de Isac Mihai | iul. 28, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev
Turcia și Azerbaidjan negociază formarea unei armate turcice comune, a declarat președintele Marii Adunări Naționale a Turciei, Mustafa Shentop. Autoritățile din cele două state au intensificat colaborarea în domeniul militar și al securității, conform Declarației de la Sușa. Semnat în iunie, documentul se referă la diferite domenii de cooperare între Ankara și Baku, în special la obligațiile privind apărarea și ajutorul reciproc.
Forțele Armate ale Azerbaidjanului și Turciei au desfășurat deja exerciții militare tactice-speciale comune în Republica Autonomă Nachichevan la sfîrșitul lunii iunie. Aceste au avut loc în capitala regiunii, orașul Nakhichevan.
NATO turcic
Inițiativa de formare a unei armate comune a statelor turcice cimentează poziția Turciei de lider militar în lumea turcică. Diferiți analiși vorbesc deja de existența unui NATO turcic, consolidat de operațiunile militare recente din Caucaz, Siria, Libia și Irak.
Sub coordonarea autorităților de la Ankara, formațiuni militare turcești au colaborat cu armata azeră, grupări paramilitare din Libia, Siria ori Irak, multe formate din etnici turcici din aceste țări. Victoria azeră din războiul cu Armenia din 2020 este cel mai elocvent exemplu al colaborării militare intense din diferite state turcice.
Media de la Ankara a menționat că la inițiativa turco-azeră vor adera treptat și alte state turcice, precum Republica Turcă a Ciprului de Nord ori state din Asia Centrală. Printre cele vizate se numără Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan ori Kirghizstan, state care au deja diferite forme de colaborare militară bilaterală cu Turcia. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 16, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Turcia
Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a vizitat orașul Șușa din regiunea Nagorno-Karabah, scena unor lupte dure anul trecut dintre Azerbaidjan şi Armenia. Baku a obţinut câştiguri teritoriale importante înainte de armistițiul negociat de preşedintele rus Vladimir Putin.
Vizita liderului turc are o importantă componentă simbolică, succesul obţinut de Azerbaidjan datorându-se în parte datorită sprijinului militar turc.
Este prima vizită comună Erdogan-Aliev efectuată în Karabah după recentul război dintre Azerbaidjan și Armenia.
Fratele turc
Cei doi aliați au semnat la Șușa o declarație privind relațiile strategice dintre Turcia și Azerbaidjan. Documentul a stabilit domeniile prioritare pentru aprofundarea colaborării între cele două state.
Erdogan a vorbit despre „dominaţia” armeană în regiune, dând asigurări părții azere că Ankara va spriji reconstruirea regiunii. Erdogan a declarat că Turcia intenţionează să deschidă în curând un consulat la Şuşa.
Liderul azer Aliev i-a mulţumit „fratelui” său pentru sprijinul în luptă. Aliev a menționat că Baku va aloca câteva miliarde de dolari anual pentru reconstrucția regiunii.
Aceste declarații oglindesc gândirea politică a unei părți importante din elitele celor două țări, unde se consideră există două state și o singură națiune. O mare parte din elita politică, economică, culturală și militară azeră a fost educată în Turcia după destrămarea URSS.
Totodată dosarul Karabah a fost folosit de Erdogan pentru apropierea de Aliev, mai ales pe fondul noului război dintre Azerbaidjan și Armenia.
Peste 6.000 de oameni au murit în luptele care au durat din 27 septembrie până în 9 noiembrie. Azerbaidjanul a preluat controlul asupra oraşului simbolic Şuşa pe 8 noiembrie. Ulterior Armenia a acceptat rapid condiţiile de încetare a focului negociate de Rusia. (K.P.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2019 | Caucaz, Știri
Creșterea-economică-din-fosta-republică-sovietică-nu-a-fost-distribuită-egal-între-cetățeni
Deputaţii azeri i-au cerut luni preşedintelui republicii, Ilham Aliev, să dizolve parlamentul şi să convoace alegeri legislative anticipate, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Preşedintele Aliev conduce, la fel ca tatăl său, cu o „mână de fier” destinele ţării din Caucazul de sud, iar legislativul este controlat de apropiaţii săi. Apelul la dizolvarea parlamentului a fost susţinut de 99 de deputaţi, doar unul votând împotrivă.
Potrivit Constituţiei, alegerile anticipate trebuie convocate în termen de 60 de zile de la publicarea decretului prezidenţial de dizolvare a legislativului. Următorul scrutin legislativ era prevăzut în mod normal în octombrie 2021 în fosta republică sovietică. Analiștii politici consideră că alegerile sunt doar o farsă politică, câștigătorii fiind deja cunoscuți.
Rol limitat
Votul de luni survine după ce săptămâna trecută secretarul executiv al partidului Yeni Azerbaidjan, Ali Ahmedov, a declarat presei că „trebuie înnoită componenţa parlamentului” astfel ca acesta să se înscrie pe calea „reformelor iniţiate de preşedintele Aliev”.
În octombrie, Ilham Aliev l-a numit premier pe un aliat apropiat, consilierul economic Ali Asadov, după demisia lui Novruz Mammadov din postul de şef al executivului, acesta invocând atingerea vârstei de pensionare. Premierul Ali Asadov este originar din regiunea autonomă Nahicevan, similar familiei prezidențiale Aliev.
Şeful statului deţine cea mai mare parte a puterilor în Azerbaidjan, iar parlamentul joacă un rol limitat în sistemul politic al ţării. Aflat la preşedinţie din 2003, Ilham Aliev a fost reales din nou în aprilie 2018, în finalul unui scrutin prezidenţial marcat de lipsă de pluralism şi „nereguli grave”, a indicat Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa (OSCE).
Regim dictatorial
În pofida boomului economic susţinut de rezervele sale ample de hidrocarburi, Azerbaidjanul continuă să fie afectat de sărăcie, inegalităţi şi corupţie, iar organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului reclamă nerespectarea libertăţilor publice în fosta republică sovietică.
Miercuri, Curtea Constituțională de la Baku va analiza conformitatea dizolvării parlamentului cu Constituția Azerbaidjanului.
Data alegerilor parlamentare anticipate, primele din istoria statului, ar trebui să fie anunțată de președinte. (N.G.)
de Anatol Terzi | apr. 13, 2011 | România, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul Administratiei si Internelor organizeaza joi, 14 aprilie, cea de-a opta Reuniune a ministrilor de interne din Statele Membre ale Organizatiei de Cooperare Economica a Marii Negre (OCEMN) cu tema: „Eforturi regionale in prevenirea si combaterea coruptiei – perspective de viitor”. Reuniunea ministeriala, desfasurata la sediul M.A.I., a fost precedata de lucrarile Reuniunii Grupului de lucru privind cooperarea in domeniul combaterii criminalitatii, in special a formelor ei organizate, cu participarea Ofiterilor de Legatura privind combaterea criminalitatii care s-a desfasurat in perioada 12 – 13 aprilie 2011. Cele doua activitati sunt incluse in calendarul de evenimente al Presedintiei in exercitiu a Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN), asigurata de catre Romania, in perioada ianuarie – iunie 2011. Totodata, in perioada mai 2009 – iunie 2011, Romania, prin M.A.I., exercita cel de-al patrulea mandat consecutiv de tara coordonatoare a Grupului de lucru privind combaterea criminalitatii, in special in formele ei organizate, constituit in cadrul OCEMN. La lucrarile Reuniunilor au fost invitati sa participe reprezentanti ai Statelelor Membre ale OCEMN (Republica Albania, Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Bulgaria, Georgia, Republica Elena, Republica Moldova, Romania, Federatia Rusa, Republica Serbia, Republica Turcia si Ucraina), Secretariatului International Permanent – PERMIS al OCEMN, ai statelor cu statut de observator la OCEMN, precum si ai organizatiilor internationale cu preocupari in materie. Reuniunea ministeriala, desfasurata pe mandatul de presedinte in exercitiu al Romaniei, constituie un nou prilej pentru intarirea colaborarii in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei si al criminalitatii organizate. In acest sens, va fi adoptata o Declaratie comuna privind intensificarea cooperarii in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei. Declaratia comuna a ministrilor include elaborarea unui Plan de Actiuni regional al carui scop principal va fi acela de a contribui la crearea unei retele care sa faciliteze schimbul de informatii si de bune practici atat intre agentiile de resort din Statele Membre ale OCEMN, cat si intre acestea si structurile societatii civile.
Prevenirea si combaterea coruptiei
Romania este unul dintre statele membre fondatoare ale Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre, aceasta fiind constituita prin semnarea la Yalta, la 5 iunie 1998, a Cartei Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (ratificata prin Legea nr. 68/1999). Odata cu intrarea in vigoare a Cartei (1 mai 1999), OCEMN a dobandit personalitate juridica internationala si a fost transformata intr-o organizatie economica regionala. In prezent, Presedintia in exercitiu (PiE) a OCEMN este detinuta de catre Romania (ianuarie-iunie 2011), calitate in care trebuie sa asigure, printre altele, desfasurarea activitatilor incluse in Calendarul de evenimente al Presedintiei in exercitiu, in cuprinsul caruia sunt inserate si cele doua reuniuni de referinta:
– reuniunea ministrilor de interne din statele membre ale Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (prevazuta in data de 14 aprilie 2011);
– reuniunea Grupului de lucru privind combaterea criminalitatii, in special a formelor ei organizate, cu participarea ofiterilor de legatura pentru combaterea criminalitatii (prevazuta in zilele de 12 si 13 aprilie 2011).
Organizarea la Bucuresti a celor doua activitati de referinta, pe durata Presedintiei romane in exercitiu a Organizatiei, capata o semnificatie aparte cu atat mai mult cu cat, in prezent, Romania, prin Ministerul Administratiei si Internelor, asigura cel de-al patrulea mandat consecutiv de de tara coordonatoare a Grupului de lucru privind combaterea criminalitatii, in special a formelor ei organizate, pentru perioada mai 2009 – iunie 2011, existand perspective certe pentru preluarea si a celui de-al cincilea mandat (iulie 2011-iunie 2013). Tematica principala ce se doreste a fi abordata cu prilejul reuniunii ministeriale o constituie prevenirea si combaterea coruptiei, ca amenintare la adresa stabilitatii si securitatii societatii si care prejudiciaza dezvoltarea, prosperitatea sociala si economica. Problematica prevenirii si combaterii coruptiei a constituit una dintre chestiunile abordate inclusiv la precedenta Reuniune ministeriala in acest format, in Declaratia comuna adoptata la Bucuresti, la 24 martie 2006 fiind reflectata preocuparea statelor membre pentru eficientizarea luptei impotriva acestui fenomen. Pe parcursul ultimilor ani, in cadrul reuniunilor ordinare ale Grupului de lucru, Romania, in calitatea sa de tara coordonatoare, a incurajat includerea pe agendele de discutii a chestiunilor legate de progresele inregistrate in statele membre in acest domeniu. Evolutiile inregistrate, precum si preocuparile de la nivelul Uniunii Europene, materializate inclusiv prin adoptarea recentei Declaratii de la Oradea din 19 noiembrie 2010, in cadrul celei de-a 10-a Conferinte Profesionale Anuale a Parteneriatului European impotriva Coruptiei (EPAC), constituie premisele mai ample pentru stabilirea unor directii de actiune in aceasta regiune deosebit de importanta a Marii Negre.
In ajutorul R. Moldova
Printr-o propunere legislativa, fondurile necesare organizarii au fost asigurate prin suplimentarea bugetului Ministerului Administratiei si Internelor din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat pe anul 2011. Potrivit principiului rotatiei, Presedintia in exercitiu (PiE) a OCEMN in anul 2011 urma sa fie asigurata de Republica Moldova (ianuarie – iunie), respectiv Romania (iulie – decembrie). Ca urmare a dificultatilor economico-financiare interne, Republica Moldova a anuntat, la reuniunea ministeriala OCEMN de la Sofia (28 mai 2010), ca a decis sa nu exercite mandatul de PiE. In baza aprobarii Presedintelui Romaniei (august 2010), precum si a preluarii, de catre Romania, a presedintiei in exercitiu a OCEMN, pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2011, Romania exercita acest rol in locul Republicii Moldova in semestrul I al anului 2011.
