliată de descurajare și apărare pe flancul estic.

Înaltul oficial de la București a subliniat că securitatea regiunii Mării Negre rămâne o prioritate absolută pentru România, iar Memorandumul de Înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră va permite și altor state aliate și partenere să contribuie la această inițiativă.

„Prin lansarea MCM Black Sea demonstrăm solidaritatea și angajamentul nostru comun în contracararea amenințărilor minelor marine care plutesc în derivă în Marea Neagră. Aștept cu încredere implicarea, pe viitor, a partenerilor NATO riverani, Grupurilor Navale Permanente ale NATO și a altor state aliate, consolidând astfel cooperarea și interoperabilitatea în asigurarea securității Mării Negre și a regiunii Euro-Atlantice. La nivel național, depunem eforturi să realizăm mai mult. Luna trecută, prima dintre cele două nave vânătoare de mine achiziționate din Marea Britanie a intrat în serviciul Forțelor Navale Române. Această nouă capabilitate, înzestrată cu tehnologie de ultimă generație, va contribui semnificativ la îndeplinirea misiunilor de identificare și neutralizare a minelor  din Marea Neagră”, a mai precizat ministrul român.

România a subliniat în permanență că trebuie menținută toată atenția NATO asupra evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre unde, împotriva normelor dreptului internațional, Federația Rusă continuă atacurile nediscriminatorii care vizează infrastructura civilă ucraineană, fiind produse distrugeri semnificative, cu impact major asupra populației civile din Ucraina și alte state.

Share our work
Renato Usatîi, pregătiri pentru prezidențiale 2024

Renato Usatîi, pregătiri pentru prezidențiale 2024

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a demisionat din funcția de consilier al consilierului municipal Bălți, relatează mass-media de la Chișinău.

Anterior, Usatîi a spus că nu va activa în consiliul municipal, deoarece intenționează să se concentreze pe politica de la Chișinău. El a anunțat deja că va candida la funcţia de președinte al Republicii Moldova.

Usatîi a fost în fruntea listei Partidului Nostru la alegerile pentru municipiul Bălţi, pentru a contribui la succesul partidului. Alegerile pentru funcţia de primar al municipiului au fost câştigate de candidatul Partidului Nostru, Alexandr Petcov.

În 2023, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale care urmează să aibă loc în 2024. Acesta a menționat că va candidat din partea partidului pe care îl conduce și că nu va susține pe nimeni în campanie așa cum a făcut anterior.

„Eu niciodată în viață mai mult nu voi susține pe nimeni. Eu o să candidez, suntem un partid de centru, avem votanți. Și eu după unele greșeli pe care le-am recunoscut public nu o să mai susțin pe nimeni. (…) O să candidez la prezidențele din partea partidului și gata”, a spus Usatîi, citat de mass-media în 2023.

La alegerile locale din 5 noiembrie, Usatîi a obținut un loc în Consiliul Municipal Bălți, din partea fracțiunii Partidului Nostru.

Renato Usatîi a participat la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Atunci el a concurat pentru fotoliul de președinte cu Maia Sandu, Igor Dodon, Andrei Năstase, Violeta Ivanov și alții.

Rezultatele primului tur au arătat că Usatîi a obținut 16,90% din sufragii.

În turul doi al alegerilor, Renato Usatîi a anunțat că o va susține pe actuala președintă Maia Sandu.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a avut o serie de declarații dure față de procesul de integrare europeană al R. Moldova. „Dacă nu era războiul din Ucraina, păi R. Moldova nu ar fi început negocierile de aderare nici în 2028, cum astăzi vă asigur că nici în 2030 R. Moldova nu va face parte din UE”, a declarat acesta.

Renato Usatîi, care a menționat în cadrul propriei sale emisiuni, difuzată pe rețelele de socializare, că existența Uniunii Europene este „pe ducă” și se aseamănă foarte tare cu ultimii ani de existență a Uniunii Sovietice.

„Eu sunt de părere că existența Uniunii Europene este pe ducă și se aseamănă foarte tare cu ultimii ani de existență a Uniunii Sovietice. La mulți nu le place, dar repet, eu vreau ca totul să fie bine, pentru că Uniunea Europeană este partenerul strategic al țării noastre, dar după ceea ce se întâmplă în UE și după alegerile parlamentare care vor avea loc în mai multe țări europene, și urmărind declarațiile politicienilor care vor ajunge la putere, eu mă cam îndoiesc”, a spus Usatîi.

El a mai adăugat că, pentru ca R. Moldova să devină membră a UE, în Parlamentul European trebuie să fie votate unanim peste 70 de decizii.

„Noi, pentru a deveni membră a UE, în Parlamentul European trebuie să fie votate unanim peste 70 de decizii, iar când să devenim membră, Parlamentul fiecărei țări europene trebuie să voteze. Cei care speră să facă parte din UE să suflece mânecile și să muncească”, a conchis Usatîi.

Share our work