UE, reuniune de urgență privind războiul migranților de la granița belarusă

UE, reuniune de urgență privind războiul migranților de la granița belarusă

UE, îngrijorată de criza migranților de la granița de Est

UE, îngrijorată de criza migranților de la granița de Est

Miniştrii europeni de Interne urmează să se reunească la 18 august, pentru a discuta despre o creştere a numărului migranţilor care pătrund în mod ilegal în Lituania, stat membru UE, dinspre Belarus, a anunţat preşedinţia slovenă a UE.

Având în vedere situaţia de la frontiera lituaniano-belarusă, UE se confruntă cu o ameninţare gravă la adresa securităţii sale şi cu folosirea migraţiei ilegale ca armă de către statul belarus”, scrie Slovenia într-o scrisoare trimisă diplomaţilor.

Reprezentanţi ai Agenţiei europene a grănițelor, Frontex, şi ai Europol urmează să participe la această reuniune pentru a facilita adoptarea unei strategii viabile.

Demersuri diplomatice

Slovenia insistă ca în cadrul acestei reuniuni să se adopte măsuri în vederea apărării acestei părţi a frontierei externe a UE şi ca Lituania să fie susţinută în continuare.

UE l-a convocat anterior pe însărcinatul cu afaceri belarus la Bruxelles, protestând față de politica guvernului de la Minsk.

Blocul comunitar a învercat să obțină suspendări ale zborurilor dintre Minsk și unele state de origine a migranților, discutând în acest sens cu guvernul irakian. Bagdad s-a transfomat într-o poartă de acces a migranților din Irak, Siria, Pakistan, Iran și Afganistan către UE, cu sprijinul direct al autorităților belaruse. (K.P.)

Share our work
Axa SUA-UE impune noi sancțiuni Minsk-ului

Axa SUA-UE impune noi sancțiuni Minsk-ului

 

SUA impune sancțiuni Republicii Belarus

SUA impune sancțiuni Republicii Belarus

Casa Albă impune noi sancțiuni Republicii Belarus, acuzând reprimarea mişcării de opoziţie de către autoritățile de la Minsk. SUA s-a alăturat astfel UE, Marii Britanii şi Canadei.

Conform unei declaraţii a Departamentului american al Trezoreriei, 16 persoane şi cinci entităţi au fost incluse pe lista de sancţiuni ca răspuns faţă de acţiunile guvernului de la Minsk. Acestea sunt acuzate de ”escaladare a violenţei şi represiunii, inclusiv nechibzuita deturnare forţată a unui zbor comercial Ryanair şi arestarea jurnalistului Roman Protasevici”.

Pretext britanic

În acelaşi timp, Londra a anunţat că ”Marea Britanie, în paralel cu SUA, Canada şi UE a impus sancţiuni împotriva a şapte persoane şi unei entităţi din cadrul regimului belarus, ca răspuns faţă de arestarea jurnalistului Roman Protasevici şi a (prietenei sale) Sofia Sapega, în urma deturnării ilegale a zborului Ryanair din 21 mai”.

La rândul lor, miniştrii de externe din statele UE au decis în unanimitate o nouă serie de sancţiuni împotriva Belarusului. Au fost astfel adăugate 78 de nume, inclusiv miniştri și membri ai familiei Lukaşenko, precum şi 8 entităţi pe lista celor sancţionaţi.

Vor fi interzise în UE importul de potasiu şi produse petroliere din Belarus, plus sancţiuni ce vizează sectorul financiar şi alte măsuri cu caracter economic.

Sancţiunile împotriva unor oficiali belaruşi sau persoane din anturajul preşedintelui Lukaşenko constau în interdicţii de călătorie şi îngheţarea eventualelor active ale acestora în ţările care adoptă aceste măsuri.

Federația Rusă și China rămân printre cei mai importanți ai actualelor autorități de la Minsk. (K.P.)

Share our work
Lukașenko vrea un nou mandat prezidențial

Lukașenko vrea un nou mandat prezidențial

 

Vladimir Putin, aliat de nădejde al liderului de la Minsk

Vladimir Putin, aliat de nădejde al liderului de la Minsk

Președintele Republicii Belarusul, Alexandr Lukașenko, a declarat, la o întâlnire avută cu jurnaliștii și reprezentanții societății civile din fosta republică sovietică, că va candida pentru a șasea oară la postul de șef al republicii, relatează agenția de presă BELTA, citată de KARADENIZ PRESS. „Pornind de la condiția mea actuală, de la condiția actuală a țării și atitudinea față de mine, nu pot să nu îmi propun candidatura pentru președinție”, a spus liderul belarus.

De asemenea, politicianul s-a pronunțat în favoarea adoptării unei noi constituții. În opinia sa, este necesară consolidarea ramurilor executivă și legislativă ale guvernului. La același eveniment, Lukașenko, care va împlini 65 de ani în luna august, curent, a declarat că este „sătul de președinție”. O mărturie similară din partea sa a existat și în anul 2013. Lukașenko deține funcția de președinte al Belarusului din iulie 1994. Acum este în al cincilea mandat prezidențial, care va expira în anul 2020. În alegerile prezidențiale din 2001, 2006, 2010 și 2015, el a câștigat cu cel puțin 75% din voturi.

Suveranitatea, sfântă

Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko a declarat că liderul rus, Vladimir Putin, nu are intenția de a anexa Belarusul, mai relatează sursa citată. În cadrul unei întâlniri cu reprezentanții societății și mass-media, Lukașenko a declarat că „ar fi simțit” astfel de planuri, deoarece îl cunoaște pe președintele rus de douăzeci de ani. Lukașenko a menționat că apropierea nu ar trebui să includă unificarea a două state. El a spus că 98% dintre bieloruși se vor opune unei astfel de inițiative. „Belarușii doresc să fie împreună cu Rusia, dar să trăiască într-un apartamentul”, a subliniat liderul de la Minsk.

În ultimele luni, Lukașenko s-a referit în repetate rânduri la chestiunea independenței și suveranității republicii. La începutul anului 2019, el i-a avertizat pe belaruși că, în următorii doi ani, independența țării va fi testată „la dinte”. „Trebuie să fim gata să răspundem la această întrebare. Sunt absolut convins că vom găsi un răspuns demn”, a adăugat el.

Reamintim că în iunie 2018, președintele a spus că Belarusul poate să-și piardă independența în cazul prăbușirii economiei. În acel moment, șeful statului nu a specificat de unde ar putea veni amenințarea și cărui stat s-ar putea alătura Belarusul în cazul celui mai rău scenariu. În decembrie 2018, președintele Belarusului a declarat că republica nu va deveni niciodată parte a Rusiei, iar conceptul de „suveranitate” este sfânt pentru această țară.

Petrolul rusesc, armă politică

Belarus este capabil să facă față consecințelor unei manevre fiscale în industria petrolieră rusă, a declarat președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, citat de mass-media. „Vom supraviețui acestei manevre fiscale. Vom cumpăra de pe piață țiței, pe el e suficient petrol, problema constă în preț”, a menționat Lukașenko.

La începutul lunii ianuarie, el a declarat că Minsk va putea primi petrol străin prin porturile baltice numai după finalizarea modernizării a două rafinării de mare capacitate din Belarus.

Manevra fiscală în industria rusă a petrolului a început în 2019 și va dura până în 2024. Aceasta include eliminarea treptată a taxelor la export pentru petrol și produse petroliere, cu o creștere simultană a taxei de extragere a minereului (TEP). Din acest motiv, petrolul furnizat din Rusia în Belarus, care era vândut anterior la prețuri interne reduse, va costa acum mai mult Minskul. Lukașenko a declarat anterior că pierderile din bugetul Belarusului din cauza acestei manevre vor fi de aproximativ 10 miliarde de dolari.

Monedă comună

Alexandr Lukașenko a declarat că susține ideea creării unei monede ruso-bieloruse comune și este de acord că centrul său de emitere să fie situat în Federația Rusă. ”Nu contează unde va fi, chiar și la St. Petersburg – locul de naștere al președintelui rus, orașul meu preferat. Lasă-l să fie acolo”, a declarat președintele în cadrul unei întâlniri cu experți și reprezentanți ai mass-media pe 1 martie la Minsk.  Lukașenko consideră că este necesar ca noua monedă să-și păstreze numele obișnuit de ”rublă”. ”Nu va fi nici rublă rusească, nici belarusă. Va fi rubla noastră comună”, a subliniat președintele de la Minsk. În același timp, Lukașenko exclude posibilitatea de „absorbție” a Belarusului de către Rusia, fără a vedea astfel de intenții din partea Moscovei. În plus, președintele este convins că belarușii nu vor sprijini o astfel de fuziune. În sprijinul acestei teze, el citează datele din sondajele de opinie.

Anterior, publicația Pravda.Ru a anunțat că președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, a ordonat să fie eliminate de pe moneda kazahă toate inscripțiile în limba rusă

Ucraina, avertizată

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a declarat că Ucraina nu ar trebui să amplaseze  rachete cu rază medie și cu rază scurtă de acțiune pe teritoriul său, mai precizează BELTA. „Acum  au început să discute despre problema amplasării rachetelor cu rază medie și cu rază scurtă de acțiune în Ucraina … În nici un caz nu ar trebuie întreprinși pași în această direcție, deoarece acest lucru se poate transforma într-o catastrofă pentru statalitatea Ucrainei”, a declarat acesta. El a menționat că situația din jurul suspendării Tratatului cu privire la rachetele cu rază medie și cu rază scurtă de acțiune, este un motiv serios de îngrijorare pentru Ucraina și Belarus. „Nu ne dorim ca în bătrâna noastră Europă, Doamne ferește, să izbucnească o catastrofă nucleară  „, a adăugat Lukașenko.

Menționăm că președintele american, Donald Trump, a anunțat anterior că Washingtonul va începe pe 2 februarie procedura de retragere din Tratatul cu Rusia privind eliminarea rachetelor cu rază medie și cu rază scurtă de acțiune.  Vladimir Putin la 2 februarie a declarat că Federația Rusă va avea  un răspuns în oglindă la decizia Statelor Unite de a se retrage din Tratatul INF și, de asemenea, suspendă participarea sa la acest tratat. (N.G.)

Share our work
Lukașenko debarcă la Chișinău. Premierul Filip, în vizită la Poroșenko

Lukașenko debarcă la Chișinău. Premierul Filip, în vizită la Poroșenko

Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin, debarcă la Chișinău

Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin, debarcă la Chișinău

Preşedintele Republicii Belarus, Alexandr Lukaşenko, va întreprinde o vizită oficială la Chişinău, în perioada 18-19 aprilie, la invitaţia preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, relatează agenția KARADENIZ PRESS, citând anunțul făcut de liderul de la Chișinău pe pagina sa de socializare.

Decizia a fost anunțată în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul Republicii Belarus în Republica Moldova, Serghei Ciciuc, invitația fiind făcută în decembrie 2017. Potrivit preşedintelui Dodon, agenda vizitei prevede întrevederi ale preşedintelui Lukaşenko cu omologul său moldovean, cu prim-ministrul Pavel Filip, precum şi semnarea unor acorduri bilaterale.

Diplomație agricolă

Președintele Dodon a mai precizat că, tot la solicitarea sa, în semn de prietenie, preşedintele belarus a luat decizia să doneze Republicii Moldova mai multe unităţi de tehnică agricolă și de transport. ”Am fost unanimi în opinia că între Moldova şi Belarus există relaţii de colaborare foarte bune şi un potenţial de cooperare care trebuie şi poate fi valorificat la justa valoare, în beneficiul ambelor popoare”, a mai scris Dodon.

Decizia liderului de la Minsk de a face această donație face parte din efortul Republicii Belarus de a își menține prezența pe piața de profil din fostele state sovietice, unde uzinele belaruse concurează puternic cu firme occidentale și chineze.

Dodon la Minsk

Președintele Igor Dodon a ţinut să amintească faptul că în vara anului trecut, iulie 2017, a efectuat o vizită la Minsk, în cadrul căreia i-ar fi lansat lui Lukaşenko invitaţia de a întreprinde o vizită în Moldova. Dodon a fost însoțit de mai mulți oficiali moldoveni, inclusiv guvernatorul UTA Găgăuzia, Irina Vlah.

Menţionăm că ultima vizită a preşedintelui belarus la Chişinău a fost în septembrie 2014.

Analiștii politici de la Chișinău consideră că Igor Dodon încearcă să imite pe plan intern stilul de conducere al lui Alexandr Lukașenko, precum și politica acestuia de balans diplomatic între Uniunea Europeană și Federația Rusă.

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, se bucură de o relație privilegiată cu Patriarhia Ortodoxă Rusă, similar omologului său de la Chișinău, Igor Dodon

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, se bucură de o relație privilegiată cu Patriarhia Ortodoxă Rusă, similar omologului său de la Chișinău, Igor Dodon

Filip la Kiev

La rândul său, premierul moldovean, Pavel Filip, reprezentant al Partidului Democrat, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, va participa la Forumul de Securitate de la Kiev. Evenimentul, organizat de Fundația Open Ukraine, German Marshall Fund și alte organizații occidentale are loc în perioada 12-13 aprilie la Kiev. Principalele subiecte care vor fi abordate în cadrul forumului vizează provocările la adresa securităţii regionale şi europene, situaţia actuală din regiune, conflictele prelungite şi importanța dialogului în soluționarea acestora.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, la Kiev, Pavel Filip va avea întrevederi bilaterale cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko şi cu prim-ministrul Ucrainei, Volodimir Groisman.

De asemenea, va avea loc o şedinţă în format lărgit a delegațiilor din cele două țări, urmată de semnarea a două documente bilaterale pentru intensificarea cooperării moldo-ucrainene, în domeniul transportului aerian și al transportului auto.

Forumul pentru securitate de la Kiev este la cea de-a 11-a ediție și reunește anual factori de decizie importanţi în domeniul politicii externe și securității din întreaga lume. (Mihai Isac)

Share our work
Vladimir Putin: Statele Unite au înşelat Rusia în timpul crizei din Ucraina izbucnită în 2014

Vladimir Putin: Statele Unite au înşelat Rusia în timpul crizei din Ucraina izbucnită în 2014

Vladimir-Putin-reia-acuzațiile-la-adresa-Statelor-Unite

Vladimir-Putin-reia-acuzațiile-la-adresa-Statelor-Unite

Preşedintele Federației Ruse, Vladimir Putin, aflat în plină campanie electorală, a declarat că Statele Unite au înşelat Rusia în timpul crizei din Ucraina izbucnită în 2014, adăugând că Washingtonul nu ar trebui să se implice în relaţiile ruso-ucrainene, relatează mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Lovitură de stat

Preşedintele rus a afirmat că SUA au cerut Rusiei să exercite presiuni pentru ca Viktor Ianukovici să nu folosească violenţa împotriva manifestanţilor de la Kiev, iar, pe de altă parte, au furnizat sprijin pentru debarcarea de la putere a fostului preşedinte ucrainean. Putin a precizat că la o zi după cererea Washingtonului, Ianukovici a fost înlăturat de la putere, adăugând că SUA au oferit sprijin celor care au comis ”lovitura de stat”.
Liderul de la Kremlin a susţinut că Statele Unite nu au înşelat niciodată Rusia într-o manieră atât de ”grosolană”. ”Tot aşa cum Rusia nu se implică în relaţia dintre SUA şi Canada, tot aşa SUA nu ar trebui să se implice în relaţiile Rusiei cu Ucraina”, a afirmat Putin, adăugând că Washingtonul a orchestrat ”Maidanul” ucrainean.

Conflict prelungit

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a cerut încetarea ostilităţilor din estul Ucrainei şi a negat din nou implicarea Rusiei în conflict. Vladimir Putin nu a făcut nicio referire la modul în care consideră că acest conflict ar putea fi rezolvat.
La rândul său, Ucraina respinge în modul cel mai categoric orice participare a Federației Ruse la misiunea pacificatoare a ONU în estul Ucrainei, deoarece pacificatorul și agresorul nu se pot prezenta concomitent în aceeași ipostază, a declarat recent ministrul Apărării al Ucrainei, Stepan Poltorak, pentru mass-media din Finlanda, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. El a precizat că Federația Rusă practică un joc periculos, creând întâi o problemă separatistă și apoi prezentându-se drept principalul pacificator în procesul soluționării diferendului.

Soluție pentru ONU

Declarații oficialului de la Kiev vin pe fondul menținerii unei situații conflictuale în Donbass, unde zilnic se înregistrează morți și răniți din râniți din rândul forțelor militare și populației civile. Pentru a pune capăt confruntărilor dintre forțele guvernamentale și cele separatiste pro-ruse, Organizaţia Naţiunilor Unite ar trebui să ia în considerare crearea unei forţe meținere a păcii de aproximativ 20 mii de militari din state din afara NATO şi patru mii de poliţişti, se arată într-un raport prezentat recent oficialilor ONU și din unele state occidentale.
Raportul, comandat de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în prezent consilier al preşedintelui Ucrainei, Petro Poroşenko, a fost prezentat emisarului special al SUA în Ucraina, Kurt Volker, la Conferinţa pe teme de Securitate de la Munchen. Operaţiunea ar avea nevoie de un mix format din unele ţări europene, precum Suedia, ţări cu tradiţie în operaţiuni de menţinere a păcii, ca Bangladesh și Brazilia, dar şi ţări care se bucură de încrederea Rusiei, precum Belarus, a explicat Richard Gowan, autor al raportului şi expert în probleme ONU la Universitatea Columbia.

Măsuri necesare

Desfășurarea unei misiuni ONU pentru menţinerea păcii pe întregul teritoriu ocupat al Donbasului va contribui la restabilirea suveranităţii Ucrainei, se arată în declaraţia Ministerului de Externe al Ucrainei cu ocazia împlinirii a 4 ani de la începutul agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei. Ministerul de Externe de la Kiev solicită partenerilor săi să aplice toate măsurile necesare pentru a preîntâmpina escaladarea conflictului armat internaţional pe teritoriul Ucrainei, generat de politica agresivă a Kremlinului, pentru a forţa Federaţia Rusă să înceteze agresiunea, să fie introdusă o misiune ONU pentru menţinerea păcii, să înceteze ocuparea Crimeii şi a teritoriilor acaparate din Donbasul ucrainean.
MAE de la Kiev a accentuat că desfășurarea misiunii ONU pentru menţinerea păcii în Donbasul ocupat, inclusiv pe segmentul temporar necontrolat al graniţei ucraineano-ruse, trebuie să fie un instrument eficient de restabilire a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Relația-militară-strategică-dintre-Moscova-și-Minsk-îngrijorează-Kiev-ul

Relația-militară-strategică-dintre-Moscova-și-Minsk-îngrijorează-Kiev-ul

Trupele belaruse, respinse de Kiev

Guvernul ucrainean nu consideră posibilă participarea Belarusului la misiunea ONU de menținere a păcii în Donbas, deoarece această țară face parte din „Organizația Tratatului de Securitate Colectivă“, bloc militar-politic infiintat și condus de Federația Rusă, a declarat ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, Olena Zerkal, pentru postul tv „5 Kanal”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Din câte știu eu, Belarusul nu a ieșit din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și este un membru activ al acestei organizații. Și dacă excludem țarile membre NATO, este destul de logic faptul ca și țările OTSC sa nu poata participa la misiunea de pace“ a declarat Zerkal. Anterior, ministrul de externe al Belarusului, Vladimir Makei, a declarat că țara sa este dispusa să trimita un contingent de menținere a păcii în zona de conflict din Ucraina.
De asemenea, ministrul adjunct de externe a menționat că Ucraina și partenerii occidentali nu vor juca după regulile pe care Kremlinul încearcă să le impună. „Ei (rusii – n.r.) în mod constant încearcă să promoveze ideea că noi ar trebui să discutam cu gruparile “LNR” și “DNR”. Este clar că cele doua nu sunt parte la conflict. Acest lucru este clar nu numai pentru noi, ci pentru toți partenerii noștri occidentali”, a spus Zerkal.
Ea a subliniat că Ucraina insistă asupra desfășurării treptate a contingentului de menținere a păcii, începând cu secțiunea necontrolată a frontierei ruso-ucrainene.

Formatul căștilor albastre, motiv de conflict diplomatic

La randul său, președintele Petro Poroșenko a declarat că Ucraina este pregătită pentru discuții despre etapele de punere în aplicare a misiunii ONU de menținere a păcii în Donbas, precum și în legătură cu țările care sa participe la aceasta misiune. În același timp, el a menționat că, în conformitate cu principiul operațiunilor de menținere a păcii, țările vecine de regulă nu participă la acestea.
Anterior Rusia a respins inițiativa Ucrainei privind ”castile abastre” în Donbas și a propus propria varianta, care presupune existența unei misiuni doar pe linia de demarcatie, care sa asigure securitatea membrilor misiunii OSCE.
Ucraina insistă ca toate ”castile albastre” sa fie desfasurate pe întregul teritoriu ocupat, inclusiv la granița de stat cu Rusia, mai ales între teritoriul rus și zona controlată de forțele separatiste pro-ruse din Donbass. De asemenea, Kievul este împotriva prezentei rușilor în misiunea ONU de menținere a păcii.
La rândul său, la sfârșitul lunii ianuarie, reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că Rusia nu mai exclude posibilitatea desfășurării unei misiuni ONU de menținere a păcii în regiunea Donbas, inclusiv la granița ruso-ucraineană.

Desfășurarea misiunii de căști albastre în Donbass sub mandat ONU, o misiune momentan imposibilă

Desfășurarea misiunii de căști albastre în Donbass sub mandat ONU, o misiune momentan imposibilă

Pesimism la Kiev

Evhen Marciuk, unul dintre reprezentanţii Kievului în Grupul de contact tripartit privind reglementarea conflictului din estul Ucrainei, a declarat anterior că nu vede perspective pentru desfăşurarea, în viitorul apropiat, a unui contingent de pace ONU în zona separatistă din Donbas. „Vorbind foarte sincer, menţionez că am doar o mică speranță că se va face ceva pozitiv în viitorul apropiat în ceea ce priveşte desfăşurarea unui contingent de menținere a păcii în Donbas” a subliniat Marciuk, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dar acest lucru nu înseamnă că problema respectivă nu trebuie discutată, iar președintele Petro Poroşenko a procedat corect atunci când a făcut propunerea la Adunarea Generală a ONU” a adăugat reprezentantul Kievului. „Pentru situația din Donbas, se poate recurge la două tipuri de operațiuni de pace: de menținere a păcii și de impunere a păcii, iar aceasta din urmă prevede utilizarea armelor de către forțele de menținere a păcii împotriva celor ce încalcă pacea sau a celor care atacă pacificatorii” a explicat Evhen Marciuk.

Insistență germană

O misiune a ONU ar trebui să fie trimisă în toate zonele de conflict din estul Ucrainei, nu doar de-a lungul liniei de contact unde se află observatorii Misiunii Speciale de Supraveghere a OSCE, a declarat ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, relatează agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Este necesar ca o misiune armată şi puternică a ONU să poată fi desfăşurată pe întreg teritoriul [regiunii Donbass], nu doar pentru protejarea unui grup mic al misiunii OSCE aflat de-a lungul liniei de contact, ca o nouă frontieră a Ucrainei”, a spus Gabriel, aflat anterior într-o vizită oficială la Kiev.
În timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său ucrainean, ministrul german de Externe a promis că ţara sa va promova această idee în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. „Împreună cu omologii noştri francezi şi cu membrii Consiliului de Securitate al ONU, vom încerca să introducem o misiune reală ONU de menţinere a păcii în Donbass. Încetarerea focului şi retragerea armamentului greu sunt condiţii obligatorii pentru desfăşurarea misiunii ONU în Donbass”, a mai spus atunci Sigmar Gabriel.
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forțele ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu peste 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent. (M.I./N.G.)

Share our work