de Isac Mihai | iun. 16, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Turcia
Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a vizitat orașul Șușa din regiunea Nagorno-Karabah, scena unor lupte dure anul trecut dintre Azerbaidjan şi Armenia. Baku a obţinut câştiguri teritoriale importante înainte de armistițiul negociat de preşedintele rus Vladimir Putin.
Vizita liderului turc are o importantă componentă simbolică, succesul obţinut de Azerbaidjan datorându-se în parte datorită sprijinului militar turc.
Este prima vizită comună Erdogan-Aliev efectuată în Karabah după recentul război dintre Azerbaidjan și Armenia.
Fratele turc
Cei doi aliați au semnat la Șușa o declarație privind relațiile strategice dintre Turcia și Azerbaidjan. Documentul a stabilit domeniile prioritare pentru aprofundarea colaborării între cele două state.
Erdogan a vorbit despre „dominaţia” armeană în regiune, dând asigurări părții azere că Ankara va spriji reconstruirea regiunii. Erdogan a declarat că Turcia intenţionează să deschidă în curând un consulat la Şuşa.
Liderul azer Aliev i-a mulţumit „fratelui” său pentru sprijinul în luptă. Aliev a menționat că Baku va aloca câteva miliarde de dolari anual pentru reconstrucția regiunii.
Aceste declarații oglindesc gândirea politică a unei părți importante din elitele celor două țări, unde se consideră există două state și o singură națiune. O mare parte din elita politică, economică, culturală și militară azeră a fost educată în Turcia după destrămarea URSS.
Totodată dosarul Karabah a fost folosit de Erdogan pentru apropierea de Aliev, mai ales pe fondul noului război dintre Azerbaidjan și Armenia.
Peste 6.000 de oameni au murit în luptele care au durat din 27 septembrie până în 9 noiembrie. Azerbaidjanul a preluat controlul asupra oraşului simbolic Şuşa pe 8 noiembrie. Ulterior Armenia a acceptat rapid condiţiile de încetare a focului negociate de Rusia. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 14, 2021 | Analize, Arhiva, Info Caspica, Info Militar
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să rămână în Afganistan
Turcia va rămâne „singura ţară fiabilă” care va mai avea soldaţi în Afganistan după retragerea SUA şi a NATO, a declarat liderul turc Erdogan. Afirmațiile au fost făcute înainte de decolarea sa către Bruxelles pentru summitul Alianţei.
„America se pregăteşte să plece în scurt timp din Afganistan şi, după ce (americanii) vor pleca, singura ţară fiabilă care va rămâne pentru a menţine procesul la faţa locului va fi evident Turcia”, a declarat Erdogan.
Cap de pod NATO
El a menţionat, fără a da alte detalii, că responsabili turci le-au comunicat sâmbătă omologilor lor americani că Ankara este pregătită să menţină efective în Afganistan.
Conform presei, militari turci ar putea rămâne să protejeze aeroportul din Kabul, principala cale de ieşire din ţară pentru diplomaţi occidentali şi lucrători umanitari.
Trupele occidentale urmează să fie retrase din Afganistan până la 11 septembrie 2021. Atunci se împlinesc 20 de ani de la atentatele din SUA care au declanşat invazia în ţara asiatică.
Avertismente talibane
Este necesar ca Ankara să-şi retragă trupele din Afganistan, conform acordului încheiat anul trecut de către SUA cu talibanii, au declarat surse talibane. Liderii talibani au respins o propunere turcă către NATO pentru desfășurarea unui contingent turc pe aeroportul din Kabul după retragere.
”Turcia face parte din trupele NATO prezente de 20 de ani şi trebuie, aşadar, să se retragă din Afganistan în baza acordului pe care noi l-am semnat cu Statele Unite la 29 februarie 2020”, a declarat liderul taliban Souhail Shaheen, la Doha, contactat de Reuters.
Afganistanul şi Turcia întreţin istoric ”bune relaţii”, iar talibanii vor să le menţină pe viitor, după instalarea la putere a unui guvern islamic la Kabul, afirmă el.
Numeroşi congresmeni americani, dar şi foşti şi actuali oficiali se tem că retragerea trupelor străine din Afganistan urmează să arunce această ţară într-un război civil şi să permită talibanilor să revină la putere, în contextul unui impas în negocierile de pace între insurgenţi şi Guvernul de la Kabul.
Armata turcă poate rămâne la Kabul
Interese turcești
Ankara a propus, în cadrul unei reuniuni NATO, luna trecută, să apere şi să conducă aeroportul din Kabul după retragerea tuturor trupelor americane şi NATO din această ţară până la 11 septembrie, o retragere anunţată de către preşedintele american Joe Biden în aprilie 2021.
Demersurile autorităților turce sunt considerate un semnal puternic din partea regimului Erdogan pentru viitoarele autorități de la Kabul. Turcia dorește să joace un rol activ în viitorul statului afgan.
Printre principalii aliați turci din statul asiatic se numără Abdul Rashid Dostum, fost vicepreședinte al statului și mareșal. De origine etnică uzbecă, controversatul Dostum este fondatorul partidului Junbish-i-Milli Islami (Mișcarea Națională Islamică), având sprijin direct din partea Turciei pentru menținerea unor forțe paramilitare proprii. Alianța dintre Ankara și Dostum oferă diferite avantaje ambelor părți, în pofida imaginii negative a mareșalului afgan.
Enigma Rabbani
Un alt pion de viitor în planurile turcești pentru Afganistan este Selahaddin Rabbani, fost ministru de Externe afgan (2015-2019) și ambasador afgan la Ankara (2011-2012). Fiul fostului președinte afgan este considerat ca o soluție de compromis pentru a prelua conducerea unui stat afgan controlat parțial de talibani. Acesta are relații apropiate cu familia Erdogan, se arată în diferite analize din mass-media regională.
Firmele turcești au interese ample în Afganistan, inclusiv în domeniul extracției de minerale, construcțiilor, etc. Aceste interese sunt estimate la câteva miliarde de Euro.
În Turcia mai trăiesc câteva zeci de mii de etnici uzbeci din Afganistan, majoritatea emigrați după intervenția sovietică. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2021 | Federatia Rusa, România, Știri, Turcia
Marea Neagră, interese energetice majore
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat descoperirea unui depozit de 135 de miliarde de metri cubi în zăcământul de gaze Sakarya din Marea Neagră. Ankara dorește să devină exportator net de gaz.
Depozitul de gaze naturale Sakarya a fost descoperit în august 2020 în largul coastei oraşului Eregli. Acesta a fost estimat iniţial la 320 miliarde de metri cubi. Analiştii spuneau atunci că este una dintre cele mai mari descoperiri la nivel global în 2020. Ulterior, în octombrie, președintele turc a anunțat că rezervele de gaze naturale descoperite în largul coastei turceşti din Marea Neagră conţin de fapt cu 85 miliarde de metri cubi mai mult decât se estimase iniţial.
Conflicte potențiale
Obiectivul vizat de Ankara este de a aduce gazul din acel depozit pe piaţa internă începând cu 2023, a declarat atunci preşedintele Erdogan, dar experţii au avertizat că aceasta ar putea dura câţiva ani şi ar necesita investiţii de miliarde de dolari înainte ca producţia să înceapă.
Depozitul Sakarya se află în apropierea perimetrului Neptun Deep din apele teritoriale româneşti. Depozitul turcesc este în perimetrul Tuna-1, amplasat la aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei. Acesta se află la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România.
Noua descoperire are potenţialul de a declanşa noi tensiuni geopolitice cu vecinii de la Marea Neagră ai Turciei. Oficialii din Turcia, Bulgaria și România au refuzat să facă declarații pe marginea acestui potențial.
După ce Erdogan a anunţat descoperirea unui nou depozit de gaze, flota militară turcă și-a intensificat operațiunile.
Flota militară turcă, pregătită să apere pretențiile maritime
Obiective ambițioase
În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins semnificativ operaţiunile de explorare energetică. Au fost vizate Marea Neagră şi apele disputate din estul Mediteranei. Autorităţile de la Ankara sunt interesate să găsească rezerve energetice semnificative. Aceasta va permite Turciei să îşi reducă importurile din Iran, Irak şi Rusia.
Recent Erdogan a mai anunţat descoperirea unui nou depozit de gaze în Estul Mediteranei.
Ankara, care se confruntă cu o lipsă de rezerve proprii de energie, este nevoită să recurgă la import pentru a-şi acoperi cea mai mare parte a necesarului intern, fiind unul din cei mai mari cumpărători de gaze naturale ruseşti. Pe lângă Marea Neagră, Turcia explorează hidrocarburi şi în Mediterana de Est, zonă unde este blocată într-o dispută cu Grecia și Cipru privind frontiera maritimă.
Recent Ankara a relansat discuțiile cu Republica Arabă Egipt pentru reformarea raportului de forțe din Mediterana. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden
În marja primei deplasări în străinătate, preşedintele american Joe Biden are pe agendă reuniuni cu Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. Biden va mai fi primit de către doi monarhi europeni.
Joe Biden are programată o întâlnire cu premierul britanic Boris Johnson pe 10 iunie, înainte de participarea sa la summitul G-7. Biden se va întâlni cu liderul de la Londra „pentru a afirma durabilitatea forţei relaţiei speciale dintre Statele Unite şi Marea Britanie”.
Grupului celor 7 (G7 – cele mai industrializate state – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA) se va reuni în perioada 11-13 iunie la Cornwall, în Anglia. Cu acest prilej, Biden va avea întrevederi bilaterale şi cu alţi lideri din G7, a menţionat Casa Albă.
Pe 13 iunie, preşedintele SUA o va întâlni pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la castelul Windsor.
Biden va încerca să obțină sprijinul aliaților premergător celor două reuniuni cu Putin și Erdogan.
Erdogan-Putin, o alianță inacceptabilă pentru Casa Albă
Summituri importante
A doua zi, pe 14 iunie, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru a lua parte la summitul NATO, în marja căruia se va întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar pe 15 iunie va participa la summitul Uniunea Europeană – SUA.
Tot în Belgia, liderul de la Casa Albă are programate întâlniri cu regele Philippe şi cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.
Summitul dintre Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin este prevăzut pentru 16 iunie, la Geneva, în Elveţia, a mai anunţat Casa Albă.
Turneul va evidenţia angajamentul SUA de restabilire a alianţelor internaţionale, de a revitaliza relaţia transatlantică şi de a coopera cu aliaţii şi cu partenerii multilaterali pentru a aborda provocările globale şi a apăra mai bine interesele Americii”, anunţă Preşedinţia SUA
„Preşedintele Biden va reafirma angajamentul SUA faţă de NATO, faţă de securitatea transatlantică şi faţă de apărarea colectivă. Liderii NATO vor discuta despre modalităţile de a orienta Alianţa pentru a aborda viitoarele ameninţări şi pentru a asigura o repartizare eficientă a sarcinilor”, precizează Casa Albă. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | aug. 31, 2020 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Producţia de gaze a Uniunii Europene a scăzut cu 23% în primul trimestru al acestui an, iar România a rămas pe locul doi în topul ţărilor care extrag gaze naturale, potrivit unui raport al Direcţiei Generale pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Astfel, producţia totală a UE în primele trei luni ale anului a ajuns la 16 miliarde de metri cubi.
Olanda este principalul producător, cu 7,2 miliarde de metri cubi, în scădere de la 10,6 miliarde de metri cubi în trimestrul întâi din 2019. Pe locul doi, România a avut o producţie de 2,5 miliarde de metri cubi, în scădere cu 5%, de la 2,6 miliarde de metri cubi.
Creșterea dependenței de importuri
Ţara noastră este urmată de Germania, cu 1,3 miliarde de metri cubi, în scădere de la 1,5 miliarde de metri cubi, şi de Italia, cu 1,1 miliarde de metri cubi, faţă de 1,3 miliarde de metri cubi în aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Dincolo de cererea scăzută de gaze, producţia în Olanda şi în celelalte ţări din UE a fost afectată şi de importurile mai ieftine de LNG (gaz natural lichefiat – n.r.)”, precizează autorii raportului.
Reculul producţiei autohtone duce la creşterea dependenţei de importuri, mai ales după retragerea Marii Britanii din UE. Aceasta în condiţiile în care, în 2018, dependenţa UE de gaz importat era de 83%, iar în Marea Britanie era de doar 77%.
Raportul Comisiei Europene mai arată că importurile nete de gaze au scăzut cu 6% în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal ca urmare a declinului consumului, cu 5%, în aceeaşi perioadă.
Statistici variate
Importurile nete au variat de la o ţară la alta, de la o reducere de 46% în Austria, la o creştere de 217% în Malta (chiar dacă în termeni absoluţi este o valoare mică: 0,1 miliarde de metri cubi). Dintre marii consumatori europeni de gaze, Franţa şi-a redus cu 25% dependenţa de importuri, Polonia – cu 12%, Italia – 9%, Germania – 8% şi Spania a importat mai puţin cu 4%. Importurile nete au crescut uşor în Grecia (cu 4%) şi în România (cu 1%).
În ceea ce priveşte consumul, cea mai mare creştere se poate observa în cazul Maltei (20%, chiar dacă foarte puţin în cifre absolute, adică 0,02 miliarde de metri cubi). Consumul a crescut şi în Portugalia (cu 17%, respectiv 0,2 miliarde de metri cubi), dar şi în Ungaria şi Croaţia (cu 4% în cazul ambelor ţări).
De asemenea, în Olanda, cererea s-a majorat cu 3%, cu 0,4 miliarde de metri cubi, reprezentând cea mai mare creştere ca volum a cererii.
În România, Letonia, Finlanda şi Slovacia, consumul de gaze a scăzut cu mai mult de 20%, în timp ce în Estonia, a fost mai mic cu 14%. În Marea Britanie, consumul a fost mai mic cu 4,5% (cu 1,2 miliarde de metri cubi).
Perimetru Neptun, speranță românească
În urmă cu opt ani, Petrom a descoperit în perimetrul Neptun din Marea Neagră un depozit de gaze estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii. Aceste gaze ar asigura auto-suficienţa României, iar dacă vor fi exportate ar permite României să devină un hub regional în aprovizionarea cu gaze.
România are proiecte de gaze în ape de mică adâncime dar rezervele de gaze din blocul Neptun, descoperite în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon, nu au fost încă exploatate. De asemenea, o companie susţinută de fondul Carlyle Group explorează şi ea un perimetru din apele teritoriale ale României şi intenţionează să livreze primele cantităţi de gaze naturale în 2021.
ExxonMobil, care şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din România, şi OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Cele două companii au participaţii egale în proiect, iar decizia finală de investiţii pentru extracţia resurselor nu a fost încă luată.
OMV Petrom a anunțat, în repetate rânduri, că vrea să continue proiectul Neptun Deep, însă este nevoie de modificări legislative care să asigure stabilitate, competitivitate fiscală şi dreptul la o piaţă liberă a gazelor.
În aprilie, directorul general de la grupul austriac OMV, Rainer Seele, declara că decizia finală de investiţie în proiectul Neptun din Marea Neagră este aproape sigur că nu va fi luată în acest an, ci abia în 2021, deoarece foarte multe depind de existenţa unei legislaţii offshore adecvate în România.
Potrivit Deloitte, România ar putea câştiga peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor din Marea Neagră, în următorii 10-12 ani și și-ar asigura independența energetică.
Mavi Vatan (Patra Albastră), ampla strategie turcă de apărare a intereselor maritime
Ofensivă turcă
Ankara se aşteaptă la o scădere semnificativă a importurilor sale de gaze după descoperirea depozitelor din Marea Neagră, mai ales că este posibil să descopere şi alte depozite într-o altă zonă care este în prezent evaluată, a declarat ministrul turc al Energiei, Fatih Donmez.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a anunţat descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria Turciei, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Erdogan a mai spus că Turcia intenţionează să înceapă să utilizeze aceste resurse încă din 2023 şi să devină un exportator net de energie.
Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.
Ambiții energetice
Dacă aceste gaze vor putea fi extrase comercial aceasta ar putea transforma radical dependenţa Turciei de importurile energetice din Iran, Irak şi Rusia, care au costat Turcia aproximativ 41 miliarde de dolari anul trecut. În plus, orice reducere a importurilor energetice ar fi o veste bună şi pentru finanţele guvernului turc şi ar ajuta de asemenea la reducerea unui deficit de cont curent cronic care pune presiune asupra lirei turceşti.
„Cu această descoperire ne aşteptăm la o scădere serioasă a importurilor. Am pus bazele pentru ca cetăţenii noştri să utilizeze gaze naturale la costuri mult mai mici”, le-a declarat Fatih Donmez jurnaliştilor. „Avem în vedere şi o altă zonă cu o suprafaţă de 6.000 de kilometri pătraţi. Evaluările experţilor noştri arată că am putea avea depozite similare şi acolo” a mai spus ministrul turc al Energiei.
„Putem spune deja că gazele pe care le vom produce singuri vor fi mai ieftine decât cele pe care le importăm… Este inevitabil ca preţurile să scadă atunci când există un produs din abundenţă”, a concluzionat Fatih Donmez.
În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins în mod semnificativ operaţiunile de explorare energetică în Marea Neagră şi în apele disputate din estul Mediteranei.
Cu toate acestea, analiştii avertizează că Turcia nu are experienţă în producţia de gaze din ape adânci şi cel mai probabil va fi nevoită să se alieze cu o mare companie petrolieră pentru a putea exploata zăcământul. „Chiar dacă descoperirea va fi confirmată şi va fi dezvoltată, ar putea fi nevoie de patru până la şase ani pentru a ajunge în faza de producţie” subliniază John Bowlus, editor şef la Energy Reporters. „Cererea şi preţurile la gaze sunt la minime istorice şi puţini sunt interesaţi în noi producţii” care ar putea să suplimenteze şi mai mult oferta pest 3-4 ani”, a mai spus John Bowlus, potrivit mass-media regională. (K.P.)
