de Isac Mihai | iul. 28, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev
Turcia și Azerbaidjan negociază formarea unei armate turcice comune, a declarat președintele Marii Adunări Naționale a Turciei, Mustafa Shentop. Autoritățile din cele două state au intensificat colaborarea în domeniul militar și al securității, conform Declarației de la Sușa. Semnat în iunie, documentul se referă la diferite domenii de cooperare între Ankara și Baku, în special la obligațiile privind apărarea și ajutorul reciproc.
Forțele Armate ale Azerbaidjanului și Turciei au desfășurat deja exerciții militare tactice-speciale comune în Republica Autonomă Nachichevan la sfîrșitul lunii iunie. Aceste au avut loc în capitala regiunii, orașul Nakhichevan.
NATO turcic
Inițiativa de formare a unei armate comune a statelor turcice cimentează poziția Turciei de lider militar în lumea turcică. Diferiți analiși vorbesc deja de existența unui NATO turcic, consolidat de operațiunile militare recente din Caucaz, Siria, Libia și Irak.
Sub coordonarea autorităților de la Ankara, formațiuni militare turcești au colaborat cu armata azeră, grupări paramilitare din Libia, Siria ori Irak, multe formate din etnici turcici din aceste țări. Victoria azeră din războiul cu Armenia din 2020 este cel mai elocvent exemplu al colaborării militare intense din diferite state turcice.
Media de la Ankara a menționat că la inițiativa turco-azeră vor adera treptat și alte state turcice, precum Republica Turcă a Ciprului de Nord ori state din Asia Centrală. Printre cele vizate se numără Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan ori Kirghizstan, state care au deja diferite forme de colaborare militară bilaterală cu Turcia. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 28, 2021 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Flota militară turcă, prezență permanentă în Mediterana de Est
UE a condamnat „anunţurile inacceptabile” ale preşedintelui turc privind Republica Cipru. Blocul comunitar a amenințat cu luarea unor măsuri împotriva Turciei, relatează mass-media.
Liderii UE s-au declarat hotărâţi „să utilizeze instrumentele şi opţiunile” aflate la dispoziţia lor „în caz de acţiuni unilaterale ale Turciei contrare dreptului internaţional”, reaminteşte declaraţia publicată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Amenințări diplomatice
Anumite „acţiuni” vor fi discutate de miniştrii afacerilor externe din statele UE cu prilejul unei viitoare reuniuni, dacă Turcia nu revine asupra acţiunilor sale contrare rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, avertizează declaraţia.
Această declaraţie urmează după condamnarea în unanimitate a luărilor de poziţie ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan de către Consiliul de Securitate al ONU. Ea a fost validată de cele 27 de capitale ale UE, ceea ce explică timpul necesar pentru publicare ei.
Problemă strategică
Cipru este divizat după intervenția Turciei în 1974 între Republica Cipru – membră a Uniunii Europene – care îşi exercită autoritatea în sud, şi Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), autoproclamată în 1983 şi recunoscută doar de Ankara.
Reamintim că intervenția turcă din 20 iulie 1974 a avut loc la 5 zile după o lovitură de stat a forțelor naționaliste elene și demiterea puterii constituționale de la Nicosia. Puciștii urmăreau anexarea Ciprului la statul elen (enosis), aflat în acel moment sub regim dictatorial militar.
Înlăturarea arhiepiscopului Makarios a aruncat insula într-un război civil nedeclarat. Sute de cetățeni ciprioți, mai ales etnici greci și turci, au fost uciși în violențele intensificate de lovitura de stat.
Intervenția rapidă a Turciei a condus la eșecul loviturii de stat și la căderea regimului dictatorial de la Atena (23 iulie 1974). În RTCN este desfășurat un contingent important de trupe turcești.
Desant prezidențial
Preşedintele Erdogan s-a deplasat în RTCN pe 20 iulie, dată în care se împlinesc 17 ani de la operaţiunea care a dus la împărţirea insulei, şi s-a pronunţat pentru o soluţie cu două state, respinsă de UE. Planul este periodic resuscitat, pe fondul identificării noilor resurse energetice în zona Mediteranei de Est.
Erdogan s-a mai pronunţat și în favoarea unui proiect de redeschidere a fostei staţiuni balneare Varosha, părăsită de locuitorii ei în 1974 şi înconjurată cu sârmă ghimpată de armata turcă. Autoritățile de la Ankara încearcă să găsească noi resurse economice pentru sprijinirea RTCN, grav afectată de sancțiunile internaționale.
Politica cipriotă a președintelui Erdogan, contestată de UE
Opoziție greacă
Comunitatea internațională a propus mai multe soluții pentru conflictul cipriot, inclusiv Planul Annan, propus de ONU. Reamintim că în aprilie 2004 a avut loc un referendum comun, peste 75% din electoratul grecesc cipriot respingând soluția ONU. 65% din electoratul RTCN a susținut inițiativa ONU. Prezența la vot a depășit 85% din populația Republicii Cipru și RTCN.
Partea cipriotă greacă, susținută de Atena, consideră că Ankara este angajată într-un plan masiv de colonizare a RTCN cu etnici turci din Anatolia. Nicosia mai solicită retragerea contingentului militar turc, demersuri respinse de partea turcă și liderii RTCN.
Conflictul cipriot este afectat și de prezența unui important contingent militar britanic, rămășiță a trecutului colonial al insulei. Soldații britanici ocupă baze cu o suprafață de peste 250 de km pătrați. Aceste baze joacă un rol important în arhitectura de securitate britanică din regiunea Orientului Mijlociu, fiind folosite și de SUA. Londra nu a anunțat niciun plan de a își retrage trupele din aceste zone.
Declarații dure
„UE condamnă cu fermitate măsurile unilaterale luate de Turcia şi anunţurile inacceptabile făcute de preşedintele turc şi de şeful comunităţii cipriote turce pe 20 iulie 2021 privind redeschiderea oraşului închis Varosha”, se menţionează în declaraţia Celor 27. „UE cere anularea imediată a acestor acţiuni şi anularea tuturor măsurilor luate la Varosha din octombrie 2020”, a adăugat textul citat.
UE „rămâne deplin ataşată la o soluţionare globală a problemei cipriote pe baza unei federaţii bicomunitare şi bizonale (…) în conformitate cu rezoluţiile pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU”.
Presiuni diplomatice
Negocierile privind o reglementare a problemei cipriote sunt în impas din 2017. În aprilie, o tentativă de relansare a convorbirilor de către secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a soldat cu un eşec. ONU menține un contingent de căști albastre de peste 1000 de militari pe insulă, controlând o zonă tampon de câteva zeci de mii de hectare.
Relaţiile între UE şi Turcia, candidată la aderare, s-au degradat puternic din 2016, în special din cauza represiunii implacabile de către preşedintele Erdogan a oricărei forme de contestare după o tentativă de puci.
Din ce în ce mai izolată pe plan diplomatic şi confruntându-se cu dificultăţi economice, Ankara şi-a înmulţit apelurile la o normalizare a relaţiilor cu UE. Însă liderii europeni au impus condiţii dure, iar una dintre ele este o „soluţionare globală a problemei cipriote”, consideră mass-media de la Ankara. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 15, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Turcia, comemorare tristă
Autoritățile din Turcia comemorează, joi, cinci ani de la un un presupus puci eşuat al unei facţiuni a armatei, cu evenimente planificate în toată ţara, inclusiv la Istanbul şi în capitala Ankara.
Parlamentul intenţionează să organizeze evenimente comemorative şi, mai târziu în cursul zilei, se aşteaptă ca preşedintele Recep Tayyip Erdogan să se adreseze oaspeţilor, inclusiv familiilor victimelor, la palatul prezidenţial.
Sute de morți
În timpul nopţii, o aşa-numită „veghe a democraţiei” va avea loc în parlament până la o ceremonie de depunere de coroane de flori în jurul momentului când clădirea a fost atacată, punctul culminant al comemorărilor zilei.
În noaptea de 15 iulie 2016, confruntări au avut loc între pucişti şi forţele de securitate loiale guvernului în toată ţara, inclusiv la Istanbul şi Ankara. Peste 250 de morţi au fost anunţaţi oficial şi mai mult de 2.000 de persoane rănite.
Ankara îl învinovăţeşte pe clericul islamic stabilit în SUA Fethullah Gulen că a orchestrat puciul eşuat şi i-a desemnat mişcarea ca grup terorist.
Clericul, un aliat politic transformat în duşman al lui Erdogan, respinge acuzaţiile. Acesta licuiește în Statele Unite, autoritățile americane refuzând extrădarea acestuia.
Erdogan, lider incontestabil în Turcia
Măsuri dure
Zeci de mii de persoane au fost arestate în Turcia după încercarea de lovitură de stat, în timp ce peste 100.000 de angajaţi publici au fost concediaţi. Peste 23.000 de persoane vizate de represiune făceau parte din forţele armate, a declarat marţi ministrul apărării Hulusi Akar.
Erdogan a promis miercuri că guvernul său îi va urmări pe loialiştii lui Gulen „în interiorul şi în afara Turciei (…) până când ultimul membru este neutralizat”, într-un discurs în faţa parlamentului.
După tentativa de lovitură de stat, guvernul a impus starea de urgenţă ce a durat până în iulie 2018. În tot acest timp, Erdogan a reuşit să ocolească parlamentul prin decrete.
Partidele de opoziţie îl acuză pe Erdogan că a folosit perioada post-puci pentru a-şi consolida regimul autoritar.
Erdogan şi-a consolidat autoritatea odată cu trecerea la o preşedinţie executivă în 2017. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 27, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Turcia
Marea Neagră, interese strategice majore
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat şantierul primului pod al proiectului ‘Canalul Istanbul’, un gigantic canal paralel cu strâmtoarea Bosfor. Inițiativa a fost criticată de opoziţia politică şi de apărătorii de mediu.
‘Deschidem astăzi o nouă pagină în istoria dezvoltării Turciei’, a declarat Erdogan la ceremonia de aşezare a pietrei de temelie a podului.
Ambiții strategice
Canalul ar urma să aibă o lungime de 45 km şi să constituie o strâmtoare artificială la vest de Istanbul unind, de la nord la sud, Marea Neagră şi Marea Marmara.
Erdogan a consacrat aproape întreg discursul de sâmbătă apărării proiectului, pe care dorește să îl termine într-un timp cât mai scurt.
Enumerând riscurile prezentate de numărul tot mai mare de nave care traversează Bosforul, Erdogan a spus că proiectul vizează mai ales să ‘asigure securitatea cetăţenilor la Istanbul’ şi să permită Turciei să ocupe ‘un loc mai important’ în comerţul internaţional.
‘Toate etapele proiectului au fost concepute în conformitate cu ştiinţa’, le-a replicat el criticilor.
https://www.youtube.com/watch?v=TcGwFBH_46M
Critici dure
Criticii îl acuză pe preşedinte că se agaţă de un proiect care va conduce Turcia spre o catastrofă ecologică şi o îndatorare masivă, pe fondul slăbirii economiei în timpul anului pandemic 2020.
Proiectul a suscitat critici şi din străinătate, mai ales din Rusia, ţară care se teme că va vedea accesul în Marea Neagră facilitat pentru navele adversarilor săi din NATO.
Convenţia de la Montreux din 1936, care reglementează navigaţia în strâmtorile Bosfor şi Dardanele, obligă statele neriverane Mării Negre să anunţe cu 15 zile în prealabil trecerea navelor lor, care nu pot rămâne decât pentru o durată limitată.
‘Acest proiect nu încalcă (Convenţia de la) Montreux’, a afirmat fostul prim-ministru Binali Yildirim, care a luat cuvântul înaintea lui Erdogan în deschiderea ceremoniei de lansare a şantierului. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 22, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Turcia
Erdogan vrea să relanseze relațiile cu SUA
Erdogan a declarat că întâlnirea sa cu preşedintele american Joe Biden a permis deschiderea unei „noi ere” între cele două ţării. Cei doi lideri s-au întâlnit pe 14 iunie înaintea unui summit NATO de la Bruxelles, pentru prima dată de când Joe Biden a devenit preşedintele SUA.
„Credem că am deschis porţile către o nouă eră cu Statele Unite în mod pozitiv şi constructiv. „Singura cerere a Ankarei este ca Washingtonul să respecte suveranitatea economică şi politică a Turciei şi să o sprijine în lupta sa împotriva organizaţiilor teroriste”, a declarat Erdogan. El a spus că vrea să profite de „climatul pozitiv”, despre care a spus că a caracterizat întâlnirea sa cu Joe Biden pentru a „consolida canalele de dialog” dintre cele două ţări.
Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan
Relații tensionate
Cei doi lideri s-au întâlnit pe 14 iunie înaintea unui summit NATO de la Bruxelles. Este pentru prima dată de când Joe Biden a devenit preşedintele SUA. Relaţiile dintre Ankara şi Washington s-au tensionat din cauza mai multor dispute: achiziţionarea de către Turcia a sistemului rus de apărare antiaeriană S-400, sprijinul SUA pentru miliţiile kurde siriene, refuzul american de a-l extrăda pe predicatorul Fethullah Gülen, dosarul libian, etc.
Ca răspuns la livrarea primei baterii a sistemului rus de apărare antiaeriană S-400, SUA au exclus Ankara din programul de producţie al avionului stealth F-35. Turcia a continuat să ceară Washingtonului să o reintegreze în acest program. Ankara susține că implementarea S-400 nu ar avea niciun impact asupra sistemelor de apărare ale NATO.
Genocidul armean
Relaţiile turco-americane s-au deteriorat rapid de când Joe Biden a ajuns la Casa Albă, în ianuarie. Joe Biden a recunoscut genocidul armean sub Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial, supărând Ankara. În timpul întâlnirii lor de la Bruxelles, Erdogan a discutat cu omologul său american şi modalităţile unei posibile menţineri a forţelor turceşti prezente în Afganistan după retragerea americanilor din această ţară, programată pentru septembrie. În acest sens, Washingtonul a salutat pe 17 iunie „angajamentul clar” al Turciei de a juca „un rol cheie” în apărarea aeroportului Kabul după plecarea trupelor americane şi străine. (K.P.)
