de Anatol Terzi | iul. 24, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Lista cu secţiile de votare organizate în afara ţării pentru referendumul naţional privind demiterea preşedintelui, care conţine 306 secţii de votare, a fost finalizată, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe.
MAE arată într-un comunicat că lista finală cuprinde cu cinci secţii mai mult decât lista de secţii suplimentare stabilită săptămâna trecută. „Evaluarea a ţinut cont de posibilităţile tehnice (sediu, comunicaţii etc.) şi de personal, pentru organizarea secţiilor de votare în condiţiile legii, inclusiv obţinerea acordului ţărilor de reşedinţă”, se menţionează în comunicatul citat.
De asemenea, în cuprinsul listei a fost operată o modificare la un număr de 7 secţii a căror locaţie a fost schimbată, ca urmare a lipsei acordului autorităţilor locale pentru organizarea unor secţii de votare. Lista finală este disponibilă pe pagina de internet a MAE, în secţiunea „Referendum 29 iulie 2012”. Pe 19 iulie, MAE a anunţat că a suplimentat numărul secţiilor de votare din străinătate.
„În urma centralizării propunerilor primite de la ambasadele şi oficiile consulare ale României, precum şi de la reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a suplimentat cu 151, până la 301, numărul secţiilor de votare. Evaluarea a ţinut cont de posibilităţile tehnice (sediu, comunicaţii etc.) şi de personal, pentru organizarea secţiilor de votare în condiţiile legii, inclusiv obţinerea acordului ţărilor de reşedinţă. Lista este disponibilă pe pagina de internet a MAE, în secţiunea ‘Referendum 2012’. Lista suplimentară completează secţiile de votare din cadrul misiunilor diplomatice comunicate în data de 12 iulie 2012”, preciza comunicatul MAE.
de Anatol Terzi | iul. 19, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul Afacerilor Externe a suplimentat cu 151 numărul secţiilor de votare din străinătate pentru referendumul din 29 iulie privind demiterea preşedintelui, cele mai multe secţii nou-înfiinţate fiind în Italia – 46 şi în Spania – 37.
Potrivit MAE, în zona Roma numărul secţiilor de votare a fost suplimentat cu 16, la Milano – cu 10, la Trieste – cu 6, la Torino şi Catania – cu câte 5 şi la Bologna – 4 (Firenze, Ancona, Arezzo, Grosetto). În Spania cele mai multe au fost înfiinţate în zona Sevilla – 9, Madrid – 8, Ciudad Real – 7, Barcelona – 6, în zonele Bilbao, Castellon şi Zaragoza – câte 2, iar în Almeria – 1.
În SUA sunt în plus 17 noi secţii de votare la Chicago2, Chicago3, Niles, Detroit, St. Paul Minnesota, Philadelphia, Boston, Bridgeport, Atlanta, Charlotte, Cleveland, Dallas, Hollywood, Houston, Larose, Norfolk şi în San Francisco. În Republica Moldova sunt 14 secţii de votare, după ce MAE a suplimentat cu încă 9 numărul acestora la Chişinău, Căuşeni, Hânceşti, Ialoveni, Cantemir, Orhei, Soroca, Nisiporeni, Călăraşi.
Câte 5 noi secţii de vot au fost constituite în Franţa, la Nisa, Toulouse, Nantes, Brest şi Bordeaux, dar şi în Marea Britanie, la Londra3 (Brent), Glasgow, Cardiff, Leeds şi Birmingham. În Austria sunt încă 4 secţii de vot la Viena, Graz, Salzburg şi Klagenfurt. Au mai fost suplimentate secţiile de votare în Israel (3) la Ramallah, Haifa şi Ierusalim, în Belgia (2) la Anvers şi Liege, în Cipru (2) la Limassol şi Larnaca, în Germania (2) la Stuttgart şi Hamburg, în Polonia (2) la Kielce şi Poznan, în Turcia (2) la Istanbul ICR şi în Antalia.
Cetăţenii români din străinătate vor mai avea la dispoziţie încă o secţie de votare în Australia, la Melbourne, în Bulgaria, la Burgas, în Cehia, la Brno, în Grecia, la Skala-Lakonia, în Irak – la Erbil, în Irlanda, la Dublin, în Chile – la Copiapo, în Danemarca – la Ikast, în Malta la Valetta, în Noua Zeelandă – la Auckland, în Olanda la Haga, în Portugalia – la Almancil. S-a mai suplimentat cu câte o secţie numărul celor din San Marino, din Suedia la Malmo şi din Ungaria la Budapesta ICR.
Iniţial MAE înfiinţase 150 de secţii de votare pentru românii din străinătate, iar după suplimentare numărul acestora s-a dublat, fiind în total 301.
de Razvan Iorga | feb. 19, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Letonii au refuzat limba rusa ca a doua limba in stat in urma unui referendum desfasurat in aceasta tara ex-sovietica, in prezent parte a Uniunii Europene. Conform rezultatelor afisate de catre Comisia Electorala Centrala a Republicii Letonia, 74,8% (821,722) dintre alegatori au votat contra introducerii limbii ruse ca a doua limba oficiala, in timp ce 24,88% (273,347) au pledat pentru. Totodata 0,32% (3524) de buletine au fost declarate nevalabile. Dupa procesarea a 97,8% din buletine de vot, majoritatea cetațenilor Letoniei s-au pronunțat contra introducerii limbii ruse ca a doua limba oficiala. „Sustineți adoptarea proiectului de lege „Amendamente la Constitutia Republicii Letonia”, care prevede oferirea limbii ruse statutului celei de-a doua limba de stat?”, a fost intrebarea din cadrul referendumului care a avut doua optiuni contrare ca posibilitati de raspuns. „Este o problema de identitate nationala, ceea ce explica de ce majoritatea oamenilor nu au considerat acest referendum ca un simplu joc politic si au participat in numar atat de mare”, a declarat Ivars Ijabs, analist politic la Universitatea din Letonia. Conform rezultatelor preliminare ale referendumului constituțional care a avut loc ieri in Letonia, contra introduceri limbii ruse ca a doua limba de stat au votat 74,79% din cetatenii care au participat la referendum, in timp ce 24,89% s-au pronunțat pentru, informeaza ria.ru. Prezenta la vot a constituit 69,23% (1 069 759 de oameni). in Daugavpils, unde locuiește cea mai mare comunitate rusa din Letonia, amendamentul constitutional a fost susținut de 85,18% din alegatori, in timp ce contra acestuia au optat doar 14,39%. in capitala țarii, Riga, contra introduceri limbii ruse ca a doua limba oficiala au votat 62,11%, iar pentru – 37,47%. Conform Constituției Letoniei, pentru ca limba rusa sa fi devenit a doua oficiala era necesar ca in susținerea amendamentului sa voteze cel puțin 771,893 de cetateni – peste 50% de persoane cu drept de vot. Pragul minim de participare la referendum nu a existat. Rata de participare a fost in special ridicata in capitala Riga (77 la suta) si in regiunile Vidzeme (72 la suta, in nord) si in Kurzeme (70 la suta, in vest) considerate ca bastioanele sentimentului national. In regiunea rusofona Letgale (est), la frontiera cu Rusia si Belarus, 60 la suta din alegatori au fost prezenti la urne. Formata in special din fosti imigranti rusi din epoca sovietica, aceasta minoritate reprezinta aproximativ o treime din cei doua milioane de locuitori ai acestei tari baltice. Sustinatorii aprobarii referendumului vor sa puna capat a ceea ce ei considera ca discriminare fata de rusofoni.
de Anatol Terzi | feb. 8, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat, marţi, după şedinţa Alianţei pentru Integrare Europeană, că partidele din cadrul Alianţei au ajuns la un acord în privinţa modificărilor din Constituţie, exprimându-şi optimismul că preşedintele ţării va fi ales.
„Preşedintele va fi ales”, a declarat Vlad Filat după şedinţa consiliului AIE. Premierul susţine că cele trei partide s-au înţeles asupra modificărilor din Constituţie. Liderii AIE au refuzat să precizeze însă care vor fi aceste schimbări, explicând că decizia finală va fi anunţată cel mai probabil în prima şedinţă a Parlamentului din acest an, care va avea loc la 16 februarie. Liberalii au ieşit cu aproximativ 20 de minute mai devreme de la şedinţa consiliului alianţei, fiind rezervaţi în declaraţii.
Liderii AIE au anunţat marţi două scenarii pentru depăşirea crizei politice – organizarea unui referendum constituţional sau găsirea unui compromis în Legislativ. Aceştia însă nu au nominalizat care scenariu va fi pus în practică. După o oră şi jumătate de discuţii în cadrul Consiliului, liderii AIE nu au decis care din scenariile examinate va fi pus în practică. „În cadrul şedinţei nu s-a ajuns la un numitor comun, însă indiferent de calea pe care o vom aplica preşedintele trebuie ales”, a spus preşedintele PLDM Vlad Filat. El a adăugat că AIE a ajuns la un compromis pe marginea textului care ar putea fi scos la referendum.
Preşedintele democraţilor, Marian Lupu, a menţionat că sesiunea de primăvară – vară a Legislativului ar putea începe la 16 februarie. El a evitat să spună pentru care din soluţiile propuse va opta PD-ul şi a adăugat că formaţiunea pe care o conduce va alege soluţia cu cele mai mari şanse de reuşită.
Liderul PL Mihai Ghimpu a plecat mai devreme de la şedinţa Consiliului şi nu a făcut declaraţii. Consiliul AIE s-a marţi după trei săptămîni de când Alianţa a anunţat că intenţionează să organizeze un referendum constituţional pentru depăşirea crizei politice.
de Anatol Terzi | feb. 2, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, susţine că decizia finală de a organiza refrendum sau alegerii prezidenţiale va fi luată de AIE până la prima şedinţă a Parlamentului din sesiunea de primăvară-vară.
Această afirmaţie a fost făcută de premier la solictarea presei de a comenta afirmaţiile liderului socialiştilor, Igor Dodon, care a spus că mai oferă un răgaz AIE. Dodon a mai spus că este pregătit să negocieze pentru alegerea unui preşedinte de ţară apartinic.
De asemenea Vlad Filat a spus că PCRM s-a transformat dintr-un partid serios în unul de scandal, iar deputaţii comunişti dacă au vrut să asiste la şedinţa Executivului trebuiau să vină la timp şi să nu întârzie. El a mai afirmat că aceia ce doresc ca, în R. Moldova, să fie tensiuni, să îşi asume aceste rezultatele.
AIE a anunţat că va organiza un referendum constituţional la care va pune în discuţie simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui, avându-se în vedere inclusiv reducerea pragului electoral care în prezent este de 3/5 din voturile deputaţilor.
Partidul Liberal şi-a prezentat propuenerile de modificarea a Legii Supreme. Liberalii propun ca preşedintele ţării să fie ales cu 51 de voturi şi nu cu 61 cum este în prezent. De asemenea PL cere micşorarea vârstei pentru candidaţii la preşedenţie de la 40 la 35 de ani.
De asemenea, reprezentanţi PLDM au prezentat experţilor alianţei viziunea partidului privind modificarea Constituţiei, a anunţat liderul fracţiunii liberal democraţilor Valeriu Streleţ.
Anterior liderul PLDM Vlad Filat a spus că în urma modificării Constituţiei îşi doreşte o reformă reală în toate domeniile.
