Erdogan, nemulțumit de rezultatele localelor

Erdogan, nemulțumit de rezultatele localelor

Erdogan, nemulțumit de rezultatele alegerilor locale

Erdogan, nemulțumit de rezultatele alegerilor locale

Partidul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că va cere renumărarea tuturor voturilor exprimate la Istanbul la alegerile locale de săptămâna trecută, pe care conform rezultatelor parţiale le-ar fi pierdut, relatează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vicepreşedintele Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), Ali Ihsan Yavuz, a declarat că sâmbătă a fost depusă la comisia electorală (YSK) o cerere de renumărare a voturilor din unul din cele 39 de districte ale Istanbulului.

Înfrângere dureroasă

„Astăzi vom sesiza YSK pentru a se renumăra toate voturile din toate districtele rămase, din cele 38 de districte”, a precizat Yavuz, citat de mass-media turcă.

Conform rezultatelor provizorii ale alegerilor, partidul lui Erdogan a pierdut la Ankara şi Istanbul.

Denunţând nereguli flagrante la vot, AKP a depus la începutul săptămânii un prim apel, cerând renumărarea parţială, şi anume a voturilor considerate nule. O renumărare parţială se desfăşoară şi la Ankara, unde conform rezultatelor provizorii câştigător este candidatul opoziţiei, Mansur Yavaş.

Yavuz a declarat că după renumărarea a aproximativ 70 la sută din voturile care au fost considerate nule, diferenţa dintre candidatul AKP şi cel al opoziţiei la Istanbul a scăzut de la peste 25.000 la mai puţin de 16.500 de voturi. În oraşul cu peste 15 milioane de locuitori, fiecare candidat a primit peste patru milioane de voturi.

Duminică, vicepreşedintele AKP a afirmat că scrutinul municipal  a fost marcat de „abuzuri organizate”.

Candidatul opoziţiei la Istanbul, Ekrem Imamoglu, care s-a declarat câştigător al alegerilor, acuză AKP că vrea să câştige timp prin solicitările de renumărare a voturilor, pentru a şterge urmele eventualelor ilegalităţi comise la primărie. Candidatul AKP la Istanbul este fostul premier Binali Yildirim, un om important în partid şi un aliat politic important al lui Erdogan. (M.B.)

Share our work
Melania Trump, semnal puternic în sprijinul mișcării Gülen

Melania Trump, semnal puternic în sprijinul mișcării Gülen

Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan

Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan

Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, a vizitat luni, o școală din Oklahoma, afiliată mișcării Gülen, relatează TurkNews, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vizită a avut ca scop promovare inițiativei „Be Best”, a relatat ziarul Tulsa World. Inițiativa de la “Școala de descoperiri Dove” din Tusla face parte dintr-o excursie în trei state, care vizează bunăstarea copiilor, folosirea social media și abuzul şi dependenţa de opiacee.
Melania Trump a împărtăși fotografiile de la vizita pe Twitter. „Vă mulțumesc profesorilor, conducătorilor și studenților de la Dove School of Discovery din Tulsa pentru că m-au primit astăzi. Este o treabă bine făcută! Este atât de important ca educația să includă nu numai cadre universitare, ci este important un puternic simț al caracterului și valori „, a scris Prima Doamnă pe contul său de Twitter. De asemenea, Casa Albă a postat pe contul de Twitter despre această vizită.
“Școala de descoperire Dove” este una dintre cele peste 150 de școli charter din Statele Unite conduse de mișcarea Gülen, pe care guvernul turc o acuză de orchestrarea tentativei de lovitură din iulie 2016 și a unei organizații teroriste.

Melania Trump, semnal puternic în favoarea predicatorului Gulen

Melania Trump, semnal puternic în favoarea predicatorului Gulen

Disperare la Ankara

Vizita primei doamne a SUA este un semnal puternic pentru autoritățile turce și comunitatea internațională, pe fondul demersurilor Ankarei de a obține extrădarea predicatorului Fethullah Gulen.
În urmă cu câteva săptămâni, surse diplomatice de la Ankara, citate de agenția Anadolu, anunțau că între SUA și Turcia există deja negocieri în acest sens. Aceste declarații au fost respinse de oficialii americani
Gulen este acuzat de Ankara, în sensul că a fost la originea puciului prin care s-a încercat răsturnarea preşedintelui Erdogan, în iunie 2016.
La rândul său, predicatorul Fethullah Gulen a respins până acum orice fel de implicare în gravele incidente din Turcia, în urma cărora 250 de oameni şi-au pierdut viaţa. (M.B.)

Share our work
Genocidul armean, comemorat de Franța. Ankara, supărată pe Paris

Genocidul armean, comemorat de Franța. Ankara, supărată pe Paris

Emmanuel Macron ignoră amenințările administrației Erdogan

Emmanuel Macron ignoră amenințările administrației Erdogan

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat în faţa comunităţii armene că, în următoarele săptămâni, Franţa va declara 24 aprilie „zi naţională de comemorare a genocidului armean”, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Franţa este în primul rând această ţară care ştie să privească istoria în faţă, care a denunţat printre primele hăituirea criminală a poporului armean, care încă din 1915 l-a numit genocid pentru ceea ce era, care, în 2001, la finalul unei lungi lupte l-a recunoscut prin lege şi care, în următoare săptămâni, va face din 24 aprilie o zi naţională de comemorare a genocidului armean”, a declarat el.

Promisiuni electorale

Luând cuvântul în cursul dineului anual al Consiliului de coordonare a organizaţiilor armene din Franţa (CCAF), şeful statului şi-a onorat astfel promisiunea de campanie de a înscrie în calendarul francez o zi comemorând acest eveniment, un gest pe care armenii din Franţa îl aşteptau cu nerăbdare. Cu ocazia dineului CCAF de anul trecut, Emmanuel Macron anunţase că îşi va respecta promisiunea.
Şeful statului a adus, de asemenea, un omagiu cântăreţului francez de origine armeană Charles Aznavour, decedat la 1 octombrie. Fiul cântăreţului, Nicolas Aznavour, i-a oferit un duduk, oboi tradiţional armean din lemn de cais.
Emmanuel Macron a mai adus un omagiu şi compozitorului Michel Legrand a cărui mamă era de origine armeană.
În octombrie 2018, Emmanuel Macron a vizitat Armenia cu prilejul summitului francofoniei de la Erevan unde a asistat la un omagiu în memoria lui Charles Aznavour.
În Franța locuiesc câteva sute de mii de urmași ai refugiaților armeni care au fugit din cauza genocidului armean din timpul Primului Război Mondial.

Răspuns turcesc

„Acuzațiile cu privire la așa-numitul genocid armean sunt minciuni politice care nu au niciun temei legal, contrar faptelor istorice. Ele sunt nule și neavenite pentru Turcia”, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției turce, İbrahim Kalın. „Cei care ignoră apelul președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan din 2005 de a înființa o comisie comună de istorici pentru a aduce lumină asupra realităților istorice încearcă să manipuleze evenimentele istorice”, a adăugat Kalın. Acesta a mai spus că Macron, pus la colț de inamici politici și după luni întregi de proteste, încearcă să se salveze prin folosirea evenimentelor istorice ca arme politice.
Președintele Macron a declarat că l-a informat pe Erdoğan de mai multă vreme despre decizia respectivă, adăugând că dorește să mențină un dialog deschis cu Turcia. „Avem dezacorduri cu privire la lupta împotriva Statului Islamic, la respectarea drepturilor omului în Turcia și la genocidul armean”, a declarat Macron. „De asemenea, avem multe puncte cu care suntem de acord, cum ar fi necesitatea unei tranziții politice în Siria. Ca atare, dialogul cu Turcia este indispensabil”, susține președintele francez. Franța a recunoscut oficial în 2001 uciderea armenilor (din perioada 1915-1918) ca genocid.
Turcia acceptă că mulți armeni care trăiau în Imperiul Otoman au fost uciși în ciocniri cu forțele otomane în timpul Primului Război Mondial, dar susține că cifrele sunt inexacte și neagă faptul că asasinatele respective au fost planificate sistematic. Pe de alta parte, armenii susțin că până la 1,5 milioane de oameni au fost uciși în timpul primului război mondial, în perioada în care Imperiul Otoman se destrăma, aproape 30 de țări recunoscând astfel de crime ca fiind acte de „genocid”. (N.G.)

Share our work
Melania Trump, semnal puternic în sprijinul mișcării Gülen

Erdogan, pus la punct de justiția română

Turcia, în plină epocă Erdogan

Turcia, în plină epocă Erdogan

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a respins cererea de extrădare a ziaristului turc Kamil Demirkaya pe motiv că, din probele administrate, a rezultat că autorităţile din Turcia au făcut acest demers în scopul urmăririi sau pedepsirii acestuia pe motive de opinii politice ori de apartenenţă la un anumit grup social, se arată în motivarea instanţei, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit motivării CAB, Turcia nu a detaliat în ce au constat concret acţiunile pretins teroriste ale cetăţeanului turc, ci doar a prezentat probe generice.

Azil politic

CAB a respins în decembrie 2018 cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia „Zaman România”. Demirkaya a anunţat atunci că a cerut azil politic în România şi a susţinut că acuzaţiile care i se aduc de către autorităţile turce i se par „caraghioase”. El a explicat că, oficial, autorităţile din Turcia îl acuză de faptul că a avut pe telefon o aplicaţie (bylock), folosită de susţinătorii predicatorului Fethullah Gulen.

Un alt motiv pentru care Curtea de Apel a considerat că nu se impune extrădarea lui Demirkaya în Turcia este acela că bărbatul a formulat o cerere de azil în România, unde de altfel se află familia sa.

Motivul esenţial pentru care judecătorul a respins cererea Turciei este acela că instanţa vede „măsurile represive” ale sistemului turc faţă de persoanele suspectate de apartenenţă la mişcarea clericului Fethullah Gulen.

Drepturi încălcate

„Tot din înscrisurile existente la dosar rezultă numeroase aspecte din ţara de origine a persoanei solicitate legate de măsurile luate de autorităţi faţă de instituţiile şi persoanele considerate că ar susţine mişcarea lui Fethullah Gulen, considerată de autorităţi ca fiind o organizaţie teroristă, din pricina opoziţiei politice pe care guvernul a apreciat că ar exercita-o această organizaţie faţă de măsurile sale. Curtea reţine, de altfel, că autorităţile turce au prezentat constant măsurile luate împotriva acestei organizaţii, destituirile şi arestările operate în rândul militarilor, intelectualilor şi funcţionarilor statului sub acuzaţia de apartenenţă sau simpatizare cu mişcarea lui Fethullah Gulen, numărul acestor arestări, aşa cum rezultă şi din înscrisurile depuse la acest dosar de către persoana solicitată, aspecte care de asemenea nu pot fi ignorate”, se precizează în motivare.

În egală măsură, notează instanţa, „nu pot fi ignorate împrejurarea că autorităţile turce au suspendat aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului pe durata stării de urgenţă şi nici faptul că aceste măsuri represive continuă în prezent, iar autorităţile prezintă în mod constant, prin rapoarte săptămânale, numărul persoanelor simpatizante ale acestei mişcări care au fost arestate preventiv”.

„Curtea apreciază ca fiind relevante aspectele relatate de cei doi martori audiaţi în cauză cu privire la situaţia actuală din Turcia, cu privire la arestarea şi urmărirea unui număr impresionant de ziarişti, la închiderea unor publicaţii, dar şi la tratamentul la care sunt supuşi ziariştii care au fost arestaţi preventiv sau condamnaţi. Toate aceste probe îndreptăţesc instanţa să considere că în cauză se poate stabili într-o măsură rezonabilă că extrădarea cetăţeanului turc este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii pe motive de opinii politice ori de apartenenţă la un anumit grup social, împrejurare care face ca în cauză să fie incident un motiv obligatoriu de refuz al extrădării”, conchide judecătorul CAB.

15 minute

Un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a respins, în 14 decembrie 2018, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia „Zaman România”.

Decizia a fost luată atunci după aproximativ un sfert de oră de deliberări, având în vedere că şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti se opunea extrădării jurnalistului. Instanţa a respins cererea pe motiv că nu sunt întrunite condiţiile pentru extrădarea lui Kamil Demirkaya.

Procurorul de şedinţă a explicat la acea dată că Demirkaya este urmărit în Turcia în baza unui mandat de arestare emis în 2017, sub acuzaţia că ar fi membru al unei grupări teroriste înarmate, însă a precizat că acesta nu este urmărit prin intermediul Interpol.

„Constatăm faptul că cetăţeanul turc Kamil Demirkaya a intrat în România în anul 2018 şi are prelungit dreptul de şedere până în noiembrie 2019. Din adresa emisă de IGPR, a rezultat că cetăţeanul turc nu este urmărit prin Interpol, deoarece secretariatul general Interpol a interzis folosirea instituţiei în legătură cu orice problemă legată de lovitura de stat din anul 2016 din Turcia, deoarece Interpol nu poate interveni în probleme cu caracter militar, religios sau ideologic. Examinând conţinutul cererii de extrădare şi documentele anexate, se constată că se solicită extrădarea pentru motive ideologice sau politice, ce contravin regulilor din convenţia de extrădare, fiind incident motivul de respingere a extrădării. Solicităm respingerea cererii formulate de Turcia”, declara, în sala de judecată, procurorul, conform mass-media de la București.

Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan

Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan

Gülen, răspuns pentru Erdogan

Considerat cel mai puternic opozant al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, predicatorul Fethullah Gulen, a publicat un articol editorial în ziarul franez Le Monde în care îl acuză pe liderul turc de distrugerea democrației. „Este adevărat, se întâmpla la începutul anilor 2000, când AKP (Partidul dreptății și dezvoltării) a implementat mai multe reforme în conformitate cu standardele democratice din Uniunea Europeană și a îmbunătățit astfel imaginea țării, la capitolul respectării drepturilor omului” a afirmat acesta.

„Tot procesul a fost blocat ulterior, în jurul anului 2011, după cea de-a treia victorie electorală a premierului de atunci, astăzi președintele republicii, Recep Tayyip Erdogan, care a schimbat complet direcția” a mai precizat Gulen.

Trădarea lui Erdogan

„Valorile islamice nu sunt cauza eșecului democrației în Turcia, ci trădarea lor. Unii ar putea fi tentați să prezinte Turcia de sub Erdogan ca pe un exemplu negativ, ca să demnstreze o incompatibilitate între valorile democratice și cele islamice. Însă, regimul lui Erdogan reprezintă o trădare totală a principalelor valori islamice” mai arată autorul în editorial.

„Într-o astfel de societate, tentativele de omogenizare a populației nu sunt numai neproductive, dar mai ales pot să distrugă libertatea. Nici o formă de guvernare și nici o grupare, majoritară sau minoritară nu trebuie să le domine pe celelalte – este singura soluție viabilă pentru un popor atât de divers. Același lucru este valabil și pentru Siria și alte țări vecine. Turcii sunt în proporție de 99% musulmani, această majoritate este în mod surprinzător foarte eterogenă, oamenii aderând diferite ideologii și identificâdu-se ca aleviţi, turci, kurzi sau alte etnii” mai precizează Fethullah Gulen.

Cine este Fethullah Gülen?

Gülen este acuzat de președintele turc Recep Tayyip Erdogan de organizarea tentativei de lovitură de stat militară produsă în Turcia în iulie 2016, acuzații pe care clericul le neagă vehement. El a fost cândva aliatul politic lui Erdogan, însă din 1999 el se află în Statele Unite, acesta fiind acuzat de trădare în țara sa. Clericul musulman este liderul unei mișcări sociale cunoscută sub numele de Mișcarea Gulen/Hizmet, care a devenit un fenomen semnificativ în Turcia și pe plan internațional. (M.B.)

Share our work
Erdogan, nemulțumit de rezultatele localelor

Ardei și vinete, mită electorală în Turcia

Erdogan folosește criza alimentară pentru consolidarea propriei pozițiii politice

Erdogan folosește criza alimentară pentru consolidarea propriei poziții politice

Municipalităţile din Turcia vor începe să vândă alimente la preţuri reduse pentru a concura cu preţurile în creştere rapidă din supermarketuri şi magazinele mai mici, a anunţat vineri preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, ţintind presupuşii speculanţi, relatează DPA, citată de mass-media de la București, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Dacă unii oameni (fac speculă cu preţurile) în supermarketuri sau în alte părţi, atunci municipalităţile vor începe să vândă alimente”, a spus Erdogan la un miting de companie în oraşul Sivas din Anatolia. „Vom introduce acolo produse la cele mai mici preţuri”, a declarat el.

Alegeri sub semnul inflației

Turcia va organiza alegeri locale la 31 martie, iar starea economiei, în special inflaţia ridicată, rămâne o chestiune majoră pentru votanţi, sărăciți deja de politica economică deficitară a regimului Erdogan. Rata inflaţiei pentru 2018 a rămas la peste 20%, cu cea mai mare creştere anuală de 30,97% pentru alimente, a precizat recent Institutul de Statistică din Turcia (TurkStat).

Conform sursei citate, preţurile la ardei şi vinete, ambele fiind legume de bază în gospodăriile din Turcia, au crescut cu peste 80% în ianuarie 2019 comparativ cu luna anterioară.

Erdogan i-a acuzat vineri pe speculanţii de preţuri că încearcă să îi submineze guvernul. „George şi Hans vor să ne lovească, iar aceşti oameni îi ajută”, a spus el, folosind nume occidentale pentru a se referi la puteri străine, o temă frecventă de campanie folosită de regimul Erdogan ca armă politică împotriva opoziției.

Terorism alimentar

Şeful Trezoreriei şi ministru de finanţe Berat Albayrak, care este ginerele lui Erdogan, a mers chiar mai departe şi a vorbit miercuri despre un „terorism alimentar”, conform cotidianului Hurriyet. Municipalităţile vor deschide într-o primă fază depozite de vânzare la Istanbul şi la Ankara începând de săptămâna viitoare, a adăugat Albayrak.

Guvernul şi-a intensificat auditurile la depozitele alimentare, în timp ce poliţia locală a dat amenzi magazinelor mici şi supermarketurilor pentru preţuri considerate nejustificat de mari, au relatat mass-media din Turcia în această săptămână.

Sărăcirea opoziției

Preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, a anunţat anterior că banca Isbank, cea mai mare bancă din ţară şi deţinută parţial de principalul partid de opoziţie, va trece sub controlul Trezoreriei statului, transmite mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Isbank, al cărui nume complet este Türkiye Is Bankasi, a fost înfiinţată în anul 1924 de fondatorul Turciei mondene, Mustafa Kemal Atatürk. La moartea sa, Atatürk a lăsat Isbank moştenire partidului său, Partidul Popular Republican (CHP), care în prezent deţine un pachet de 28% din acţiunile Isbank. Această participaţie are o valoare de aproximativ 7,32 miliarde lire (1,41 miliarde dolari) pe baza unei capitalizări de piaţă a Isbank de aproximativ 26,04 miliarde lire.

„Partidele politice nu au dreptul şi nici autoritatea de a lua parte în activităţile bancare. Cu voia Domnului, Isbank va deveni proprietatea Trezoreriei. Cred că Parlamentul va lua o decizie istorică şi pachetul de 28% din acţiunile Isbank va fi transferat la Trezoreria statului”, a declarat Tayyip Erdogan într-un discurs în faţa parlamentarilor din partidul său AK. Erdogan a adăugat că momentul în care va avea loc acest transer va depinde de cât de mult timp durează procesul parlamentar.

Economia în ruine

Aceste comentarii au dus la prăbuşirea cu 6% a preţului acţiunilor Isbank, pe fondul crizei economice tot mai profunde care zguduie Turcia regimului Erdogan.

În replică, Partidul Popular Republican (CHP), care numeşte patru membrii în boardul Isbank, s-a opus transferului participaţiei sale către Trezoreriei, în numele „respectării voinţei lui Atatürk” şi a subliniat că atât membrii săi care fac parte din board cât şi partidul CHP nu primesc dividende din partea băncii.

Potrivit Isbank, dividendele datorate CHP sunt transferate direct Institutului de limbă turcă (TDK) şi Societăţii de istorie a Turciei, conform testamentului fondatorului.

Pe lângă participaţia deţinută de CHP la Isbank, un pachet de 40,5% din acţiunile băncii este deţinut de fondul de pensii Isbank şi un pachet de 31,4% flotează liber la bursă.

Turcia, în plină epocă Erdogan

Turcia, în plină epocă Erdogan

Sprijin naționalist

Partidul Mişcării Naţionaliste (MHP) din Turcia îi va susţine pe candidaţii Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Recep Tayyip Erdogan în alegerile locale de anul viitor, în trei oraşe-cheie, a anunţat anterior liderul MHP, Devlet Bahceli, declaraţie care îmbunătățește radical perspectivele electorale pentru AKP, informează agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Candidatul AKP la primăria Istanbul, fostul premier Binali Yıldırım, a salutat poziția MHP, promițând formarea unor coaliții la nivelul municipalităților câștigate de AKP, unde reprezentanții MHP vor primi diferite funcții.

AKP şi MHP au format o alianţă înainte de alegerile prezidenţiale din iunie, dar au avut de mai multe ori divergenţe în legătură cu apelul MHP la amnistierea unor infractori închişi.

Anterior, liderul MHP Devlet Bahceli a declarat că partidul său nu va face alianţă cu AKP pentru alegerile municipale ce vor fi organizate pe teritoriul Turciei în martie 2019. La acea vreme, declaraţiile lui au provocat o devalorizare a lirei, pe fondul temerilor că acest lucru va duce la instabilitate politică.

Oricum, Bahceli a anunţat o schimbare de poziţie, declarând că MHP nu va înainta candidaţi pentru primăriile oraşelor Istanbul, Ankara şi Izmir, cele mai mari ale Turciei. „Oricine ar fi candidaţii AKP în aceste trei oraşe mari, susţinerea noastră va fi totală”, a declarat Bahceli în faţa oficialilor partidului său, în cadrul unui discurs susţinut în Antalya.

Motive judiciare

Totodată, MHP va avea candidaţi în alte oraşe de pe teritoriul Turciei, a spus el, adăugând că nu există „un acord secret” în spatele deciziei partidului său. Nu este clar ce a determinat o schimbare a poziţiei lui Bahceli, presa speculând că la bază stă înghețarea anchetelor penale împotriva unor apropiați ai acestuia.

Bahceli şi partidul său MHP au fost critici vehemenţi ai partidului AKP al lui Erdogan înainte să ajungă la acordul lor de alianţă, anul acesta. Era aşteptat că alianţa lor va continua, în pofida deciziei de luna trecută de a nu coopera în alegerile locale.

Alegerile locale vor avea în general un impact redus asupra echilibrului de puteri în Turcia. În urma sistemului prezidenţial impus în urma alegerilor din iunie, Erdogan şi-a arogat deja puteri extinse. Cu toate acestea, AKP are nevoie de susţinerea parlamentarilor MHP pentru a obţine majoritatea şi a trece legi prin parlament. (M.B.)

Share our work