Raport  Atlantic Council: SUA trebuie să-și consolideze prezența militară în Balcani

Raport Atlantic Council: SUA trebuie să-și consolideze prezența militară în Balcani

photo credit: KEN GEORGE/STARS AND STRIPES

SUA trebuie să-și instaleze o prezență militară permanentă în Europa de sud-est pentru a stabiliza această regiune, potrivit unui raport al grupului de reflecție din Washington Atlantic Council, care avertizează totodată împotriva intensificării tentativelor ruse de a exercita influență în zonă. Conform documentului, cu toate că, după violențele din anii 90, Balcanii de vest aspiră acum, în cea mai mare parte, la integrarea euro-atlantică, nu există garanții că acesta va fi rezultatul final și de aceea în special SUA pot și trebuie să joace un rol-cheie, oferind regiunii o „viziune comună clară” asupra „unui obiectiv transatlantic comun la nivel politic”, în coordonare cu Uniunea Europeană.

Grupul de reflecție prezintă o serie de pași prin care SUA ar putea în opinia sa contribui la stabilizarea unei regiuni care „are mare nevoie de stabilitate”, primul fiind instalarea unei prezențe militare permanente a SUA în sud-estul Europei, ceea ce ar demonstra angajamentul Statelor Unite față de securitatea regiunii și „le-ar asigura capacitatea de a influența evoluțiile pe termen lung”, transmite agenția macedoneană de presă MIA, preluată de Agerpres. Locația ideală pentru această prezență ar fi actuala bază Camp Bondsteel din Kosovo, afirmă Atlantic Council în documentul făcut public marți.

Între recomandările raportului se numără și cea de a încerca o apropiere „istorică” de Serbia, sub mențiunea că Belgradul „poate și trebuie să fie un partener și aliat apropiat în regiune, dar numai dacă se distanțează semnificativ de Rusia”.

SUA trebuie de asemenea să-și redobândească reputația de mediator imparțial în regiune, consideră Atlantic Council, care atenționează că, dacă „pe termen scurt tolerarea tendințelor autoritare ale liderilor regionali a părut să dea roade, urmărirea stabilității cu orice preț, în detrimentul evoluțiilor democratice, garantează de fapt persistența patologiilor care au marcat regiunea”. Raportul salută în acest sens aderarea Muntenegrului la NATO și progresele reformiștilor proeuropeni din Macedonia și îndeamnă SUA să-și intensifice „eforturile de a pregăti Atena și Skopje să devină viitori aliați”, precum și să se alăture Uniunii Europene pentru a contribui la finalizarea discuțiilor Belgrad-Pristina.

Share our work
PE va verifica gradul de aplicare a Acordurilor de Asociere între UE și statele din Parteneriatul Estic

PE va verifica gradul de aplicare a Acordurilor de Asociere între UE și statele din Parteneriatul Estic

 

Europarlamentarii din Comisia pentru Politică Externă a Parlamentului European dezbat, joi, la Bruxelles, un proiect de raport despre cât de multe obligații din Acordul de Asociere și-au asumat și implementat țările din Parteneriatul Estic – Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Documentul îndeamnă țările în cauză să se ridice la înălțimea așteptărilor din partea Bruxellesului și a propriilor cetățeni. Domeniile prioritare sunt eradicarea corupției și consolidarea statului de drept și a bunei guvernanțe. De asemenea, se va pune accent și pe un angajament reînnoit al partenerilor pentru adoptarea și aplicarea integrală a unor reforme legate de sistemul judiciar, de administrația publică și de lupta împotriva corupției.

De asemenea, PE cere „să consolideze societatea civilă în țările partenere și rolul său în cadrul Parteneriatului Estic, opunându-se categoric oricărei legi care urmărește să pună capăt activităților legitime ale societății civile și favorizând o implicare de mai mare profunzime a acesteia în controlul și monitorizarea aplicării reformelor legate de Parteneriatul Estic, precum și promovând transparența și responsabilitatea instituțiilor publice”.

Nu în ultimul rând proiectul de raport vorbește și despre respectarea deciziilor Comisiei de la Veneția, fapt ce vizează în special Republica Moldova. să încurajeze reformele electorale care respectă standardele internaționale, care aplică recomandările misiunilor internaționale de observare conduse de OSCE și avizele Comisiei de la Veneția, și care fac obiectul unor consultări ample, întrunind, pe cât posibil, un consens al opoziției și al societății civile, pentru a îmbunătăți cadrul electoral fără a favoriza în vreun fel partidele aflate la guvernare.

De asemenea, PE cere „să consolideze societatea civilă în țările partenere și rolul său în cadrul Parteneriatului Estic, opunându-se categoric oricărei legi care urmărește să pună capăt activităților legitime ale societății civile și favorizând o implicare de mai mare profunzime a acesteia în controlul și monitorizarea aplicării reformelor legate de Parteneriatul Estic, precum și promovând transparența și responsabilitatea instituțiilor publice”.

Nu în ultimul rând proiectul de raport vorbește și despre respectarea deciziilor Comisiei de la Veneția, fapt ce vizează în special Republica Moldova, după schimbarea sistemului electoral cu unul mixt. Documentul încurajează reformele electorale care respectă standardele internaționale, care aplică recomandările misiunilor internaționale de observare conduse de OSCE și avizele Comisiei de la Veneția, și care fac obiectul unor consultări ample, întrunind, pe cât posibil, un consens al opoziției și al societății civile, pentru a îmbunătăți cadrul electoral fără a favoriza în vreun fel partidele aflate la guvernare.

Share our work
Rusia, sub paranoia răsturnării regimului Putin din interior

Rusia, sub paranoia răsturnării regimului Putin din interior

Președintele rus Vladimir Putin, rostind un discurs la SVR

Conducerea de la Moscova se teme cel mai mult de o intervenție străină pentru răsturnarea actualului regim de putere de la Kremlin. Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, joi, că serviciile secrete străine ar încearcă să influenţeze viaţa politică şi socială a Rusiei şi a aliaţilor săi pentru a destabiliza țara. În general, activitatea sporită a serviciilor secrete străine împotriva Rusiei şi aliaţilor ei este evidentă”, a declarat Putin cu ocazia unei întâlniri cu ofiţerii serviciilor de informaţii externe (SVR) ale Rusiei, citat de Tass.

El a adăugat serviciile secrete străine ar folosi noi metode pentru a colecta şi a răspândi informaţii, ar efectua atacuri cibernetice şi ar încerca să recruteze agenţi care să le ofere acces la informaţii ce privesc capabilităţile de apărare ale Rusiei. El a adăugat că serviciile de informaţii străine încearcă să influenţeze evoluţiile politice şi sociale din Rusia. Liderul de la Kremlin susţine că spionii serviciilor străine oferă suport grupărilor extremiste şi islamiste care ar încerca să destabilizeze regiunile de la frontiera Rusiei.

Ştiţi că (serviciile secrete străine) folosesc grupările teroriste şi extremiste ca pe un instrument. Unele dintre aceste grupări primesc asistenţă directă de la agenţiile secrete din unele ţări”, a afirmat Putin. Totuși, acesta s-a declarat mulţumit de activitatea desfăşurată de serviciile de informaţii ruseşti, despre care a spus că oferă garanţia suveranităţii naţionale. „Rusia va creşte capacitatea serviciilor de informaţii, care vor fi aprovizionate cu noi tehnologii, ofiţerii experimentaţi vor fi încurajaţi şi vor fi pregătiţi noi agenţi”, a afirmat Putin.

Raport de confirmare al Pentagonului

Temerile lui Putin privind amestecul serviciilor speciale ale altor țări în Rusia se regăsesc și într-un raport al Agenţiei de Informaţii a Apărării (DIA), serviciul de informaţii al Pentagonului (ministerul Apărării al SUA -n.r.). Documentul precizează că liderii ruși sunt convinși și se tem de faptul că SUA urmăresc schimbarea regimului din Rusia, teamă ce sporeşte tensiunile militare şi diplomatice între cele două ţări. Raportul scoate în evidenţă creşterea temerilor Moscovei în privinţa Statelor Unite.

Potrivit oficialilor de la Pentagon, Rusia ar manifesta o neîncredere profundă în SUA pe motiv că ar urmări să promoveze democraţia în întreaga lume, ceea ce ar reprezenta o campanie a SUA de a impune un singur set de valori întregii lumi. Astfel, Kremlinul ar fi convins că SUA au pus bazele unui plan care ar urmări schimbarea regimului de la Moscova, convingere întărită de evenimentele din Ucraina, unde, potrivit lui Vladimir Putin, SUA ar fi orchestrat revolta populară care a condus la răsturnarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici. Reacţia Rusiei a fost de a anexa regiunea Crimeea şi de a susţine separatiştii proruşi din estul Ucrainei.

Erodare de la baza sistemului

Pe lângă aceste temeri, Rusia este îngrijorată și de încercările SUA de a institui un set de norme internaţionale universale ar ameninţa fundaţia actualei puteri de la Kremlin. În timpul celor două mandate ale lui Barack Obama, relaţiile ruso-americane s-au deteriorat constant, existând neînţelegeri în dosare precum Ucraina sau Siria.

În ceea ce-l priveşte pe actualul lider de la Washington, Donald Trump, relaţiile dintre Kremlin şi Casa Albă nu s-au îmbunătăţit în primele şase luni din mandatul noului preşedinte american. Prim întâlnire a președintelui american Donald Trump și a omologului său rus, Vladimir Putin, va avea loc săptămâna viitore, în Germania, în marja summitului liderilor grupului celor mai mari 20 de economii ale lumii (G20).

Share our work
Comisia de la Veneția nu recomandă schimbarea actualului sistem de vot în R. Moldova

Comisia de la Veneția nu recomandă schimbarea actualului sistem de vot în R. Moldova

Comisia de la Veneția a publicat, luni, avizul cu recomandările pe schimbarea sistemului de vot din Republica Moldova și a oportunității amendării actualei legi electorale. Experții Comisiei de la Veneția opinează că orice „orice amendament la scară largă privind schimbarea legislației electorale are nevoie de o dezbatere publică și consultare, nu numai în rândul partidelor politice reprezentate în Parlament, dar și în rândul actorilor relevanți din afara Parlamentului și a societății civile, fapt ce trebuie să ducă la un consens larg”, scrie EvZ Moldova. Aceștia mai susțin că orice modificări majore trebuie făcute cu mai bine de un an înaintea viitoarelor alegeri parlamentare, iar în cazul alegerilor anticipate, acest sistem să fie introdus la următorul rând de de astfel de scrutine.

Experții mai scriu că nu a existat un consens larg în Parlament, acolo unde au fost partide care s-au opus. De asemenea, dezbaterile publice s-au făcut numai despre avantajele sau dezavantajele acestui sistem și că nu s-a ajuns la un larg consens cu actorii relevanți din afara Parlamentului. În timp ce alegerea sistemului electoral este decizia suverană a oricărui stat, amendamentele propuse în „draft” țintesc la schimbarea de la un sistem de vot proporțional spre unul mixt, fapt ce ridică „îngrijorări semnificative”, mai spun cei de la Comisie:

-În actualul context din R. Moldova, propunerea de reformă ar putea avea un impact negativ la nivelul circumscripțiilor, acolo unde candidații majorității ar putea dezvolta legături sau ar putea fi influențați de oameni de afaceri sau alți actori care își urmărește propriile interese în mod separat

– Responsabilitatea cu care este învestit CEC pentru a stabili circumscripții de un singur mandat pentru componenta majoritară este bazată pe criterii vagi care reprezintă un risc de influențare politică pe acest aspect al muncii CEC-ului.

-Nu sunt stipulate detalii și criterii atotcuprinzătoare pentru stabilirea circumscripțiilor din regiunea transnistreană a R. Moldova și pentru cețătenii din diaspora.

-Pragurile electorale (de 6% – n.r.) pentru reprezentarea parlamentară în sistemul proporțional rămân foarte ridicate.

-Schimbările propuse (de vot mixt -n.r.) nu vor spori reprezentarea femeilor și a minorităților în Parlament și nici nu sunt introduse măsuri adiționale care ar putea compensa acest lucru.

„În lumina acestor îngrijorări și în ceea ce privește lipsa de consens pe această chestiune polarizantă, așa o schimbare fundamentală, chiar dacă este o prerogativă suverană a țării, NU ESTE RECOMANDATĂ ÎN PREZENT”, concluzionează experții Comisiei de la Veneția. Documentul are 20 de pagini și conține 78 de puncte, niciunul favorabil schimbărilor pe care mizează PSRM-PD, susținute de PPEM.

Share our work
Freedom House critica mass-media aservita din Republica Moldova

Freedom House critica mass-media aservita din Republica Moldova

press Republic of MoldovaRaportul anual privind libertatea presei emis de `Freedom House` releva ca Republica Moldova ramane o „tara cu probleme”, care trebuie urmarite, desi a semnat in 2014 Acordul de Asociere cu UE, informeaza Europa Libera. Raportul critica nu numai deciziile mai putin transparente in domeniul media, dar si faptul ca exista monopoluri iar structura proprietatii ramane opaca. Informatiile au fost anul trecut si mai „partizane” ca urmare a alegerilor generale, dar si sub influenta crizei din Ucraina vecina, se mai arata in raportul Freedom House. Pe de alta parte, Republica Moldova ramane intr-o zona laudata, alaturi de Ucraina. Anul trecut, Ucraina a progresat de la tara „fara presa libera” la o tara cu o presa „partial libera”, potrivit criteriilor Freedom House. in pofida conflictului din estul tarii, Freedom House contata in Ucraina o scadere a presiunilor facute de guvern asupra mediilor. De asemenea, politicul nu se mai amesteca atat de agresiv in politica editoriala a mediilor publice. Este apreciata si noua Lege audiovizualului care garanteaza mai multa autonomie. in total, in regiunea Eurasiatica, Freedom House nu pune nici o tara in categoria celor cu presa „libera”: din 13 state incluse in aceasta zona, zece sunt considerate fara presa libera si numai trei, intre care Moldova, tari cu presa partial libera. Nu in ultima rand, raportul `Freedom House` critica Rusia pentru „propaganda activa si agresiva” pe care o duce, cateodata in incercarea sa intimideze. Tot in Rusia este criticat faptul ca presa este detinuta ori de stat sau de oameni de afaceri apropiati Kremlinului.

Share our work