de Razvan Iorga | sept. 20, 2017 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
În plan îndepărtat, miniștrii de Externe ai României și Ucrainei, Teodor Meleșcanu și Pavlo Klimkin
Ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, a avut marți, în marja reuniunii Națiunilor Unite de la New York, o întrevedere cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, căruia i-a transmis poziția României de condamnare fermă a tentativei Kievului de închidere a școlilor cu predare în limba română ca parte a reformei educației care se pregătește de la Kiev și care a fost votată recentă în Rada Supremă (Parlamentul de la Kiev -n.r.). „Ministrul român şi-a exprimat îngrijorarea pentru situația şcolilor cu predare în limba română din Ucraina în urma adoptării noii legi privind educația. Șeful diplomației române a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri menite să asigure respectarea normelor şi standardelor internaționale în materie şi a reținut, în context, angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se va face cu consultarea comunității româneşti din Ucraina şi a autorităților române, astfel încât nivelul şi calitatea învãțământului în limba română să nu fie afectate de noile norme”, se arată într-un comunicat al MAE.
Cei doi oficiali și-au armonizat totuși punctele de vedere asupra pozițiilor privind trimiterii unei eventuale misiuni internaționale de menținere a păcii şi s-a agreat ca orice astfel de demers să respecte integritatea teritorială a statului ucrainean.
de Anatol Terzi | mai 29, 2015 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul de la Chisinau a votat in prima lectura proiectul de lege care prevede o serie de modificari in sistemul legislativ al Republicii Moldova. La sedinta nu s-a prezentat marea majoritate a deputatilor comunisti, facand posibila astfel votarea proiectului de lege doar de catre deputatii PLDM si ai PD. Potrivit documentului, gestionarea dosarelor civile va fi exclusa din competenta procuraturilor. Legea prevede ca procurorul general va fi numit de seful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, si nu de Legislativ, asa cum este in prezent, informeaza Unimedia.info. Astfel, viitorul procuror general al Republicii Moldova va avea un mandat de sapte ani si nu de cinci, cum este in prezent. De asemenea, procurorii nu vor putea primi in acelasi timp salariu si pensie, iar lefurile lor urmeaza sa fie echivalate cu cele ale judecatorilor.
Liderul PL, Mihai Ghimpu a declarat ca ar fi fost normal ca sa fie mai intâi modificata Constitutia apoi sa fie votat proiectul de lege cu privire la Procuratura. „Mie personal ca deputat imi este rusine de puterea care o avem, pentru ca am ajuns sa mintim si europenii, si cetatenii. Sa adopti strategia cu privire la justitie in 2013, sa astepti 2 ani de zile, sa o adopti cu 37 de voturi si dupa asta sa vii cu un proiect de modificare a Constitutiei. Apare intrebarea: De ce din 2013 pâna in 2015 nu au venit cu proiectul de modificare a Constitutiei si pe urma de modificare a legii.Asta inseamna guvernare? Asta este om de stat?”, a declarat deputatul liberal Mihai Ghimpu. Republica Moldova s-a angajat sa reformeze procuratura in momentul aderarii la Consiliul Europei (CoE) la 13 iulie 1995 si aceasta restanta nu permite ca Moldova sa nu mai aiba statutul de tara monitorizata in cadrul CoE. UE preseaza de mai multa vreme Republica Moldova sa-si reformeze sistemul juridic si sa duca o lupta reala in domeniul anticoruptie.
de Razvan Iorga | oct. 8, 2014 | Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Legislativul de la Kiev a adoptat marti, in prima lectura, cinci legi pentru consolidarea luptei impotriva coruptiei, un fenomen extrem de raspindit in Ucraina. Lupta impotriva coruptiei este o „conditie-cheie” pentru ca Ucraina, care se confrunta cu o grava criza economica si un conflict cu rebelii prorusi, sa poata obtine un ajutor financiar din partea Occidentului, a subliniat premierul Arseni Iateniuk, indemnandu-i pe parlamentari sa sustina aceste legi. „Nimeni nu da bani unei tari corupte, nici investitorii nu vin intr-un astfel de stat”, a declarat el.
De altfel, procuratura militara ucraineana va investiga toti ministrii apararii si sefii de Stat Major care au detinut aceste functii dupa anul 1996 pentru a clarifica responsabilitatea ce le revine in sabotarea capacitatii defensive a armatei, a anuntat marti procurorul general militar al Ucrainei, Anatoli Matios. Cei vizati de ancheta vor fi cercetati pentru ‘neglijenta in serviciu’, ei luand decizii care au avut ca efect risipirea resurselor armatei ori au condus la situatii precum cea in care in acte se mentioneaza existenta a sase brigazi, dar in realitate abia pot fi mobilizati 400 de soldati, a precizat oficialul ucrainean. Acestor fosti responsabili militari li se mai reproseaza ca au neglijat unitatile specializate in transmisiuni si radiolocatie, fapt care a condus la descoperirea completa a unor sectoare din frontiera cu Rusia, pe unde s-au infiltrat combatanti care s-au alaturat separatistilor prorusi precum si transporturi de armament destinate acestora. De asemenea, ei nu ar fi incercat sa rezolve problema numarului redus de tehnicieni din armata calificati in repararea echipamentelor, armamentului si a infrastructurii.
de Razvan Iorga | sept. 22, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Kiev au decis sa formuleze o noua doctrina militara a Ucrainei si totodata reformarea fortelor sale militare. Consiliul pentru Securitatea Nationala si Aparare al Ucrainei a decis sa fie elaborata o noua doctrina militara a tarii, la care au inceput deja sa lucreze instituții de profil, aceasta urmand sa fie finalizata in decembrie 2015, a declarat liderul de la Kiev, Petro Porosenko. Precedenta doctrina militara a Ucrainei a fost adoptata in 2012, sub administrația presedintelui Viktor Ianukovici. Vechiul text stipula statut de țara nealiniata pentru Ucraina si nu enumera țarile care constituie un potențial pericol pentru țara. La inceputul lunii septembrie, premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a declarat ca Ucraina are nevoie de o noua doctrina militara, care ‘sa defineasca in mod clar Rusia ca țara-agresoare’ in contextul anexarii Crimeii la Rusia in martie si a multiplelor dovezi privind implicarea Moscovei cu forțe si arme de partea separatistilor in sud-estul Ucrainei. Primul ministru ucrainean a introdus atunci in parlament (Rada Suprema) un proiect de lege privind anularea statutului de țara nealiniata pentru Ucraina si orientarea țarii spre NATO. ‘Decizia Consiliului pentru Securitatea Naționala si Aparare privind necesitatea dezvoltarii unei noi doctrine militare a fost adoptata, instituțiile de profil au inceput deja sa lucreze’, a afirmat Porosenko, indicand ca la ora actuala guvernul pregateste in mod prioritar o reforma in domeniul apararii si securitații, ce va fi data publicitații joi. De asemenea, intr-un interviu acordat mai multor televiziuni ucrainene, Porosenko a indicat ca autoritațile de la Kiev urmeaza sa prezinte joi o reforma in domeniul apararii, relateaza Ria Novosti.
de Anatol Terzi | iul. 25, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Serviciul de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova anunţă că a iniţiat discuţii despre reformarea sa în colaborarea cu societatea civilă.
Astfel, SIS a prezentat miercuri, în cadrul unei conferinţe naţionale, un proiect de strategie pentru reformare şi a primit o serie de propuneri la temă din partea comunităţii de experţi. Într-un discurs de deschidere, directorul adjunct al SIS, Valentin Dediu, a menţionat că, „în pofida opiniei generale că SIS ar fi o instituţie conservatoare, în ultimii 20 de ani aceasta a fost în permanenţă subiect de reformă”. El a remarcat că serviciile de informaţii în sistemele nedemocratice serveau regimurile de la guvernare, iar într-o ţară democratică activitatea acestora trebuie să poată fi monitorizată de societate, scrie presa de la Chişinău.
Valentin Dediu susţine că reformarea SIS a fost inclusă încă în 2009 în programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană, iar acum Serviciul a elaborat şi o strategie care prevede modernizarea instituţiei timp de patru ani. Preşedintele forului societăţii civile, Consiliul Naţional de Participare, Sergiu Ostaf, a menţionat în alocuţiunea sa că prin colaborare cu societatea civilă reformarea SIS va primi mai multă credibilitate. „Societatea civilă poate să crediteze cu imagine un proces de schimbare. Noi simţim responsabilitatea de a ne implica în procesele de schimbare din societate”, a spus sursa citată.
Proiectul de strategie îşi pune sarcina de a consolida capacităţile SIS pentru a asigura în mod eficient securitatea ţării. Cu acest scop autorii documentului propun să fie asigurată independenţa în activitate a instituţiei şi să se implice şi societatea civilă în procesul de asigurare a securităţii R. Moldova.
