de Isac Mihai | sept. 6, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Patriarhul sarb Irineu este un apropiat al omologului rus Kirill
Patriarhul Irineu al Bisericii Ortodoxe Sârbe, îl avertizează pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu împotriva ”amestecului în problemele bisericii ucrainene”, precum și în Macedonia și Muntenegru, potrivit revistei ortodoxe de misiune și informare poruncaiubirii.agaton.ro, preluată de portalul bucpress.eu, citat de KARADENIZ PRESS.
Într-o scrisoare către Bartolomeu, Ireneu susține că numai Biserica Ortodoxă Rusă are drept canonic și istoric la organizarea bisericească în Ucraina.
Grijă pentru unitatea ortodoxiei
Motivul pentru trimiterea acestei scrisori patriarhului sârb spune că este „grija Bisericii Ortodoxe Sârbe față de unitatea Bisericii Ortodoxe“, după intervenția Patriarhiei Ecumenice în Ucraina, cu posibilitatea acordării Tomosului privind autocefalia către biserica locală. Ireneu declară că „erezia etnofiletismului” este un mare rău al Ortodoxiei moderne.
Potrivit lui Ireneu, Patriarhia Ecumenică, intervenind în treburile Bisericii din Ucraina „împotriva voinței Bisericii Ortodoxe Ruse“, introduce noi parametri și o „activitate distructivă“ în Ortodoxie – și afirmă că există planuri similare pentru „Biserica Ortodoxă Macedoneană“. Despre autocefalia Bisericii din Ucraina patriarhul sârb spune că este ”foarte riscantă, chiar catastrofala“ pentru unitatea Sfintei Ortodoxii, iar Biserica Ortodoxa a Ucrainei cu Patriarhia la Kiev o cataloghează drept ”schismatica”.
Ucraina, obiectiv strategic pentru Patriarhia Rusă
Precedent pentru Macedonia și Muntenegru
O astfel de decizie, în opinia patriarhului sârb, va însemna și o atitudine nefrățească față de Biserica Rusă. Ireneu pune semnul egalitatii între „liderii schismei din Muntenegru și Ucraina” și consideră că, la fel ca în Macedonia, „situația din Muntenegru este legată de Ucraina”.
Mass-media macedoneană comenteaza că „prin textul scrisorii sale scandaloase, patriarhul sârb s-a plasat în pozitia de judecător al Patriarhului Ecumenic”.
KARADENIZ PRESS reamintește că în Ucraina, Muntenegru și Republica Macedonia există ample conflicte pentru controlul puternicelor biserici ortodoxe locale, care dețin importante proprietăți imobiliare și funciare în fostele state comuniste. Aceste biserici ortodoxe se bucură de o importantă influență pe scenele politice din aceste state. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 7, 2018 | Principal, România, Știri
România instituie Ziua Limbii Macedonene
Deputaţii de la București au votat, miercuri, un proiect de lege care vizează instituirea Zilei limbii macedonene pe 8 decembrie, se arată într-un comunicat al Parlamentului român, citat de KARADENIZ PRESS. Proiectul de lege referitor la instituirea Zilei Limbii Macedonene a fost adoptat cu 276 de voturi favorabile, un vot împotrivă şi o abţinere.
Potrivit proiectului, anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei limbii macedonene, în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii macedonene se pot organiza manifestări culturale dedicate acestor sărbători, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale interesante putând sprijini logistic şi financiar organizarea manifestărilor. De asemenea, în instituţiile de învăţământ în care se predau aceste limbi ca limbi materne se pot organiza manifestări culturale dedicate acestei sărbători.
Proiectul privind instituirea Zilei limbii macedonene mai prevede că Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | ian. 16, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, Știri, UE, UE
Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO
Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, susține că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE.
Stare de semi-inerție
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.
Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
Kremlinul promite să accepte noul nume
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje, transmite Agerpres. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Cu o zi în urmă, biserica greacă s-a opus oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană.
Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie. Aceasta este probabil posibil dacă Skopje este de acord cu schimbarea denumirii ţării din ”Republica Macedonia” într-o variantă acceptabilă pentru Atena, precum ”Macedonia de Nord” sau ”Macedonia Superioară”.(Marian Alexandru Bâscă)
de Isac Mihai | nov. 21, 2011 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Integrarea europeana a Republicii Macedonia, amanata de UE
Macedonia nu va sti nici la summitul UE din decembrie 2011 data demararii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeana, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Tara din Balcani va incerca probabil sa convinga UE sa stabileasca o data pentru demararea negocierilor, blocate de trei ani din cauza veto-ului informal al Greciei in conditiile disputei pe tema numelui Macedoniei, relateaza si cotidianul „Dnevnik”. Acest lucru inseamna ca liderii UE vor stabili un termen-limita pentru demararea negocierilor candva in anii urmatori, a sugerat ministrul suedez de externe, Carl Bildt. In raportul din octombrie, CE a spus ca ca disputa cu Grecia ramane un obstacol major pentru Skopje.
de Isac Mihai | mart. 15, 2011 | Balcani, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Macedonia sprijina integrarea europeana a Republicii Moldova
O delegatie a Republicii Moldova se afla, in perioada 13-20 martie 2011, intr-o vizita de lucru in Serbia si Republica Macedonia, in cadrul careia se va familiariza cu experienta celor doua state in domeniul liberalizarii regimului de vize cu UE. Potrivit unui comunicat al Serviciului Graniceri al Republicii Moldova, specialistii moldoveni se vor familiariza cu metodele de lucru ale colegilor in domeniul frontierei, precum si cu experienta statelor din regiunea Balcanilor de Vest in procesul de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeana si rolul autoritatilor de frontiera in vederea implementarii actiunilor necesare pentru atingerea acestui obiectiv.
Granicerii moldoveni vor lua cunostinta de procedeele ce vizeaza ajustarea managementului de frontiera in contextul procesului de liberalizare a regimului de vize R.Moldova-UE. De asemenea, se va efectua un schimb de experienta referitor la strategiile cu privire la Managementul Integrat al Frontierei si Planurile de Actiuni pentru implementarea acestora, pentru a dezvolta si promova cele mai bune practici in domeniul gestionarii frontierei. Din delegatia moldoveana fac parte reprezentanti ai Serviciului Graniceri, Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Ministerului Afacerilor Interne, Centrului National pentru protectia datelor cu caracter personal si reprezentanti ai societatii civile.
Negocieri cu UE
Intrarea in vigoare, la 1 ianuarie 2008, a acordurilor dintre UE si Republica Moldova privind facilitarea regimului de vize si readmisie a fost un prim pas catre perspectiva pe termen lung de calatorie fara vize. Un Parteneriat de Mobilitate mai larg dintre UE si Republica Moldova a fost semnat la 5 iunie 2008 in scopul facilitarii migratiei legale, instituirii cooperarii in domeniul migratiei si dezvoltarii, precum si prevenirea si combaterea imigratiei ilegale, a traficului si a contrabandei de fiinte umane, precum si promovarea unei politici eficiente de readmisie si de reintoarcere. De atunci, Platforma Parteneriatului de Mobilitate se intruneste in mod regulat pentru a coordona implementarea generala a prevederilor Parteneriatuluii si pentru a asigura coordonarea proiectelor.
Summit-ul Parteneriatului Estic de la Praga din 7 mai 2009 a reiterat obiectivul UE pe termen lung privind liberalizarea deplina a regimului de vize pentru statele parteneri, in baza principiului diferentierii de la caz la caz, atunci cand se intrunesc conditiile implementarii unei mobilitati sigure si bine gestionate. Totodata, in cadrul Consiliului de Cooperare UE-Republica Moldova din 21 decembrie 2009 la Bruxelles, partile au decis „sa depuna eforturi pentru a stabili in 2010 un dialog pentru a examina conditiile relevante pentru eliminarea vizelor de calatorie pentru cetatenii moldoveni in UE ca un obiectiv pe termen lung, luand in considerare Abordarea Globala a Migratiei a UE si tinind cont de faptul ca vor fi intreprinsi pasi treptati pentru liberalizarea completa a regimului de vize, intrunind conditiile implementarii unei mobilitati sigure si bine gestionate”.
In rezultatul discutiilor exploratorii din 2 martie 2010 de la Chisinau, care au permis evaluarea initiala, la 15 iunie 2010 a fost lansat Dialogul RM – UE privind liberalizarea regimului de vize, in baza caruia se examineaza conditiile de calatorie fara viza pentru cetatenii moldoveni in UE ca un obiectiv pe termen lung. Republica Moldova deja scuteste cetatenii UE de obligativitatea vizelor.
La 25 octombrie 2010 Consiliul a invitat Comisia Europeana sa pregateasca un proiect al Planului de Actiuni care stabileste toate conditiile ce trebuie intrunite de catre Republica Moldova inaintea stabilirii unui posibil regim de calatorie fara vize, in scopul de a avansa dialogul privind liberalizarea regimului de vize intr-o faza pe deplin operationala cat de curand posibil.
