Guvernarea de la Chișinău, în război cu propaganda rusă

Guvernarea de la Chișinău, în război cu propaganda rusă

Spațiul informațional de la Chișinău ar putea fi mai bine protejat, odată cu introducerea de către PD, partid aflat la guvernare, a unui proiect de lege în acest sens. Liderul PD, Vlad Plahotniuc, a spus, marți, într-un briefing de presă că propaganda străină, făcută prin intermediul posturilor TV retransmise în R. Moldova (cele rusești -n.r.), extrem foarte periculoasă și că se vor lua măsuri împotriva acesteia.

Este vorba de necesitatea de a elimina propaganda promovată prin intermediul televiziunilor străine retransmise în Republica Moldova de către câteva grupuri interesate din afara țării”, a declarat Plahotniuc. El a mai spus că R. Moldova este vulnerabilă în ceea ce privește campanii de manipulare prin media din exteriorul țării, în special în fața celor din Federația Rusă.

Liderul PD a atras atenția asupra unui conținut informațional mai mare venit din afara țării, decât cel de producție autohtonă. „Deseori acest conținut (al televiziunilor ruseși -n.r.) are un grad mare de defăimare la adresa țării noastre, dar și a partenerilor noștri de dezvoltare din UE sau SUA”, a spus el.

Phahotniuc a vorbit despre necesitatea securizării spațiul informațional al R. Moldova și că acest subiect nu mai poate fi amânat, oferind exemplul recent al Ucrainei. Plahotniuc a mai anunțat că PD va depune astăzi în Parlament o inițiativă privind securizarea spațiului informațional din Republica Moldova, lucru decis în ședința executivă a formațiunii.

Dodon face conferință în apărarea Moscovei

Pe de altă parte, președintele prorus Igor Dodon, a afirmat că proiectul înaintat de PD nu este decât o răfuială geopolitică cu Rusia a R. Moldova. „Îl consider încă o acțiune provocatoare față de Federația Rusă. Democrații numesc asta securizare informațională. Dar în realitate ei încearcă să elimine orice critică față de Occident și față de acțiunile imperialiste ale acestuia. Pentru această guvernare orice vine din Rusia este rău, orice vine de peste Prut sau de peste ocean este bun”, a precizat acesta.

Igor Dodon a mai spus că cetățenii văd totul și înțeleg totul. Cu cât mai tare guvernarea încearcă să le limiteze accesul la informație, cu atât mai insistenți vor fi cetățenii în înlăturarea democraților de la putere. „Nu a mai rămas mult ca aceasta să se întâmple, la următoarele alegeri parlamentare. Repet, eu nu voi promulga această inițiativă legislativă a democraților și o voi bloca pe toate căile posibile”, a conchis acesta.

SUA, decisă să pună frâu propagandei rusești în Europa

Inițiativa Chișinău vine în paralel cu o decizie adoptată la Washington, acolo unde senatorii americani sunt hotărâți să ofere o „asistență robustă” țărilor europene pentru întărirea instituțiilor democratice și combaterea dezinformării. Autorii textului de lege de peste Ocean formulează explicit aceasta prin „agresiune rusească”.

Toate acestea vin pe un fundal tensionat în interiorul SUA, acolo unde autoritățile anchetează intervenția Rusiei în alegerile prezidențiale în sprijinul candidatului republican, Donald Trump.

Share our work
Războaiele pe voci ale Rusiei asupra Chișinăului și UE

Războaiele pe voci ale Rusiei asupra Chișinăului și UE

CaptureDeși se vorbește mereu de intrarea într-o fază nouă a ceea ce am numit în trecut Război Rece, Occidentul nu pare capabil să ducă o confruntare cu Rusia după aceleași metode. Dacă atunci propaganda era un instrument nelipsit din ambele tabere, în ziua de astăzi lumea occidentală refuză sau este incapabilă să dea un răspuns pe măsură războiului informațional pe care Rusia îl lansează dinspre Urali spre Atlantic și chiar mai departe. Semnele unui astfel de război pentru câștigarea de „inimi și minți” sunt mai mult decât evidente, însă articularea unei contramăsuri se lasă așteptată și cel mai probabil nu poate fi luată de UE, care prin natura sa este o construcție pacifistă ce se îngrijește de politică și economie.Tocmai de aceea soluția ar putea să vină numai dinspre NATO. De altfel, recent, șeful trupelor NATO din Europa Curtis Scaparrotti a avertizat, cu subiect și predicat, că Moscova investește masiv în campanii de dezinformare în Europa. Același avertisment a venit și dinspre presa britanică. El a vorbit despre Rusia în termeni de „adversar care trebuie luat în serios”. Mesajul este unul foarte tare, iar cuvintele au rezonanță puternică, ceea ce nu arată deloc a unul diplomatic, ci mai degrabă milităros.

Scaparrotti a mai spus atunci că „este o încercare a Rusiei de „a-şi atinge obiectivele fără ca măcar să înceapă un conflict“ și că este greu de luptat cu mijloace similare, întrucât lumea occidentală „crede în libertatea presei” și în „statul de drept”. Mai precis, este foarte dificil de luptat folosindu-se metode ce contravin democrației și valorilor ei, adoptate de lumea occidentală. „Avem dificultăți în a aborda această chestiune şi în a o contracara, dar trebuie să facem aceasta“, concluziona acesta.

Aceste componente sunt foarte vizibile și în Republica Moldova. Rusia este angajată aici pe toate nivelurile de la propaganda (presă), la finanțarea partidelor politice și a asociațiilor pro-moscovite, până la forțările și șantajul pe care îl duce la nivel politico-economic. La toate acestea se adaugă și crima organizată inserată în special în lumea bancară și judecătorească, acolo unde „spălătoria rusească” de bani negri funcționează de ani de zile. Totul prin concursul corupției endemice care ajută la spălarea, călcarea și apretarea miliardelor de dolari rusești proveniți din activități criminale. Unele care se mai lipesc și de degetele unor potentați ai zilei din R. Moldova.

În ceea ce privește televiziunile, cele mai recente sondaje arată 82% dintre moldoveni se uită la televizor pentru conținutul de știri, acesta fiind și principalul mijloc de informare a lor. De altfel, 60% dintre moldoveni privesc canalele rusești de televiziune. Paradoxal, un studiu al IMAS-ului de la începutul anului arată că doar 43% dintre ei au încredere în posturile rusești. Toate aceste date fac imperios necesară ajustarea codului audiovizualului în contextul regional în care Rusia investește sume masive în acțiunile de propagandă și dezinformare prin intermediul mass-media. Chiar și noua doctrină de strategie de securitate națională, care ar trebui să intre în vigoare de la începutului 2017, face referire expresă la războiul informațional care se poartă pe teritoriul R. Moldova.

În tot acest răstimp, nu numai vocalizele propagandei rusești se fac auzite în regiune, ci și zăngănitul greu al armelor. Moscova a ordonat o mobilizare masivă de trupe la granițele cu Belarusul și Ucraina. Circa 200.000 de soldați, rachete, tancuri și avioane vor începe să facă nu mai puțin de 4.000 de manevre în regiune, în cadrul exercițiului militar „Caucaz 2016”. Acest lucru nu poate face decât să alimenteze suspiciunile argumentate ale NATO de a întări prezenta militară în flancul său estic. Și aici găsim un mesaj dual din partea Moscovei, care pe de o parte critică prezența sporită a NATO în regiune, dar în același timp își masează consecvent trupele la granițele cu vecinii europeni.

Concluzia pe EvZ Moldova

Share our work
De ce prinde tot mai bine războiul informațional al Rusiei în UE

De ce prinde tot mai bine războiul informațional al Rusiei în UE

propaganda

Rusia își intensifică eforturi în războiul informațional pe care îl duce în Europa. Rezultatele muncii Moscovei se pot observa deja printr-un aport crescut la euroscepticism și creșterea naționalismului intern în rândul țărilor europene, în care politicienii populiști cresc în sondaje. Empatia față de Ucraina și de ideea de anexare ilegală a peninsulei Crimeea scad, iar Rusia își atinge tot mai multe scopuri politice fără a uzita mijloacele clasice de luptă. Cotidianului britanic The Times a intrat în posesia mai multor informații relevante despre propaganda rusă dusă în interiorul Marii Britanii. Autorităţile de la Kremlin răspândesc dezinformarea prin intermediul noului birou al agenţiei de ştiri Sputnik şi îşi infiltrează oameni în universităţi de elită, în campusuri, centre lingvistice şi culturale, scrie sursa menționată. Mai mulţi analişti au precizat că această acţiune face parte din doctrina militară a Rusiei, care prevede utilizarea, în cadrul conflictelor, a „mijloacelor informaţionale şi a celor non-militare”.

Rusia și-a sporit semnificativ sumele alocate „operațiunilor negre” din presa oficioasă destinată străinătății. În același timp, surse de la vârful NATO au avertizat că Moscova finanțează campanii de dezinformare cu scopul de destabilizare a Europei. Bugetul alocat de Kremlin serviciilor de televiziune, radio și internet cu destinație externă a depășit 300 de milioane de euro pentru 2015, o sporire cu peste 100 de milioane a sumei alocate inițial, potrivit duminicalului londonez Sunday Times.

Agenţiile de informaţii de la Moscova au fost acuzate de experţii americani în securitate cibernetică de hacking împotriva serverelor Comitetului Naţional Democrat, care a nominalizat-o pe Hillary Clinton drept candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. E-mail-urile, publicate de situl WikiLeaks, ar fi parte a unei campanii de discreditare a lui Clinton în avantajul candidatului Partidului Republican, Donald Trump, considerat a fi favoritul președintelui Vladimir Putin la președinția SUA. De altfel, Trump a făcut apel la Rusia să găsească și să publice e-mail-urile lipsă ale candidatei Democrate la președinție, stârnind astfel acuzații că încurajează periclitarea siguranței naționale a Statelor Unite.

Coordonare din inima Scoției

Potrivit The Times, principala ţintă a ruşilor de pe teritoriul britanic este oraşul Edinburgh, care a fost selectat drept locaţie pentru deschiderea sediului central al Sputnik din Marea Britanie. De la lansarea sa, agenţia de ştiri a publicat informaţii care sugerează că parlamentarul laburist Jo Cox ar putea să fi fost ucis ca urmare a unui complot al susţinătorilor Uniunii Europene pentru a influenţa rezultatul referendumului de la 23.06.2016 privind ieşirea Marii Britanii din UE, aceasta fiind o teorie a conspiraţiei care a fost promovată de televiziunea rusă. De asemenea, vehiculează mitul conform căruia Vestul a fost de acord ca NATO să nu se extindă niciodată la frontiera Rusiei, un aspect important prin care propaganda Moscovei a justificat invazia Ucrainei din 2013.

„Cultura rusă” ca paravan soft power

Sediul Sputnik se află într-o clădire de birouri în care chiriaşii cu contracte pe minimum 5 ani. Predecesoarea sa, agenţia internaţională de ştiri RIA Novosti, a folosit Scoţia pentru testarea unui exerciţiu de propagandă neagră, pretinzând că votul pentru referendumul din 2014, de a rămâne în Regat, a fost falsificat. Povestea a determinat apariţia unei petiţii cu 100.000 de semnatari, pentru renumărarea voturilor.

De asemenea, relatează The Times, există informaţii potrivit cărora Universitatea din Edinburgh a primit din partea Fundaţiei „Russkiy Mir”/ Lumea Rusă suma de 221.000 de lire sterline pentru a găzdui în incinta sa primul centru lingvistic şi cultural de pe teritoriul Marii Britanii, sponsorizat de Moscova. Fundaţia a mai deschis centre şi în cadrul Universităţii din Durham, care a acceptat suma de 85.000 de lire sterline, precum şi la St. Antony’s College din Oxford.

Russkiy Mir” şi Sputnik au fost create printr-un decret al lui Vladimir Putin. Sputnik, care a fost înfiinţată în 2013, este aripa internaţională a agenţiei de ştiri controlată de guvernul de la Moscova. Este condusă de Dmitry Kiselyov, cunoscut pentru declaraţiile sale homofobe şi pus pe lista neagră a UE cu sancţiuni pentru că a fost propagandistul principal în invazia Ucrainei de către Rusia.

Filiera KGB

Russkiy Mir” a fost lansată de preşedinte în 2007 şi este condusă de Vyacheslav Nikonov, fost asistent a şefului KGB. Profesorul Nikonov, decan al Universităţii de Stat din Moscova, este nepotul deputatului din perioada regimului stalinist, Vyacheslav Molotov, al cărui pact din 1939 cu naziştii a condus la anexarea statelor baltice de către sovietici.

Acordul pe care profesorul Nikonov l-a semnat cu universitatea, care i-a acordat onorific, un doctorat în 2012, dă fundaţiei sale dreptul de a fi consultată în momentul numirii personalului de la centrul de învăţământ din Scoţia. Vladimir Putin susţine conceptul de „Russian world”/ „Lumea rusă”, care pentru milioane de vorbitori ai limbii din interiorul sau afara graniţelor are o înţelegere comună de „spaţiu vital”/ „living space”. Invazia ţării vecine, Ucraina s-a făcut sub pretextul apărării drepturilor vorbitorilor de limbă rusă din Crimeea.

Avertismentul NATO

Noul comandant al forțelor NATO, generalul american Curtis Scaparrotti, a declarat recent că sporirea resurselor alocate acestor servicii media pe care analiștii occidentali le asimilează unor „operațiuni negre” merge în paralel cu finanțarea unor „campanii de dezinformare” în scopul destabilizării Europei. Acesta a mai spus că Rusia a devenit „un adversar foarte serios” și a cerut Occidentului să lanseze propriile campanii de „operațiuni negre” pentru a contracara Moscova „pe câmpul de luptă”. „Observăm activitățile în cyber-spațiu, vedem influența în Europa în termeni de finanțare a partidelor politice, o anumită dezinformare pentru a construi fapte pe teren care nu sunt de fapt adevărate”, a mai spus generalul Scaparrotti, relatează RFI.

„Eu cred că totuși putem să facem față. Este greu, mai ales în lumea occidentală, deoarece credem în libertatea presei, credem în adevărul în presă, credem în domnia legii și deci avem dificultăți în contracararea acestui lucru, dar va trebui să o facem”, a mai spus comandantul NATO.  De altfel, agenția Tass a publicat luni un material din Le Monde Diplomatique care acuză faptul că NATO este un instrument al Războiului Rece și că ar trebui desființat.

Share our work
Rusia reactioneaza impotriva Chisinaului privind restrictionarea militarilor rusi pe teritoriul R. Moldova

Rusia reactioneaza impotriva Chisinaului privind restrictionarea militarilor rusi pe teritoriul R. Moldova

militari rusiReactiile Rusiei nu s-au lasat prea mult asteptate dupa ce in ultimele saptamani mai multi militari rusi au fost intorsi de pe aeroportul din Chisinau, deoarece documentele acestora in tara excedeau cadrul legal si bilateral prin care militari rusi puteau intra in Republica Moldova spre regiunea separatista transnistreana. Diplomatia de la Moscova a precizat ca este „inadmisibil” ca unor cetateni rusi sa le fie interzis accesul in Republica Moldova si a transmis o nota de protest in acest sens insarcinatului cu afaceri ad-interim al Republicii Moldova in Rusia, Eduard Melnic. ”Este inadmisibil ca autoritatile moldovene sa continue practica de a interzice, fara niciun fel de explicatii, intrarea in Republica Moldova a reprezentantilor diferitelor categorii de cetateni ai Federatiei Ruse’, se arata intr-o declaratie a diplomatiei ruse, citata de agentia Itar-Tass.

”O deosebita ingrijorare o suscita interzicerea intrarii pe teritoriul Republicii Moldova a unor militari rusi din contingentul fortelor de mentinere a pacii din Transnistria, ceea ce complica serios indeplinirea de catre acestia a misiunii lor importante de asigurare a pacii si linistii pe Nistru”, subliniaza in continuare ministerul rus in declaratia sa. in opinia diplomatiei de la Moscova, ”astfel de actiuni nejustificate ale partii moldovene vin in contradictie cu acordurile bilaterale existente cu privire la calatoriile reciproce ale cetatenilor” celor doua state si cu ‘declaratiile persoanelor oficiale din Republica Moldova privind dorinta de cooperare constructiva cu Federatia Rusa’. Moscova reactioneaza dupa ce patru militari rusi care urmau sa ajunga in Transnistria au fost opriti sa intre in Republica Moldova in aceasta luna, Chisinaul precizand ca acestia nu au instiintat anterior autoritatile moldovene despre scopul vizitei lor. Tensionarea situatiei cu Chisinaul vine si pe fondul denuntarii unilaterale a Kievului a mai multor acorduri militare ruso-ucrainene ce vizau mobilitatea si accesul trupelor celor doua tari pe ambele teritorii. Practic, militarii rusi nu mai pot ajunge acum in regiunea separatista transnistreana a Republicii Moldova nici prin Ucraina nici prin Chisinau.

Transnistrenii invoca protectoratul militar al Moscovei

De toata aceasta situatie de incordate incearca sa profite regimul de la Tiraspol care invoca din nou o „amenintare militara” si se plange de o blocada economica impusa de Kiev si Chisinau, fapt ce duce la saracirea regiunii. Demersurile prin care se cere ajutor Moscovei sunt facute atat prin liderii separatisti, cat si prin intermediul unor ONG-uri din societatea civila. Cu toate acestea, Kremlinul a transmis marti ca nu a primit niciun fel de solicitare de la Tiraspol in privinta unei ‘protectii’ pentru Transnistria, a afirmat Dmitri Peskov, purtatorul de cuvant al presedintelui rus Vladimir Putin.

‘Nu am cunostinta de vreo astfel de solicitare. Am aflat si eu din mass-media. Nu stiu cui s-au adresat, prin ce canale, asa ca nu va pot spune nimic in acest sens’, a afirmat marti Peskov, potrivit Itar-Tass. Reprezentantii a 66 de organizatii neguvernamentale din Transnistria s-au intrunit la Tiraspol unde au decis sa solicite protectie din partea lui Vladimir Putin in cazul unor amenintari la adresa securitatii regiunii separatiste din cadrul R. Moldova. Apelul organizatiilor transnistrene a intervenit in contextul in care oficiali de la Moscova si Tiraspol au avertizat recent ca exista riscul reizbucnirii conflictului in estul Republicii Moldova, dupa ce Parlamentul ucrainean a anulat dreptul de tranzit pentru trupele ruse stationate in Transnistria.

Chisinaul se baricadeaza informational impotriva propagandei rusesti

In tot acest timp, R. Moldova incearca sa se protejeze cat mai bine de razboiul informatic al Federatiei Ruse, dus inclusiv prin mass-media de limba rusa de la Chisinau. Consiliul Coordonator al Audiovizualului a decis sa suspende activitatea postului rusesc Rossia 24 pe teritoriul Republicii Moldova. Decizia a fost luata dupa prezentarea raportului privind respectarea principiului echilibrului social-politic, echidistantei si obiectivitatii in cadrul emisiunilor informative, relateaza Agora.md. „Dupa o suspendare de jumate de an si reluarea activitatii la 1 ianuarie 2015, constatam astazi ca situatia nu s-a schimbat. De aceea, propun suspendarea retransmisiei canalului Rossia 24”, a declarat presedintele CCA, Dinu Ciocan.

Totodata, in mod unanim CCA a decis sa aplice amenda maxima in valoare de 5.400 de lei postului Prime, RTR Moldova si Ren Moldova, pentru derogari repetate de la prevederile Codului Audiovizualului. De asemenea a fost aplicata amenda minima postului TV7 pentru retransmisia programelor cu nerespectarea prevederilor Codului Audiovizualului. Decizia a fost sustinuta doar de cinci membri ai Consiliului, patru pronuntandu-se impotriva.

Share our work