REPORTAJ// Muzeul care păstrează amintirile terorii comuniste din Albania

REPORTAJ// Muzeul care păstrează amintirile terorii comuniste din Albania

Într-o clădire cu aspect obișnuit în centrul orașului Shkodra din nordul Albaniei, aproape de granița cu Muntenegru, un mic muzeu găzduiește amintirile victimelor unuia dintre cele mai brutale regimuri din Europa de Est.

Chiar dacă vizitatorii nu își pot imagina imediat ce lucruri groaznice s-au întâmplat în fostul sediu local al Ministerului de Interne din perioada comunistă, timp de aproape o jumătate de secol, aceștia vor imediat cufundați într-o lume a suferinței, torturii și crimele motivate politic.

Comuniștii locali au șters imediat după cel de-al doilea război mondial toate urmele activităților fostului gimnaziu „Illyricum” ce a aparținut ordinului Franciscan în urma unei deciziii a guvernului de la Tirana din 6 martie 1946, cel care a decis predarea clădirii către serviciile de securitate, se precizează într-un reportaj realizat de Balkan Insight.

„Shkodra a suferit foarte mult în primii ani ai comunismului, mai ales din 1956 până în 1960, atunci când orașul a funcționat în mare parte ca o închisoare comunistă”, a declarat pentru BIRN istoricul și curatorul   Muzeului Mărturiilor și Memoriei, Pjerin Mirdita (foto).

Comuniștii au operat nu mai puțin de 23 de închisori din Shkodra, un oraș pe atunci cu o mare populație catolică. Aici, aceștia s-au străduit să dețină controlul în timpul și după ultimii ani ai celui de-al doilea război mondial.

Zeci de mii de albanezi au fost trimiși în lagărele de muncă din motive politice sub regimul comunist și cel puțin 6.000 de oameni au fost executați, cred cei mai mulți experți.

„În acești ani, opoziția față de comuniști a fost încă ridicată în Shkodra, poate nu direct împotriva statului, dar sentimentul s-a păstrat în interiorul inimilor și minților oamenilor”, spune Mirdita.

El a precizat că fosta școală catolică a funcționat drept centru de interogatoriu și loc de tortură.

„În primul rând, ei [prizonierii] rămâneau aici pentru perioada de interogatoriu. Aici au suferit torturi fizice și psihologice. După ce erau fost condamnați, erau apoi trimiși în alte închisori din țară ”, explică el.

Coridorul vopsit în roșu ce simbolizează suferința

Holul muzeului găzduiește o expoziție de fotografie despre victimele represiunilor comuniste, cu date și afișe, precum și o mică sală video. A doua zonă găzduiește o altă sală de expoziții și celulele deținuților împreună cu sala de interogatoriu.


Pe ambele părți ale coridorului, 23 de celule stau față în față. Celule sunt minuscule, fiecare măsurând mai puțin de doi metri pătrați. Cămăruțele partă denumirea de „biruca” [„găură”], iar prizonierii erau ținuți în ele înainte și în timpul procesului de interogare.

La capătul coridorului, o camera mare și întunecată de interogare oferă frisoane chiar și acum oricărui vizitator care trece de ușă.

Camera de interogatoriu și tortură păstrată în original de curatorii muzeului. Foto: Mădălin Necșuțu

Un stâlp electrificat și niște sârmă ghimpată sunt așezate într-un colț al camerei, în timp ce pe masa ofițerului responsabil de interogare cu o mașină de scris. Instrumentele de înaltă tensiune folosite pentru torturarea deținuților, atât psihic cât și mental, se află pe o altă masă din această „camera a morții”.

Unele dintre scrierile deținuților de pe zidurile celulelor au fost păstrate, împreună cu ziarele propagandiste contemporane comuniste, care tapetează pereții celulelor.

„De două ori pe zi, timp de două ore, prizonierii erau nevoiți să citească cărți ale [Enver Hodja] fostul dictatorul communist albanez. De asemenea, aceștia erau bătuți în mod regulat ”, explică Mirdita.

Hodja a condus Albania cu mână de fier din 1946 până în 1992, ghidându-se mult timp încă după moartea lui Stalin după metodele acestuia. Temându-se de Occident și vecinii săi, Hodja și-a izolat complet țara de lumea exterioară, urmând propria rețetă inspirată de sovietici pentru dezvoltarea ei.

„Reeducarea” prizonierilor din Shkodra continua apoi în lagărele de muncă, la care mulți dintre ei erau trimiși. Mulți nu s-au întors niciodată.

„Trebuiau să lucreze în mine în schimburi, la fiecare opt ore. Aceste lagăre era asemănătoare gulagurilor din Rusia de pe vremea lui Lenin sau a lui Stalin ”, adaugă Mirdita.

Albania, încă bântuită de trecut

La fel ca multe alte țări care au căzut după Cortinei de Fier la finele celui de-al doilea război mondial, crimele din perioada comunistă încă bântuie Albania, o țară care astăzi bate pe ușile Uniunii Europene, după ce a fost primită în NATO în 2009.

Memoria celor zeci de mii de victime politice ale fostului regim este păstrată vie în locuri precum acest muzeu.

Localnicii și turiștii care vizitează muzeul pot viziona filme scurte în sala audio-vizuală. La fel, în biblioteca amenajată în incinta muzeului, ei pot citi cărți despre regimul comunist din Albania, precum și literatura scrisă în închisoare de foștii deținuți.

„Avem o bibliotecă care este deschisă publicului, astfel încât toată lumea poate veni aici să studieze sau să citească, sau doar să-și petreacă o parte din timpul liber”, a declarat pentru BIRN ghidul și istoricului  muzeului.

Profesorii își aduc elevii să învețe despre trecutul traumatic al țării, nu doar pentru a-i educa despre trecut, ci și pentru a se asigura că astfel de orori vor rămân în trecut și nu se vor mai repeta.

„Avem o mulțime de elevi care vin aici, precum și profesori de istorie. Ei ajung să vadă locul, ating cu mâinile lor și simt cât de greu a fost în timpul acestui regim pentru oameni trimiși aici ”, spune Mîrdita.

Studenții interesați pot chiar să întâlnească unii dintre foștii deținuți care au supraviețuit acestor orori și să le vorbească, iar aceștia la rândul lor să „împărtășească istoria cu ei”.

Mirdita mai spune că tocmai credința a fost cheia supraviețuirii multor oameni din această regiune cu probleme, unde comuniștii s-au luptat cu rebelii anticomunisti ani de-a rândul după al doilea război mondial urmărindu-I pe aceștia în munți.

Regimul Hodja a mers mai departe decât Uniunea Sovietică și, în 1967, a interzis religia și a proclamat Albania drept primul stat ateu din lume.

Dar Mirdita spune că mulți oameni din Shkodra nu și-au păstrat credința.

„Religia a supraviețuit aici în casele oamenilor”, spune el, menționând că orașul a rămas și rămâne casa tuturor celor cele trei religii principale din țară – catolică, musulmană și și creștin-ortodoxă.

Reportaj realizat de Mădălin Necșuțu în urma unei vizite de documentareîn Albania – iulie 2019, cu sprijinul Comisiei Europene

Share our work
Analiză: Ucraina declanșează „schisma” împotriva Patriarhiei Moscovei

Analiză: Ucraina declanșează „schisma” împotriva Patriarhiei Moscovei

Dacă în plan politic, economic și militar relațiile dintre Ucraina și Rusia sunt de mult tensionate și aproape de ruptura totală, Kievul mai urmărește un plan în care să se despartă de Moscova – cel spiritual. Mai exact, Ucraina vrea să obțină autocefalia bisericii ortodoxe ucrainene.

În prezent, în Ucraina, pe lângă Biserica Ortodoxă a Ucrainei care este dependentă jurisdicțional de Patriarhia Moscovei însă are statut de autonomie, mai funcționează alte două entiăți. Este vorba de Biserica Ortodoxa a Patriarhatului din Kiev, foarte prezentă în timpul Euromaidanului și Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană, ce stă bine la capitolul reprezentare externă.

În acest context, liderul de la Kiev, Petro Poroșenko a simțit potențialul electoral al unei astfel de inițiative și vrea să împingă demersul cât mai aproape de deznodământ. Poroșenko, aflat în scădere în sondaje, ar vrea să candideze pentru un nou mandat de președinte în 2019.

Săptămâna trecută, Poroşenko declara că va adresa un apel către Patriarhul de Constantinopol Bartolomeu I, căruia îi va cere să acorde bisericii locale ucrainene Tomosul de autocefalie. 

În plan intern, Poroşenko le-a cerut liderilor partidelor politice de la Kiev să susţină acest demers, argumentând că Ucraina este mai aproape decât oricând să obțină apariția propriei biserici autocefale locale.

Acest lucru este evidențiat nu numai de poziția Patriarhului de Constantinopol, ci și de poziția membrilor Sinodului”, a menţionat preşedintele ucrainean. El a spus că nu poate dezvălui detaliile acestei întâlniri, dar a asigurat că există deja toate elementele necesare pentru crearea unei biserici locale ucrainene.

Ucraina, ca stat independent, nu doar că are dreptul, ci pur și simplu este obligată să îşi înfiinţeze biserică. Eu, în calitate de președinte, am decis să apelez la Patriarhul Bartolomeu, solicitând să acorde Tomosul de autocefalie pentru biserica locală ucraineană şi v-aş ruga şi pe dumneavoastră, dragi colegi, ca şi Parlamentul să sprijine este apel şi să facem acest lucru cât mai repede posibil”, a precizat Poroșenko în cadrul unei întâlniri cu liderii partidelor parlamentare din Ucraina, citat de Rador.

Liderul de la Kiev a explicat că, după adoptarea unei decizii în acest sens în Parlament, chestiunea creării bisericii ucrainene va fi discutată în cadrul Sinodului.

Ucraina face lobby că decizia Sinodului să fie una pozitivă și să vină înainte de aniversarea a 1030 de ani de la creştinarea Rusiei Kievene (28 iulie 2018 – n.r). Totodată, liderul de la Kiev a subliniat că biserica ortodoxă ucraineană va fi separată de stat. „Biserica ortodoxă locală unificată nu va deveni o biserică de stat. Toți credincioșii au dreptul să-şi aleagă liber atât lăcaşul de rugăciune, cât şi jurisdicția ecleziastică”,a adăugat Petro Poroşenko.

Ecouri la Constantinopol

Apel lui Poroșenko a avut ecou rapid la Constantinopol, acolo un Sfântul Sinord al Patriahiei Ecumenice s-a întâlnit între 19-20 aprilie, chiar la reședința Patriarhatul din cartier Fanar al Instanbului.

Evenimentul a fost anunțat pe pagina de Facebook a Patriarhiei de la Kiev. La Constantinopol, Patriarhia Ecumenică a examinat probleme legate de situația bisericii din Ucraina. Instituția a primit de la biserica ucraineană și autoritățile civile apelul de acordarea a autocefaliei și a decis i-a în considerare această problemă în coordonare cu toate bisericile ortodoxe surori.

„În conformitate cu canoanele divine și sacre, precum și cu ordinea ecleziastică seculară și cu Sfânta Tradiție, Patriarhia Ecumenică se preocupă de păstrarea unității pan-ortodoxe și de îngrijirea Bisericilor Ortodoxe din întreaga lume – în special a Ucrainei Ortodoxă, care a primit credința creștină și botezul sfânt de la Constantinopol.

Astfel, Biserica-mamă a examinat aspectele legate de situația eclesiastică din Ucraina, așa cum a fost făcută în sesiunile sinodale anterioare și primită de la autorități ecleziastice și civile – reprezentând milioane de creștini ortodocși ucrainieni – o petiție care cere eliberarea autocefaliei, a decis să comunice îndeaproape și să coordoneze cu Bisericile sale ortodoxe sora în legătură cu această chestiune „, se arată în comunicatul publicat pe site-ul web al Patriarhiei Ecumenice din 22 aprilie.

Vestea Sinodului Patriarhiei ecumenice a fost primită cu entuziasm de structurile clericale ucrainene.

„Având în vedere că Sinodul de la Constantinopol este în general limitat la informarea despre întâlnirile sale fără a preciza detaliile, comunicatul de mai sus, chiar prin publicarea sa, este un semnal pozitiv semnificativ al schimbărilor semnificative și Pregătirea Patriarhiei Ecumenice de a aduce cazul la concluzia sa pozitivă logică”, a precizat la rândul său centrul de presă al Patriarhiei de la Kiev, citat de Karadeniz Press.

„Războiul” din Kiev: faza pe capele

Semnalul poate fi interpretat ca unul pozitiv, astfel că în cel mai scurt timp cererea de primire a autocefaliei de către Patriarhia Kievului va fi satisfăcută. 

Lucrurile în aceea ce privește „schisma” de Moscova au început să se precipite încă din noiembrie 2017. Atunci,activiștii ucraineni au creat o petiție pe site-ul Consiliului Local al orașului Kiev, în care solicitau demolarea unei capele din centrul orașului ce aparține Bisericii Ortodoxe Ucrainene, de sub tutela Moscovei Petiția a strâns atunci rapid cele 10.000 de semnături necesare astfel că a fost luată în considerare de Consiliul municipal al orașului Kiev.

După ce activiștii dintr-un grup naționalist ucrainean au distrus un birou de informații în apropierea capelei, în 25 ianuarie 2018, poliția i-a arestat pe arhitecții activiști Oleksandr Horban and Oleksi Șemotiuk sub acuzația de tentantivă de incendiere.

La 27 ianuarie, Tribunalul din Kiev a dispus două luni de arest atât pentru Horban, cât și pentru Șemotiuk, aceștia fiind acuzați de distrugere intenționată și alte daune materiale.

Astfel că demonstranții s-au adunat din nou în apropierea capelei de pe strada Volodimirska din Kiev pentru a cere o investigație asupra legalității construcției Patriarhiei Moscovei și a eliberării lui Horban și Shemotiuk.

Protestarii au purtat atunci pancarte cu mesajele: „Pleacă preotul Moscovei!” și „O incendiere care nu s-a întâmplat niciodată” și au fost aproape de a se ciocni cu enoriașii arondați acestei capele.

Decizia autorităților

La începutul lunii februarie, Consiliul municipal din Kiev a dat curs petiției cetățenilor hotărând că într-adevăr capela Bisericii Ortodoxe Ucraineane, subordonată Moscovei, ar fi contruită ilegal pe lângă rămășițele fundației Bisericii Desiatynna, ce se află pe teritoriul Muzeului Național de Istorie al Ucrainei din Kiev.

Consilierii au cerut mutarea construcției, deoarece ar fi construită ilegal pe pământul de importanță culturală și istorică. Între timp, directorul Muzeului Național de Istorie al Ucrainei din Kiev, Tetiana Sosnovska, a declarat presei ucrainene că muzeul va recurge la o acțiune în instanță împotriva organizației religioase care a inițiat construcția ilegală.

Cu un 2019 drept an eletoral crucial în Ucraina, astfel de acțiuni schismatice se vor produce la toate nivelurile între Ucraina și Rusia. Pe termen lung, Rusia a pierdut această partidă cu Occidentul, după anexarea Crimeii și întreținerea războiul din estul Ucrainei. Acum, Kievul doar decontează pe toate planurile ambițiile politico-teritoriale ale liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. (M.N.)

Share our work
EXCLUSIV/ Întâlnire de „gradul zero”: Dodon se vede la Muntele Athos cu „oligarhul lui Dumnezeu”, finanțatorul separatismului prorusesc din Donbas și preferat al lui Putin

EXCLUSIV/ Întâlnire de „gradul zero”: Dodon se vede la Muntele Athos cu „oligarhul lui Dumnezeu”, finanțatorul separatismului prorusesc din Donbas și preferat al lui Putin

Președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon și oligarhul rus Konstantin Malofeev

Desantul numeroasei delegații conduse de către Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, pe Sfântul Munte Athos are și un substrat politic important pentru liderul de la Chișinău, relatează surse politice de peste Prut, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sub pretextul unui pelerinaj religios, Igor Dodon și alți politicieni din Partidul Socialiștilor au programate întâlniri neoficiale cu mai multe persoane apropiate Kremlin-ului, atât politicieni ruși, cât și Konstantin Malofeev, om de afaceri rus, supranumit și „oligarhul ortodox” datorită importantului sprijin financiar și politic acordat entităților Patriarhiei Ortodoxe Ruse, atât din Federația Rusă, cât și din Ucraina, Republica Moldova și alte state.

Sinod de taină

Sursele citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS au precizat că întâlnirea a fost organizată în funcție de programul oligarhului ortodox Konstantin Malofeev, liderul de la Chișinău insistând de câteva luni pentru a fi primit de acesta. Insistența lui Igor Dodon se datorează faptului că dorește obținerea sprijinului, mai ales financiar și politic, din partea oligarhului ortodox pentru organizarea în 2018, la Chișinău, a lucrărilor celui de al 12-lea Congres Mondial al Familiilor (World Congress of Families), organizație acuzată de strânse legături cu Moscova.

WCF (World Congress of Families), cu sediul în Statele Unite, este catalogat în diferite rapoarte ale unor ONG-uri drept un „grup care incita la ura” din cauza rolului său în privința legii contra propagandei gay, adoptate în 2013, în Rusia, relata mass-media cu ocazia cele mai recente reuniuni a WCF, desfășurate, în mai 2017, la Budapesta sub patronajul premierului maghiar Victor Orban.

Sursele citate de mass-media occidentală au precizat că legăturile grupului cu oligarhi și lideri ai Bisericii Ortodoxe Ruse apropiați Kremlinului, unii dintre ei prezenți și la Congresul Mondial al Familiilor din Budapesta, sunt îngrijorătoare. Activitatea WCF este finanțată și de oligarhul ortodox Konstantin Malofeev.

Lucrările WCF de la Budapesta au fost folosite de premierul maghiar Viktor Orban pentru a acuza Uniunea Europeană că este dominata de „o ideologie liberală ce relativizează și se constituie într-o insultă la adresa familiilor”. Și lucrările WCF de la Tbilisi din 2016 (unde Igor Dodon a participat în calitate de reprezentant al Republicii Moldova, fără însă a existat un document oficial în acest sens, mai ales datorită faptului că nu era încă președinte al republicii) au fost folosite extensiv de către participanții din Federația Rusă și state aliate pentru a lansa atacuri publice dure față de politica UE și NATO din spațiul CSI.

Portret de oligarh

Konstantin Malofeev este cunoscut mass-media pentru legăturile apropiate cu administrația de la Kremlin, fiind și unul dintre principalii finanțatori ai activității cunoscutului geopolitician rus, Alexandr Dughin, considerat unul dintre ideologii panslaviști cei mai influenți în prezent. Oligarhul ortodox a intrat în atenția mass-media și datorită finanțării revoltelor pro-ruse din Crimeea și Donbas, fostul premier separatist al Republicii Populare Donețk, Alexandr Borodai, fiind un apropiat și angajat al lui Konstantin Malofeev.

În 2014, oligarhul a organizat și finanțat desfășurarea la Viena a unui adevărat summit al extremei drepte din statele UE și nu numai, printre invitați numărându-se Marion Marechal-Le Pen, lidera Frontului Național din Franța (care a pierdut recentele alegeri prezidențiale din Hexagon), Volen Sidorov, liderul partidului bulgar Ataka, Heinz-Christian Strache, liderul FPO (extrema dreaptă din Austria), dar și Alexandr Dughin.

Mai multe anchete de presă din ultimii ani l-au legat pe Konstantin Malofeev de finanțarea unor partide politice cu vederi pro-ruse și anti UE/NATO din statele UE și Balcani.

În acest context, demersurile lui Igor Dodon de a intra în bunele grații ale oligarhului, pe care l-a invitat de mai multe ori la Chișinău și în Transnistria, nu trebuie să fie o surpriză pentru organele de resort.

Pe urmele lui Putin în „mănăstirile rusești”

Manastirea Sfantul Pantelimon

Printre principalele obiective ale vizitei delegației din Republica Moldova s-a numărat mănăstirea Sfântul Pantelimon, cunoscută sub numele de „Rusikon” (Ρωσσικόν, Rossikon), adică „mănăstirea ruşilor”, datorită faptului că este locuită majoritar de călugări din spațiul CSI, fiind înființată, în secolul 11, de călugări proveniți din Rusia Kieveană (Rutenia Kieveană, proto-stat al triburilor slave estice, cu capitala la Kiev). Mănăstirea, aflată sub jurisdicția directă a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopole, a intrat de mai multe ori în atenția mass-media, datorită vizitelor liderului rus Vladimir Putin (inclusiv în 2016) și a sprijinului mediatic și religios acordat de obștea mănăstirii acțiunilor militare pro-ruse din Crimeea și Donbas.

În timpul vizitei la mănăstirea Sfântul Pantelimon, Igor Dodon nu a rezistat tentației de a se poza pe același tron pe care a stat și președintele rus Vladimir Putin în cursul ultimei sale vizite din 2016, provocând un val de critici pe rețelele de socializare.

Notă: Acest material este protejat de Legea nr 8/1996, privind dreptul de autor și drepturile conexe, iar preluarea informațiilor se va face numai în limita a maxim 1.500 de semne, cu citarea sursei și link activ către acest portal.

Share our work
Patriarhia Rusă lansează „cyber-operațiunea” de spovedanie a vorbitorilor de limbă rusă

Patriarhia Rusă lansează „cyber-operațiunea” de spovedanie a vorbitorilor de limbă rusă

PutinKirill

Rusia se va implica în propaganda din spațiul său de influența nu numai prin mass-media, ci și prin redutabila armă a religiei. Tocmai din această cauză, în luptă va fi aruncată Patriarhia Rusă care vrea să capteze atenția și a celor care folosesc noile tehnologii de comunicate. În acest scop, Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat recent că va lansa o aplicație de tip messenger atât pentru enoriași, cât și pentru preoții săi, a precizat serviciul de presă al rețelei de socializare ortodoxe „Elițî”, preluat de Tass. „Aplicația va deveni o parte importantă a platformei unice de comunicare a Bisericii Ortodoxe Ruse, realizată pentru satisfacerea necesităților credincioșilor de comunicare interactivă și pentru o comunicare neîntreruptă între enoriași și Biserică”, se precizează într-un comunicat oficial. În noua aplicație messenger, în afară de funcțiilor obișnuite, vor fi și funcții speciale pentru fețele bisericești de diferite ranguri. „Potrivit estimărilor noastre, auditoriul releței poate ajunge la 7-10 milioane de oameni”, a declarat directorul pentru dezvoltare a relețelei „Elițî”, Ivan Suslin. La începutul lunii iulie, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii a anunțat despre lansarea a două posturi de televiziune cu tematică religioasă.

Oglinzile strâmbe ale lui Kiril

La începutul anului 2014, Patriarhul Kiril nu se arătat deloc încântat de noile tehnlogii pe care le cataloga drept rătăciri ale sufletului. „Oamenii pasionati prea mult de retelele de socializare ratacesc intr-o ‘imparatie a oglinzilor strambe”, a declarat Patriarhul Moscovei si intregii Rusii, Kiril, potrivit Itar-Tass. „Aceasta este o inrobire a constiintei si vointei. Oamenii stau cu zilele in fata ecranelor, a monitoarelor sau tabletelor si se afunda in aceasta realitate. Se dezvolta romane virtuale, tragedii virtuale, conflicte virtuale. Ne cufundam intr-o imparatie a oglinzilor strambe”, a caracterizat in mod plastic situatia Patriarhul Kirill, intr-un interviu difuzat marti pe postul de televiziune „Rossia”. Capul Bisericii Rusiei considera ca, in aceasta situatie, poate fi vorba de o „criza spirituala a oamenilor”. „In aceste oglinzi strambe se oglindeste realitatea, ne oglindim noi insine. De aceea, intr-un anumit sens, Internetul este o imagine a lumii spirituale a civilizatiei umane, iar acest lucru constituie subiect de gandire, posibil in primul rand pentru Biserica, responsabila de starea spirituala a oamenilor’, a recunoscut Patriarhul Kiril.

În 2013, fugea de internet ca dracul de tămâie

În timp ce Biserica Rusa cauta în 2014 să-și extinda influența în viața publică a cetățenilor ruși, Patriarhul Kiril avea planuri importante si in cazul unei reforme pe internet. Dusman declarat al Internetului, Kiril, a declarat in vara lui 2013 ca fetele bisericesti nu trebuie sa se foloseasca de internet, pentru a se feri de tentatii. El este de parere ca viata monahala nu trebuie sa se adapteze in niciun fel conditiilor moderne de viata, potrivit Lenta.ru. n prezent, o mare tentatie este internetul. Multi calugari procedeaza, in opinia mea, absolut lipsit de intelepciune: pe de o parte, ei se retrag din lume, pentru a-si crea conditii bune pentru salvare (a sufletului), insa pe de alta parte isi iau telefonul mobil si incep sa intre pe internet, unde, dupa cum stim, sunt multe tentatii si lucruri pacatoase’, a declarat Patriarhul Kirill, in timpul intrevederii avute cu monahii manastirii Zografu de pe muntele Athos. Cand un calugar ia in mana telefonul mobil, pentru a se conecta la internet, el ar trebui sa se gandeasca daca merita sa se afle la manastire’, spunea capul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Post virtual și „abstinență de rețele”, între ipocrizie și ură

De asemenea, in luna martie a lui 2013, Biserica Ortodoxa Rusa i-a indemnat pe credinciosi sa se abtina in timpul Postului Mare nu doar de la produse lactate si carne, ci si de la utilizarea retelelor de socializare. La inceputul anului trecut, Kirill a declarat razboi internetului si demarat o ampla „cyber-cruciada”. Motivul a fost determinat de ingrijorarea sa fata de numarul mare de postari anti-biserica de pe internet si a declarat ca Biserica Ortodoxa Rusa pe care o conduce va deveni mult mai activa pe retele sociale pentru a grai adevarul in fata enoriasilor sai. „Blogurile si retele sociale ne dau noi oportunitati pentru misiunea noastra crestina in vremuri in care Biserica se afla sub asediu mai intens ca inainte”, a declarat Kiril. „Sa nu fim prezenti acolo inseamna a arata neputinta si lipsa de interes pentru salvarea fratilor nostri”, a continua acesta. „Acum ca mass-media sociala arata un mare interes, desi nu intotdeauna unul foarte vocal, in viata bisericii, datoria noastra este de converti acest interes intr-o cauza buna pentru a crea conditiile ca tinerii sa il cunoasca pe Cristos, de a cunoaste adevarul despre viata oamenilor din interiorul bisericii”, a declarat patriarhul rus, Kiril. El a adaugat ca atunci cand o persoana este interesata de o cautare pe internet despre viata clericala, el afla o gramada de minciuni, ipocrizie si ura.

Internaționalizarea luptei în spațiul de influență

Strategia Moscovei de a fi prezentă în spațiul virtual nu este una singulară si nu se referă strict la acțiuni în interiorul granitei Federatiei Ruse, ci si peste hotare, acolo unde ortodoxia de tip slav este foarte prezentă, atât în R. Moldova, cât și Ucraina. Kiril avea încă din 2013 planuri mari în acest sens si pentru Republica Moldova, acolo unde actioneaza prin intermediul Mitropoliei Chisinaului si a intregii Moldove. „Biserica Ortodoxa Rusa vrea instituirea unui serviciu de presa eparhial in Republica Moldova, care va avea drept scop mentinerea unei imagini destoinice a Bisericii in spatiul media”, spunea acesta la începutul lui 2013. „Serviciul de presa eparhial nu este un moft, ci o necesitate urgenta. Scopul principal al serviciului nu va fi atat sa difuzeze fotografii frumoase, dar sa participe activ in influenta intelectuala si spirituala asupra spatiului mediatic, sa-l ajute pe arhiereu sa-si determine corect orientarea strategica a activitatii bisericesti”, a declarat Patriarhul Kirill. Potrivit acestuia, serviciile de presa eparhiale urmează a fi deschise in Republica Moldova, Ucraina, Belarus, țările baltice și din Orientul Mijlociu.

Share our work