de Isac Mihai | iun. 1, 2019 | ROMANIA
Saber-Guardian-2019-exercițiu-de-amploare-al-NATO-și-armatelor-partenere
Ministerul Apărării Naţionale de la București a transmis că, în această perioadă, convoaie de personal şi tehnică militară, aparţinând Armatei Române dar şi forţelor aliate din statele NATO și șpartenere, urmează să se deplaseze pe căile de comunicaţii (rutiere, feroviare, maritime) în scopul participării la exerciţiul militar Saber Guardian 2019. Peste 13.500 de militari români şi aliați vor lua parte în perioada 3-24 iunie 2019 la acest exerciţiu masiv.
„Convoaie de personal şi tehnică, româneşti şi aparţinând unor state membre NATO şi partenere, se vor deplasa, în această perioadă, pe căi de comunicaţii rutiere, feroviare, aeriene, maritime şi fluviale, în vederea participării, între 3 şi 24 iunie, la faza operaţională a celui mai important program de pregătire multinaţională din acest an în România – Saber Guardian 2019 (SG19) şi exerciţiile conexate”, se arată în comunicatul de presă transmis de MapN redacției agenției de presă KARADENIZ PRESS.
NATO își arată mușchii militari la Marea Neagră
România, redută NATO
Conform MApN, convoaiele de trupe şi tehnică militară urmează să se deplaseze spre poligoanele de la Cincu, Babadag, Smârdan, Capu Midia. „Astfel, deplasarea convoaielor militare româneşti se face din zonele de dislocare la pace a marilor unităţi şi unităţi participante la exerciţiu către poligoanele Cincu, Babadag, Smârdan, Capu Midia, Boboc, Borduşani şi spre alte zone de instruire, iar cele aparţinând armatelor străine se vor deplasa dinspre punctele de trecere ale frontierei către aceleaşi locaţii de instruire”, mai arată sursa citată.
Numărul total de militari participanţi la SG19 se va ridica la aproximativ 13.500 de militari din 14 ţări aliate şi partenere (Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Germania, Marea Britanie, R. Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Turcia, Ucraina şi SUA), dintre care 7.600 de militari români, reprezentând diferite categorii de forțe armate. (Mihai Isac)
de Razvan Iorga | iul. 4, 2017 | Principal, R. Moldova, Știri, UE
Parlamentul European a dat votul de principiu, marți, pentru acordarea asistenței macrofinanciare de 100 de milioane de euro destinată Republicii Moldova. În paralel, la Chișinău, Guvernul R. Moldova a aprobat, marți, inițierea negocierilor asupra a două Acorduri de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană. Valoarea totală a acestora este de peste 90 de milioane de euro și au ca obiectiv sporirea capacităților administrației publice pentru realizarea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere RM-UE.
Peste 61,9 milioane de euro vor fi acordate drept asistență tehnică pentru dezvoltarea și consolidarea capacităților pe domeniile: reforma administrației publice centrale, agricultură și dezvoltare rurală, poliție și gestionare a frontierelor. Totodată, va fi acordat sprijin investițional pentru întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv a celor conduse de femei. Măsura are ca scop sporirea potențialului de dezvoltare economică a Republicii Moldova, diversificarea surselor de venit pentru cetățeni, îmbunătățirea mediului de afaceri din zonele rurale, precum și ajustarea normelor naționale la standardelor UE în domeniul veterinar și de siguranță alimentară.
De asemenea, Acordul prevede acordarea suportului financiar pentru îmbunătățirea serviciilor și infrastructurii rurale de alimentare cu apă și canalizare, dar și pentru fortificarea eficienței energetice în regiunile Republicii Moldova.
Conform documentului, 60 milioane de euro din suma totală vor fi acordați de Comisia Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, 800 de mii de euro de către Agenția Austriacă de Dezvoltate și aproximativ 1,11 milioane de Euro vor reprezenta contribuția proprie a beneficiarilor. Cel de-al doilea Acord prevede că Comisia Europeană, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, va acorda autorităților publice centrale 29 de milioane de euro pentru sporirea capacităților de coordonare a asistenței și pentru îmbunătățirea abilităților de elaborare și coordonare a proiectelor, dezvoltarea infrastructurii naționale de date spațiale și combaterea fenomenului spălării banilor.
de Razvan Iorga | sept. 30, 2016 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ministrul Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, s-a aflat joi și vineri în România, în contextul instabilității tot mai accentuate în regiune din cauza exercițiilor militare ruse, dar și deteriorării climatului politico-militar din Ucraina și regiunea separatistă transnistreană. Chișinăul și Tiraspolul se pregătesc de alegeri prezidențiale, iar separatiștii din regiunea transnistreană, încurajați de Rusia, își intensifică retorica, dar efectuează tot mai dese exerciții miliare, alături de trupele ruse staționate ilegal în zonă. Șalaru s-a întâlnit, joi, la Cotroceni, cu președintele Klaus Iohannis, cu care a discutat mai multe aspecte importante de pe agenda bilaterală, cum ar fi perspectivele de dezvoltare ale cooperării bilaterale pe paliere de interes comun, securitatea şi apărarea, cât și parcursul european al Republicii Moldova. Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța pe care România o acordă Republicii Moldova, reflectată în sprijinul constant din partea Bucureștiului pentru Chișinău în cadrul relațiilor bilaterale de parteneriat.
„În context, Președintele României a subliniat că este esențial pentru Republica Moldova să continue parcursul european și să valorifice potențialul beneficiilor derivate din raporturile cu Uniunea Europeană. Totodată, a reliefat că este necesar ca Republica Moldova să dovedească hotărâre în respectarea angajamentelor europene asumate și să continue eforturile de consolidare a instituțiilor naționale pentru a dobândi mai multă predictibilitate și credibilitate în plan european”, se arată într-un comunicat de presă de la Palatul Cotroceni. La rândul său, oficialul de la Chișinău a semnalat eforturile naționale întreprinse în direcția europeană și a exprimat încrederea privind continuarea acestui parcurs de importanță strategică pentru Republica Moldova.
Provocări regionale
Pe de agenda discuțiilor nu a lipsit subiectul celor mai recente provocări de securitate din regiune, cel mai probabil Iohannis și Șalaru având o discuție legată de exercițiile militare comune ruso-transnistrene ce au loc foarte frecvent în ultima perioadă peste Nistru. Întâlnirea celor doi oficiali survine la doar câteva zile distanță după ce România a anunțat că va fi elaborată în curând o strategie pe termen mediu și lung care va decide poziționarea României față de R. Moldova. „
„Relația noastră trebuie să devină mai bună, mai performantă, mai pragmatică și mai previzibilă. Pentru a îmbunătăți abordarea relației dintre România și Republica Moldova s-a decis să se lucreze pe o strategie pe termen mediu și lung care va stabili cum ne vom poziționa în această relație. Evoluția politică din Moldova ne-a arătat ca partidele pro-europene au dificultăți care s-au văzut foarte bine după alegerile parlamentare din 2014”, a declarat marți președintele Klaus Iohannis.
Războiul hibrid și amenințările rusești
După vizita la Cotroceni, Anatol Șalaru, a fost primit vineri de omologul său de la București, Mihnea Motoc. Cei doi au ținut o conferință comună de presă în care a fost evidențiată dorința celor două părți de a trece relația într-o etapă superioară de colaborare.
„Astăzi R. Moldova se află într-un amplu proces de reformare, iar această reformare se face și cu ajutorul României, inclusiv în ceea ce ține de modernizare, de dotare și de pregătirea specialiștilor și a ofițerilor. De asemenea, am discuta și aspectul politic. Astăzi R. Moldova este un stat în care există riscurile ca situația politică să degenereze, având pe teritoriul R. Moldova o armată rusă de ocupație, o armată a Transnistriei care este necontrolată și imprevizibilă. Din această cauză, armata R. Moldova trebuie să devină una modernă capabilă să facă față oricăror provocări, nu numai care vin din Transnistria, dar și provocărilor războiului hibrid care este dus de Rusia foarte activ și foarte vizibil în R. Moldova”, a declarat Anatol Șalaru.
Avertizări asupra intențiilor Moscovei
Acesta a mai spus că situația din regiune riscă să se deprecieze și că Rusia nu va renunța la atitudine expansioniste la Marea Neagră, subliniind că este nevoie ca Occidentul să facă presiuni asupra Rusiei pentru a-și înlocui trupele din regiunea transnistreană cu unele aflate sub mandat internațional de tipul celor ale ONU. „De asemenea, trebuie să ținem cont de situația din Ucraina și de dorința Rusiei de a-și extinde zona de influență la Marea Neagră în Ucraina și de a crea așa-numita Novorusie, o idee la care nu au renunțat și care încearcă să extindă. Situația din estul Ucrainei este una îngrijorătoare pentru noi. Faptul că în ultimul timp, în Transnistria, trupele care află ilegal (rusești- n.r.) au desfășurat o activitate intensă și o colaborare nemaivăzută până acuma cu armata transnistreană ne îngrijorează. Acest lucru l-am discutat și la summit-ul NATO, acest lucru a fost discutat ori de câte ori am avut această ocazie, noi am cerut sprijinul României pentru ca trupele de pacificatori ruse din Transnistria să fie retrase și acest format de pacificatori să fie înlocuit cu un format internațional ONU, deoarece armata rusă implicându-se direct din partea unei părți a conflictului și-a pierdut calitatea de pacificator și încrederea Este nevoie ca situația din Transnistria să fie readusă la ordinea de zi a marilor cancelarii europene și mondiale. Să se facă aceste schimbări, deoarece numai în felul acesta ca această problemă să fie rezolvată în viitorul apropiat”, a mai precizat oficialul de la Chișinău.
Creștere interoperabilității cu militarii români
La rândul său, ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc, a afirmat că în discuțiile cu omologul său de peste Prut s-a pus accent pe sprijinul acordat de România pentru consolidarea si modernizarea forţelor armate ale Republicii Moldova, dar şi la cooperarea în context NATO și UE, ținând cont de evoluțiile recente ale mediului regional de securitate. Acesta a subliniat că relațiile dintre forțele noastre armate au „un caracter special” şi se situează pe un curs ascendent. „Au fost identificate noi direcţii de dezvoltare în domenii în care există deja o bună colaborare – învăţământ militar, exerciţii şi activităţi de pregătire în comun, instruire de specialitate – în scopul sporirii eficienței relațiilor bilaterale. „Am evocat, în cadrul discuțiilor de astăzi, posibilitatea aplicării, la nivelul Armatelor țărilor noastre, a conceptului modern Sister Units, care presupune aprofundarea cooperării practice, directe, la nivel de unități”, a declarat ministrul Motoc.
Ministrul Anatol Șalaru a conchis, cu ocazia anunțării schimbării de strategie a României față de R. Moldova, că este și de datoria militarilor de a da tonul acestei apropieri dintre cele două maluri ale Prutului. Oficialul de la Chișinău se află într-o vizită de lucru la București, în perioada 29-30 septembrie.
de Madalin Necsutu | sept. 19, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Uncategorized @ro
Se spune că omul sfințește locul. Fie el și separatist. Cu-i pasă? Dar ce se întâmplă când un slujbaș al lui Dumnezeu merge să sfințească ceva, iar în loc de apă cu miros de busuioc se răspândește un iz dulceag de parfum ce aduce a apă de colonie rusească? Atunci, dragi cititori, cel mai probabil, cu mila lui Dumnezeu, înseamnă că a început campania electorală pentru prezidențialele de pe ambele maluri ale Nistrului. Și acela „patriotic” și cel (in)dependent de Moscova.
Dar să o luăm cu începutul și să explicăm pe larg această pildă politico-religioasă. Primul „uns al lui Dumnezeu” și-a primit porția de binecuvântări electorale, în prag de prezidențiale, chiar lângă simbolul credinței moldovenești ancestrale, mănăstirea Căpriana. Chiar în ziua de 31 august, atunci când se sărbătorește Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului, socialistul Igor Dodon a mușcat ostentativ (pentru a câta oară?) din startul cursei prezidențiale și a încercat o „poză de prezident” lângă Capriana. Totul în încercarea patetică de a se brandui ca un om autentic cu frica lui Dumnezeu. Dar fariseul comunisto-socialist, și cel mai probabil ateu, nu a încercat decât să smulgă voturile credincioșilor moldoveni pe care îi amăgește mereu că Moldova are viitor numai sub el și numai călărită prezidențialmente de acest personaj.
Amfitrionul dezmățului electoral al lui Igor a fost și atunci Vlădica Vladimir, mitropolitul Moldovei și umil slujbaș canonic al lui Kiril de la Moscova. Acesta, fără nicio reținere, așa cum l-am văzut de altfel și în pozele de mirean în care se distra cu femei pe bărci și sorbea din licorile Necuratului, a jucat fără nicio jenă rolul agentului electoral perfect pentru Dodon. De mai avea puțin și-i pupa el mâna lui Dodon, așa cum face cu cea lungă a Moscovei. Ca toți oportuniștii comuniști, după caderea Uniunii Sovietice, Dodon a urmat și el rețeta de succes regională, convertindu-se perfid la naționalism bisericos în lipsă de altceva.
Întâmplarea face că, recent, popa Vladimir a primit o invitație de bis și pe celălalt mal al Nistrului, la separatistul Evgheni. Păi, cum vine asta? Azi slujești la statalist, mâine la separatist? Dar astfel de întrebări existențiale nu stau să îi bântuie conștiința lui Vladimir, atât timp banii nici nu au miros, iar ordinul Moscovei se execută și nu se discută. Astfel ne-am pomenit că am început săptămâna cu un al doilea dezmăț electoral, de data aceasta peste Iordanul basarabean.
Mai precis la Tiraspol, acolo unde Șevciuk ne-a explicat pe site-ul său de „prezident” că pe Vlădica Vladimir l-ar fi primit într-o „vizită oficială”. Numai că vizita mitropolitului buclucaș a venit fix în ziua de 12 septembrie, atunci când CEC-ul transnistrean a sunat gongul de începere a cursei electorale prezidențiale și în „Nistrenia”. Acolo, Șevciuk nu s-a prosternat împreună cu Vlădica Vladimir în fața mulțimii, ci în biroul său prezidențial. Locul unde mai speră să se odihnească pentru încă cinci ani de zile împreună cu, numai așa, Nina.
Concluzia pe EvZ Moldova
de Anatol Terzi | feb. 28, 2011 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Republica Macedonia-Skopje, un compromis pentru pacea in Balcani
Guvernul macedonean a venit cu o propunere menita sa puna capat disputei diplomatice cu Grecia pe tema numelui tarii, ministrul macedonean al afacerilor externe Antonio Milososki, trimitand o scrisoare secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, prin care il informeaza ca este de acord ca noul nume al tarii sa fie Republica Macedonia – Skopje, informeaza presa regionala. Opozitia de la Skopje a contestat deja miscarea guvernului fostei reublici iugoslave. Aceasta varianta pentru noul nume a fost discutata inca in timpul summitului NATO din 2008, dar atunci Atena nu a fost de acord. Daca Grecia ar accepta de aceasta data noul nume, Skopje va organiza un referendum in cadrul caruia acesta ar trebui aprobat, a precizat Milososki. Inca de la inceputul anilor ’90, intre Atena si Skopje exista o disputa legata de numele fostei republici iugoslave. Grecia este impotriva folosirii denumirii Macedonia, care coincide cu numele unei provincii a sa. Tensiunile dintre cele doua state balcanice au crescut in 2008, cand Grecia n-a permis ca vecina sa sa adere la NATO. Gasirea unei solutii acceptabile pentru numele Macedoniei face parte si din conditiile pentru integrarea europeana a tarii.
Skopje, sprijinit de la Bucuresti
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a avut pe 23 februarie 2011, convorbiri cu omologul din Republica Macedonia, Antonio Milososki, aflat in vizita de lucru la Bucuresti. „Vizita domnului ministru Antonio Milososki este un excelent prilej pentru a aduce la zi tabloul relatiilor bilaterale romano-macedonene. Exercitiul aceste este cu atat mai interesant cu cat aniversam 10 ani de la semnarea Tratatului de prietenie si colaborare dintre Romania si Macedonia in 2001”, a declarat seful diplomatiei romane, subliniind dorinta celor doua parti de a extinde cooperarea. Cei doi demnitari au analizat domeniile prioritare de cooperare bilaterala, cu accent pe oferta de expertiza a Romaniei in domeniul integrarii europene si euro-atlantice a Republicii Macedonia. In acest context, ministrul Baconschi a facut referire la intreg cadrul juridic dintre cele doua tari. „Este important ca intreg cadrul juridic bilateral sa fie completat si actualizat. Ne-am propus finalizarea negocierilor pe texte legate de cooperarea in domeniul educatiei, in stiinta si cultura, in domeniul militar si intre ministerele Justitiei”, a evidentiat ministrul roman al Afacerilor Externe. In ceea ce priveste sustinerea activa a Romaniei pentru integrarea europeana si euroatlantica a Republicii Macedonia, ministrul roman a declarat: „Romania este un suporter activ al extinderii UE si NATO in regiunea Balcanilor de Vest. Suntem convinsi ca aceasta este dubla vocatie geostrategica a tuturor tarilor din regiune si vom actiona in continuare pentru ca procesul sa fie finalizat. Desigur, este imperativ ca ritmul reformelor sa fie mentinut, ca executivul de la Skopje sa-si concentreze eforturile asupra indeplinirii domeniilor prioritare mentionate in raportul de tara al Comisiei Europene din 2010. Dialogul permanent si de substanta al prietenilor macedoneni cu UE va contribui inclusiv la consolidarea statului de drept si la asumarea valorilor europene, elemente ce vor conferi R. Macedonia un rol major in asigurarea stabilitatii regionale”.
La randul sau, omologul macedonean a exprimat multumirile sale pentru pozitia Romaniei. „Pretuim sprijinul Romaniei, care este o tara care sustine aderarea tarilor din Balcanii de Vest in UE, mai ales a celor care isi doresc aceasta aderare la marea familie europeana. Trebuie sa lucram mult mai intensiv pentru a ajunge la scopul final”, a declarat ministrul Antonio Milososki.
Ministrul Baconschi a remarcat ca acest an se implinesc zece ani de la incheierea Acordului de la Ohrid, document istoric atat pentru R. Macedonia, cat si pentru regiunea Balcanilor de Vest, la a carui realizare Romania a avut un rol substantial, in calitate de Presedintie-in-Exercitiu a OSCE in 2001. Discutiile s-au axat si pe consolidarea relatiilor economice. „Schimburile economice sunt in crestere, companii romanesti ar putea participa la licitatii pentru dezvoltarea sistemului energetic national din Macedonia. Putem, de asemenea, fi utili in dezvoltarea infrastructurii de IT a statului macedonean”, a declarat seful diplomatiei romane.
Sprijin pentru aromani
Teodor Baconschi a salutat, de asemenea, interesul si disponibilitatea exprimate de omologul din Republica Macedonia pentru conservarea si promovarea intereselor comunitatii aromane din Republica Macedonia. „Domnul ministru m-a asigurat ca comunitatea vlaha – circa 150.000 de persoane – se va bucura de acces la scolarizare in limba materna, servicii religioase in limba materna si, totodata, am convenit sa facem un inventar al subiectelor legate de restituirea proprietatilor acestei minoritati in Macedonia”, a explicat seful diplomatiei romane.
Antonio Milososki a evidentiat aprecierea pe care tara sa o are fata de modul in care Romania se raporteaza la respectarea drepturilor minoritatilor. „Dintre toate tarile din regiune Macedonia este tara unde drepturile minoritatilor sunt la nivelul cel mai ridicat, iar Romania este un exemplu foarte bun din punct de vedere al expunerii minoritatilor in administratie si in Parlamentul Romaniei. Tocmai acest exemplu dat de Romania este si garantia cu care Macedonia sustine Romania pentru a deveni membra a Consiliului pentru Drepturile Omului, un organism ONU din care Macedonia spera sa faca parte in perioada 2013-2016”, a declarat ministrul macedonean.
Cooperare adacemica
Cei doi ministri au semnat si Memorandumul de colaborare intre Institutul Diplomatic Roman si Directoratul Academiei Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe al Republica Macedonia, document de natura sa consolideze dimensiunea cooperarii pe linie diplomatica, inclusiv pe linia pregatirii diplomatilor, precum si Memorandumul de cooperare intre cele doua Ministere de externe. Vizita ministrului Antonio Milososki a reconfirmat importanta acordata de Romania dialogului cu statele din Balcanii de Vest si sprijinul tarii noastre pentru perspectiva europeana, respectiv euro-atlantica a acestei regiuni.
Reamintim ca in luna mai 2010, presedintele Traian Basescu promitea, la Skopje, la intalnirea cu omologul macedonean, ca Romania va pleda la Consiliul European pentru stabilirea unei date de incepere a negocierilor de aderare a Macedoniei la UE, „in contextul identificarii unei solutii in dosarul numelui”. Seful statului roman l-a asigurat pe presedintele Republicii Macedonia de intregul sprijin al Romaniei pentru aderarea acestei tari la Uniunea Europeana si NATO.
