Bucuresti si Chisinau, pregatiri accelerate pentru sedinta comuna de guvern

Bucuresti si Chisinau, pregatiri accelerate pentru sedinta comuna de guvern

Renita-DiaconescuBucureştiul şi Chişinăul accelerează pregătirile pentru organizarea şedinţei comne de guvern ce va avea loc în luna martie. După recenta convorbire telefonică dintre premierii Mihai Răzvan Ungureanu şi Vlad Filat, ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, s-a întâlnit joi cu ambasadorul Iurie Reniţă.
Cu acest prilej, cei doi oficiali au trecut în revistă priorităţile agendei bilaterale, inclusiv în urma vizitei întreprinse de ministrul român la 31 ianuarie 2012, la Chişinău, o atenţie specială fiind acordată organizării şedinţei comune de guvern România – Republica Moldova. Ministrul afacerilor externe a subliniat că Summitul interguvernamental reprezintă un proiect important pentru agenda bilaterală, care oferă oportunitatea stabilirii calendarului de cooperare pentru anul 2012 şi a semnării Planului de Acţiune pentru implementarea Declaraţiei privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată la nivel de preşedinte, în aprilie 2010. Documentul asigură cadrul cooperării bilaterale în toate domeniile şi susţine consolidarea parcursului european al Republicii Moldova.
Cristian Diaconescu a reiterat sprijinul ferm şi consecvent al României pentru parcursul european al Republicii Moldova şi a transmis felicitări pentru rezultatele pozitive înregistrate de Republica Moldova în relaţia cu Uniunea Europeană. Totodată, şeful diplomaţiei române a accentuat importanţa continuării, în acelaşi ritm susţinut, a procesului de democratizare şi a reformelor interne, condiţii obligatorii pentru aprofundarea dialogului dintre Chişinău şi Bruxelles. În finalul întrevederii, s-a agreat necesitatea continuării eforturilor de consolidare a parteneriatului privilegiat dintre România şi Republica Moldova în vederea atingerii potenţialului maxim de cooperare bilaterală, în beneficiul cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Convorbire între premieri

Şedinţa comună a guvernelor României şi Republicii Moldova se va desfăşura la începutul lunii martie la Iaşi, a declarat miercuri, în cadrul şedinţei executivului de la Chişinău, prim-ministrul Vlad Filat. El a precizat că a convenit aceasta marţi, în cadrul unei discuţii telefonice cu premierul român Mihai Răzvan Ungureanu.
Filat a cerut ca membrii celor două guverne să elaboreze propuneri care să fie discutate în cadrul şedinţei. ‘Şedinţa comună trebuie să fie foarte rezultativă, cu proiecte concrete’, a declarat Filat. Mihai-Răzvan Ungureanu şi Vlad Filat au discutat şi despre condiţiile meteo nefavorabile din ultimele două zile, menţionând acţiunile întreprinse pentru reluarea activităţii punctelor vamale de la frontiera dintre România şi Republica Moldova, care şi-au sistat temporar activitatea din aceasta cauză.
Şedinţa comună a guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău va oferi posibilitatea de a discuta pe larg subiectele de interes reciproc şi de a trasa noi proiecte pentru următorii ani, au apreciat marţi premierii Mihai-Răzvan Ungureanu şi Vlad Filat, în cadrul convorbirii telefonice menţionate. Anterior, autorităţile de la Chişinău şi Bucureşti au convenit organizarea unei şedinţe comune în luna iunie 2011 la Galaţi, ulterior însă aceasta a fost amânată de câteva ori.

Share our work
Filat i-a scris lui Boc. Steagul lui Stefan cel Mare ar putea ajunge la Chisinau

Filat i-a scris lui Boc. Steagul lui Stefan cel Mare ar putea ajunge la Chisinau

steagul lui Stefan cel MarePrim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, i-a adresat miercuri o scrisoare premierului României Emil Boc, în care îl roagă să permită aducerea la Chişinău a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.”Stimate Domnule Prim-ministru, în legătură cu aniversarea a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, solicit respectuos concursul Dumneavoastră pentru aducerea şi expunerea la Chişinău, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie, a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt”, se afirma in scrisoarea lui Filat. “Recuperat de la Mănăstirea Zografu, din Grecia, în 1917, restaurat timp de şapte ani şi prezentat recent publicului, acest vestigiu istoric de unicat al gloriosului nostru voievod ar conferi o semnificaţie distinctă şi inedită manifestărilor oficiale prilejuite de sărbătorirea pe 27 august 2011 a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova şi a două decenii de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Chişinău şi Bucureşti. Avînd în vedere valoarea inestimabilă a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt, Vă asigur de întrunirea deplină a condiţiilor tehnice şi de securitate pe care le comportă expunerea lui la Chişinău, în acest sens instituţiile guvernamentale din domeniu asumîndu-şi responsabilităţile de rigoare. Profitînd de această ocazie, rog să acceptaţi, Domnule Prim-ministru, expresia deosebitei mele consideraţiuni”, a ]ncheiat premierul de la Chişinău.

Steagul lui Ştefan cel Mare, la Muzeul Naţional de Istorie a României

La începutul lunii în curs, Muzeul Naţional de Istorie a României preciza că este onorat să anunţe faptul că în luna iulie, în cadrul seriei de micro-expoziţii ‘Exponatul lunii’, va fi prezentat publicului, un obiect liturgic excepţional, cunoscut sub denumirea de ‘Steagul lui Ştefan cel Mare’. Vernisajul micro-expoziţiei a avut loc miercuri, 6 iulie 2011, ora 1100 în prezenţa mai multor diplomaţi: Excelenţa Sa Henry Paul, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze în România şi Excelenţa Sa Iurie Reniţă, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în România, respectiv a oficialilor Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Exponatul amintit este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea care îl înfăţişează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruinţei militare. Iconografia şi încadrarea cronologică a piesei au creat iniţial confuzia că ar fi vorba despre un steag de luptă al voievodului Ştefan cel Mare, dar absenţa stemei Moldovei, caracteristică stindardelor militare, nu susţine ipoteza amintită. Broderia îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe aşezat pe un tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. Pe steag sunt brodate două inscripţii – una în limba slavonă cu o rugăciune a domnitorului Ştefan cel Mare către Sfântul Gheorghe – şi alta în limba greacă ‘Sfântul Gheorghe din Ca[p]padocia’ care nu pomeneşte însă faptul că steagul ar fi fost dăruit de Ştefan cel Mare unei mănăstiri de la Athos, aşa cum se obişnuia în epocă.

Momentul 1917

În primăvara anului 1917, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general al României la Salonic, G.C. Ionescu şi cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate din Salonic, Regatul Român a recuperat acest preţios obiect de la Mânăstirea Zographou de pe Muntele Athos. În martie 1917, consulul comunica Ministerului Afacerilor Externe că generalul francez i-a predat drapelul, care ulterior a fost trimis Legaţiei României de la Paris la bordul unui vas de război francez. Iniţiativa recuperării preţiosului obiect a aparţinut marelui om politic Ion I.C. Brătianu (1864-1927). În cele din urmă, la 22 februarie 1920, Ministerul de Război preciza că steagul lui Ştefan cel Mare a fost predat Marelui Stat Major, pentru a fi depus la Muzeul Militar. Steagul lui Ştefan cel Mare a fost supus unui proces complex de restaurare care a durat mai bine de şapte ani. Iniţial, broderia a fost lucrată pe suport de mătase, dublată cu o ţesătură din in. Suportul din mătase s-a degradat de-a lungul timpului şi a fost înlocuit de către călugări, din neştiinţă, cu catifea calitate inferioară, prin decuparea şi lipirea cu clei organic a piesei pe noul suport, intervenţie total necorespunzătoare care a afectat starea originară a piesei.

Ambasadorul Reniţă: Aceleaşi “valori istorice, culturale şi lingvistice”

Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a apreciat, în urmă cu o săptămână, la vernisaj, că expunerea în România a „Steagului lui Ştefan cel Mare” refăcut reprezintă „un moment istoric”. El a dorit să-i amintească pe toţi cei care au făcut posibilă aducerea în România a exponatului, începând cu consulul general al României la Salonic, G. C. Ionescu, şi generalul francez Maurice Sarrail, cel care a recuperat steagul de la Mânăstirea Zographou de la Muntele Athos, sau ambasadorul României la Paris, Emanuel Lahovari, până la marele om politic Ion I. C. Brătianu. „Sunt foarte mândru de a reprezenta Franţa la această ceremonie. Cu multă emoţie vă felicit, domnule director, pentru restaurarea acestui steag, cu puţin timp înainte de 14 iulie (n.r. – Ziua Naţională a Franţei) şi consider că acest eveniment are o semnificaţie aparte pentru prietenia dintre Franţa şi România”, a declarat ambasadorul Henri Paul. El a apreciat că piesa are o semnificaţie atât religioasă, cât şi politică, apreciată şi de preşedintele Franţei, care a fost prezent la ceremonia de la Sorbona prin care steagul a fost înmânat reprezentanţilor României. Ambasadorul Republicii Moldova, Iurie Reniţă, a declarat că expunerea „acestui vestigiu unicat” reprezintă un „argument concludent şi incontestabil al apartenenţei noastre la acelaşi spaţiu şi a împărtăşirii aceloraşi valori istorice, culturale şi lingvistice”. El a spus că salută iniţiativa MNIR de a expune, în contextul comemorării a 507 ani de la moartea marelui domnitor al Moldovei, Ştefan cel Mare, a steagului acestuia, „piesă inestimabilă”, ce face parte din patrimoniul comun naţional. La final, ambasadorul Republicii Moldova a adresat invitaţia ca piesa de patrimoniu să fie expusă şi la Muzeul de Istorie de la Chişinău. Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, i-a transmis că în curând se va putea organiza o vizită a „Steagului lui Ştefan cel Mare” la Chişinău. „Va trebui doar să punem la punct detaliile tehnice, dar acolo unde există bunăvoinţă nimic nu poate să stea în cale”, a afirmat el.

Share our work