de Isac Mihai | iun. 8, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Turcia
Unitatea NATO, amenințată de criza dintre Turcia și SUA
SUA au anunţat vineri că îi dau Turciei termen până la sfârşitul lunii iulie pentru a renunţa la achiziţia de sisteme ruseşti de apărare antiaeriană S-400, pe care ele le consideră incompatibile cu noul lor avion F-35 pe care Ankara vrea de asemenea să-l cumpere, relatează mass-media occidentală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Dacă până la 31 iulie Turcia nu renunţă la sistemele S-400, piloţii turci care se antrenează în prezent în SUA pe F-35 vor fi expulzaţi şi acordurile de subcontractare atribuite unor întreprinderi turce pentru fabricarea de F-35 vor fi anulate, a declarat pentru presă adjuncta secretarului american pentru apărare însărcinată cu achiziţiile, Ellen Lord.
S-400 aruncă în aer NATO
Intenţia Ankarei de a cumpăra sisteme de apărare antiaeriană S-400 constituie o sursă majoră de fricţiuni între Turcia şi SUA, aliaţi în cadrul NATO. Livrarea rachetelor ruseşti ar putea avea loc în această vară şi precipita represalii dure din partea SUA.
Directorul conglomeratului militaro-industrial rus Rostec, Serghei Cemezov, a declarat recent că livrările de sisteme de apărare antiaeriană ruse S-400 pentru Turcia, care provoacă furie la Washington, sunt prevăzute să înceapă „în două luni”. „Totul este în ordine, cred că în următoarele două luni vom începe livrările”, a declarat el într-un interviu pentru postul de televiziune NTV, citat de agenţiile de presă ruse, în marja Forumului Economic de la Sankt-Petersburg.
Erdogan insistă pentru consolidarea colaborării militare pe linia Ankara-Moscova
Șantajul F-35
„Plăţile de avans au fost realizate, creditul a fost înregistrat, echipamentele sunt fabricate. În plus, am terminat deja formarea” de militari turci care vor folosi S-400, a continuat el.
Dorinţa Ankarei de a cumpăra sisteme ruseşti de apărare antiaeriană S-400 constituie o sursă majoră de fricţiuni între Turcia şi SUA, aliate în cadrul NATO. Armata SUA are temeri în special că sistemele ruseşti vor reuşi să străpungă secretele tehnologice ale avioanelor sale militare de ultimul tip F-35, pe care Ankara de asemenea intenţionează să le cumpere în noiembrie.
Însă, în pofida presiunilor Washingtonului, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a reiterat încă o dată săptămâna aceasta că „nu se pune problema de a da înapoi” în ceea ce priveşte achiziţia rachetelor S-400. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că nu va da înapoi în privinţa achiziţiei de rachete ruseşti S-400, în pofida avertismentelor emise de SUA, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Există o anumită măsură pe care am luat-o, există un acord (cu Rusia). Suntem hotărâţi. Nu poate fi vorba să dăm înapoi’, a declarat preşedintele Erdogan, citat de agenţia Anadolu.
Adresându-se reporterilor înaintea rugăciunii de dimineaţă din ultima zi de Ramadan, Erdogan a precizat că oferta americană privind vânzarea de rachete Patriot nu a fost la fel de bună precum cea a Rusiei.
Războiul declarațiilor
Intenţia Ankarei de a cumpăra sistemul de apărare antiaeriană S-400 constituie o sursă majoră de fricţiuni între Turcia şi SUA, aliaţi în cadrul NATO. Statul turc a refuzat să își revizuiască decizia, chiar dacă partenerii occidentali, în mod special SUA, erau pregătiți să ofere diferite avantaje la achiziționarea unor sisteme de armamanet.
Livrarea rachetelor ruseşti ar putea avea loc în această vară şi precipita represalii dure din partea SUA.
Subiectul s-a aflat în centrul unei discuţii telefonice miercurea trecută între preşedintele turc şi omologul său american, Donald Trump. Erdogan a reiterat propunerea avansată în aprilie a unui ‘grup de lucru comun’.
Întâlnire dificilă
Cei doi lideri se vor reîntâlni în marja summitului G20 de la sfârşitul lunii, în Japonia, pentru o ultimă tentativă de găsire a unei soluţii.
‘Dacă va merge până la capăt cu recepţionarea sistemelor S-400, Turcia va plăti foarte scump’, a avertizat anterior purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Morgan Ortagus, ameninţând din nou cu suspendarea vânzării de avioane F-35 şi, mai ales, cu impunerea de sancţiuni ‘foarte dure’ împotriva Ankarei.
A doua zi, Kathryn Wheelbarger, secretar adjunct interimar pentru securitate internaţională la Pentagon, a declarat în cadrul Atlantic Council de la Washington, că ‘finalizarea acestei tranzacţii va fi devastatoare’ pentru programul F-35 şi pentru ‘interoperabilitatea Turciei cu NATO’.
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, insistă pentru achiziționarea sistemelor S-400
Amenințare directă
Kathryn Wheelbarger a menţionat că administraţia Trump nu doreşte să impună sancţiuni Turciei pentru această achiziţie, dar că ar putea fi obligată de către Congresul SUA.
Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Ankara că riscă sancţiuni care decurg din materializarea acestui contract, întrucât Turcia ar intra sub incidenţa legii CAATSA (Counter America’s Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice tuturor entităţilor sau ţărilor ce încheie contracte de armament cu întreprinderi ruseşti.
Turcia vrea, prin achiziţia acestor sisteme, să-şi asigure sprijinul Rusiei împotriva rebelilor kurzi de-al lungul frontierei sale cu Siria, a explicat Kathryn Wheelbarger. Ea a avertizat însă Turcia că Rusia nu este un partener de încredere pe termen lung, nu furnizează mentenanţă sau suport în cadrul vânzărilor militare, încercând doar să submineze coeziunea NATO. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 30, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Turcia
Turcia insistă pentru S-400
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a propus miercuri omologului său american Donald Trump înfiinţarea unui ‘grup de lucru comun’ privind achiziţionarea prevăzută de către Ankara a sistemelor de apărare antirachetă ruseşti S-400, în pofida avertismentelor SUA, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În cursul unei discuţii telefonice cu Donald Trump, şeful statului turc a ‘reiterat propunerea (Ankarei) privind înfiinţarea unui grup de lucru comun cu privire la proiectul Turciei de a se dota cu rachete S-400 din Rusia pentru a răspunde nevoilor sale de securitate naţională’, a declarat directorul pentru comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun.
Relații tensionate
Ankara anunţase încă din aprilie 2019 că a făcut o astfel de propunere Washingtonului, dar că iniţiativa sa a rămas fără răspuns, a menționat oficialul turc. În timpul discuţiei telefonice, cei doi lideri au convenit să se întâlnească în cadrul summitului G20 de la sfârşitul lunii iunie în Japonia, a adăugat Altun.
Acordul privind achiziţionarea de către Turcia a sistemelor S-400 pune la grea încercare relaţiile deja tensionate cu SUA.
Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Ankara că riscă sancţiuni care decurg din materializarea acestui contract, întrucât Turcia ar intra sub incidenţa legii CAATSA (Counter America’s Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice tuturor entităţilor sau ţărilor ce încheie contracte de armament cu întreprinderi ruseşti.
SUA apreciază că acordul cu Rusia încheiat de Turcia, ţară membră a NATO, constituie o ameninţare pentru apărarea occidentală.
Momeala F-35
Washingtonul a somat Ankara să aleagă între sistemele S-400 ruseşti şi avioanele de vânătoare F-35 americane, din care Turcia doreşte să achiziţioneze 100 de exemplare.
La începutul lunii aprilie 2019, Washingtonul a suspendat livrările de echipamente terestre legate de utilizarea F-35, un avion conceput să comunice în timp real cu sistemele militare ale NATO, inclusiv cu sistemele de apărare antirachetă.
Ministrul turc al apărării a reiterat la 21 mai poziţia ţării sale pe tema achiziţionării rachetelor ruseşti, afirmând că Ankara se pregăteşte pentru a face faţă eventualelor sancţiuni americane.
Washingtonul a propus Ankarei rachete americane Patriot ca alternativă la S-400, dar discuţiile dintre cele două ţări pe această temă par să fie în impas. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 24, 2019 | Știri, Turcia, UE
Turcia, reclamată de Wikipedia la CEDO
Enciclopedia online Wikipedia a reclamat guvernul Turciei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în urma deciziei Ankarei de a bloca accesul la website-ul său, relatează mass-media internațională. Reprezentanţi ai Wikipedia susţin că interdicţia impusă de guvernul de la Ankara încalcă libertatea de expresie.
În aprilie 2017, Wikipedia a fost blocată pe neaşteptate, în Turcia. Guvernul de la Ankara a reclamat două articole aflate pe website-ul enciclopediei online – unul despre războiul civil sirian, iar celălalt, în legătură cu terorismul sponsorizat de stat – şi a cerut ca acestea să fie eliminate. Wikimedia, fundaţia care administrează Wikipedia, a informat autorităţile turce de faptul că regulile sale permit ca articolele să fie editate de orice utilizator, respectând neutralitatea şi acurateţea informaţiilor. Acest argument nu a convins autorităţile de la Ankara, iar interdicţia vizând website-ul a rămas în vigoare.
Analiștii politici consideră că autoritățile din Turcia folosesc legislația pentru a controla accesul la informații al opoziției politice și al electoratului turc. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 9, 2019 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, nemulțumit de rezultatul alegerilor locale
Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan va cere organizarea de noi alegeri municipale la Istanbul (n.r.-unde rezultatele provizorii ale scrutinului din 31 martie 2019 îl arată perdant), a anunţat vicepreşedinte al AKP, Ali Ihsan Yavuz, citat de mass-media turcă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Vom lua calea recursului extraordinar (…). Vom spune că dorim ca alegerile să fie refăcute la Istanbul”, a declarat Ali Ihsan Yavuz, la câteva ore după respingerea de către Înalta Comisie Electorală (YSK) a cererii depusă de partid pentru renumărarea tuturor voturilor din Istanbul.
AKP supărat
Potrivit agenţiei de presă Anadolu, care îl citează pe reprezentantul AKP la YSK, Recep Ozel, instituţia a respins cererea pentru renumărarea tuturor voturilor în 31 din 39 de districte ale Istanbulului, acceptând renumărarea doar pentru 51 de urne. Un responsabil al AKP a precizat, sub condiția anonimatului, că în condiţiile în care renumărări parţiale sau totale au fost deja făcute în alte şapte districte, acestea nu au fost vizate în cererea partidului.
Pentru ultimul district, Buyukcekmece, unde AKP a cerut anularea alegerilor, decizia YSK a fost amânată, potrivit lui Ozel.
„Toată lumea este legată de deciziile YSK, însă noi avem dreptul să le criticăm. Renumărarea voturilor din 51 de urne nu are niciun sens”, a insistat Yavuz, subliniind că avansul candidatului opoziţiei, Ekrem Imamoglu, a scăzut de la 25.000 la 14.000 după renumărări parţiale.
Înfrâgere dureroasă
Potrivit rezultatelor provizorii, partidul lui Erdogan a câştigat alegerile la scară naţională, însă a suferit înfrângeri la Istanbul şi Ankara, care au fost câştigate de opoziţie, în condiţiile în care cele două oraşe erau controlate de 25 de ani de AKP şi predecesorii săi islamişti.
AKP a depus recursuri de-a lungul întregii săptămâni trecute, inclusiv pentru reexaminarea buletinelor invalidate.
Accentuând presiunea asupra autorităţilor electorale, Erdogan a afirmat luni că scrutinul a fost presărat de „nereguli” în masă şi comise „în mod organizat” la Istanbul.
Contestații pe bandă rulantă
Denunţând nereguli flagrante la vot, AKP a depus la începutul săptămânii trecute un prim apel, cerând renumărarea parţială, şi anume a voturilor considerate nule. O renumărare parţială se desfăşoară şi la Ankara, unde conform rezultatelor provizorii câştigător este candidatul opoziţiei, Mansur Yavaş.
Yavuz a declarat că după renumărarea a aproximativ 70% din voturile care au fost considerate nule, diferenţa dintre candidatul AKP şi cel al opoziţiei la Istanbul a scăzut de la peste 25.000 la mai puţin de 16.500 de voturi. În oraşul cu peste 15 milioane de locuitori, fiecare candidat a primit peste patru milioane de voturi.
Duminică, vicepreşedintele AKP a afirmat că scrutinul municipal a fost marcat de „abuzuri organizate”.
Candidatul opoziţiei la Istanbul, Ekrem Imamoglu, care s-a declarat câştigător al alegerilor, acuză AKP că vrea să câştige timp prin solicitările de renumărare a voturilor, pentru a şterge urmele eventualelor ilegalităţi comise la primărie. Candidatul AKP la Istanbul este fostul premier Binali Yildirim, un om important în partid şi un aliat politic important al lui Erdogan. (M.B.)
