de Razvan Iorga | iul. 7, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, UE
Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a declarat înaintea întrevederii cu omologul său rus Vladimir Putin, programată la summitul G20 ce se desfășoară în aceste zile la Hamburg, că așteaptă „cu interes” prima reuniune dintre cei doi” la care vor avea „multe de discutat”. „Aștept cu interes toate reuniunile de astăzi cu liderii lumii, inclusiv reuniunea mea cu Vladimir Putin. Multe de discutat’, a scris Trump pe contul său de Twitter. „Voi reprezenta bine țara noastră și voi lupta pentru interesele ei! Presa care difuzează știri false nu va reflecta niciodată în mod corect acțiunile mele, dar cui îi pasă!”, a mai postat Trump într-un al doilea mesaj. Kremlinul a anunțat că așteaptă ca întâlnirea dintre Putin și Trump să contribuie la stabilirea „unui dialog de lucru, vital pentru întreaga lume”.
de Razvan Iorga | iun. 29, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri
Președintele rus Vladimir Putin, rostind un discurs la SVR
Conducerea de la Moscova se teme cel mai mult de o intervenție străină pentru răsturnarea actualului regim de putere de la Kremlin. Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, joi, că serviciile secrete străine ar încearcă să influenţeze viaţa politică şi socială a Rusiei şi a aliaţilor săi pentru a destabiliza țara. „În general, activitatea sporită a serviciilor secrete străine împotriva Rusiei şi aliaţilor ei este evidentă”, a declarat Putin cu ocazia unei întâlniri cu ofiţerii serviciilor de informaţii externe (SVR) ale Rusiei, citat de Tass.
El a adăugat serviciile secrete străine ar folosi noi metode pentru a colecta şi a răspândi informaţii, ar efectua atacuri cibernetice şi ar încerca să recruteze agenţi care să le ofere acces la informaţii ce privesc capabilităţile de apărare ale Rusiei. El a adăugat că serviciile de informaţii străine încearcă să influenţeze evoluţiile politice şi sociale din Rusia. Liderul de la Kremlin susţine că spionii serviciilor străine oferă suport grupărilor extremiste şi islamiste care ar încerca să destabilizeze regiunile de la frontiera Rusiei.
„Ştiţi că (serviciile secrete străine) folosesc grupările teroriste şi extremiste ca pe un instrument. Unele dintre aceste grupări primesc asistenţă directă de la agenţiile secrete din unele ţări”, a afirmat Putin. Totuși, acesta s-a declarat mulţumit de activitatea desfăşurată de serviciile de informaţii ruseşti, despre care a spus că oferă garanţia suveranităţii naţionale. „Rusia va creşte capacitatea serviciilor de informaţii, care vor fi aprovizionate cu noi tehnologii, ofiţerii experimentaţi vor fi încurajaţi şi vor fi pregătiţi noi agenţi”, a afirmat Putin.
Raport de confirmare al Pentagonului
Temerile lui Putin privind amestecul serviciilor speciale ale altor țări în Rusia se regăsesc și într-un raport al Agenţiei de Informaţii a Apărării (DIA), serviciul de informaţii al Pentagonului (ministerul Apărării al SUA -n.r.). Documentul precizează că liderii ruși sunt convinși și se tem de faptul că SUA urmăresc schimbarea regimului din Rusia, teamă ce sporeşte tensiunile militare şi diplomatice între cele două ţări. Raportul scoate în evidenţă creşterea temerilor Moscovei în privinţa Statelor Unite.
Potrivit oficialilor de la Pentagon, Rusia ar manifesta o neîncredere profundă în SUA pe motiv că ar urmări să promoveze democraţia în întreaga lume, ceea ce ar reprezenta o campanie a SUA de a impune un singur set de valori întregii lumi. Astfel, Kremlinul ar fi convins că SUA au pus bazele unui plan care ar urmări schimbarea regimului de la Moscova, convingere întărită de evenimentele din Ucraina, unde, potrivit lui Vladimir Putin, SUA ar fi orchestrat revolta populară care a condus la răsturnarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici. Reacţia Rusiei a fost de a anexa regiunea Crimeea şi de a susţine separatiştii proruşi din estul Ucrainei.
Erodare de la baza sistemului
Pe lângă aceste temeri, Rusia este îngrijorată și de încercările SUA de a institui un set de norme internaţionale universale ar ameninţa fundaţia actualei puteri de la Kremlin. În timpul celor două mandate ale lui Barack Obama, relaţiile ruso-americane s-au deteriorat constant, existând neînţelegeri în dosare precum Ucraina sau Siria.
În ceea ce-l priveşte pe actualul lider de la Washington, Donald Trump, relaţiile dintre Kremlin şi Casa Albă nu s-au îmbunătăţit în primele şase luni din mandatul noului preşedinte american. Prim întâlnire a președintelui american Donald Trump și a omologului său rus, Vladimir Putin, va avea loc săptămâna viitore, în Germania, în marja summitului liderilor grupului celor mai mari 20 de economii ale lumii (G20).
de Razvan Iorga | mai 31, 2017 | Federatia Rusa, Intelligence, Principal, R. Moldova, Știri
Președinții Rusiei și Republicii Moldova, Vladimir Putin și Igor Dodon, vor discuta cazul expulzării a cinci diplomați ruși din R. Moldova, la un forum economic ce urmează a se desfășura între 1-3 iunie la Sankt Petersburg. „Îl așteptăm pe Dodon la forumul din Sankt-Petersburg”, a declarat Peskov, citat de RIA Novosti. Autoritățile din R. Moldova au declarat drept persona non-grata, luni, cinci diplomați ruși, fără a face vreo precizare despre motivele care au stat la baza deciziei. În astfel de cazuri, problema este legată de desfășurarea unor activități ce exced cadrul diplomatic sau sunt incompatibile cu această poziție. De asemenea, Rusia a precizat deja printr-o serie de înalți funcționari că Moscova pregătește o reacție în contrapartidă.
Dodon a încercat să dezamorseze această problemă pe contul său de Facebook, acuzând guvernarea de la Chișinău de stricarea intenționată a relațiilor cu Rusia. El a mai spus ieri, că la revenirea sa de la 1 forum economic de la Sankt- Petersburg (1- 3 iunie 2017) va cere directorului SIS și ministrului de Interne să-i prezinte raportul și să-și dea demisia. La începutul lunii mai, la Moscova, a fost retrimis ca ambasador socialistul Andrei Neguță. Acesta a mai fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia în perioada 2009-2012.
de Razvan Iorga | mai 18, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri
Putin, la ședința de planificării înarmării Rusiei până în 2020
Președinte rus Vladimir Putin a declarat, joi, că Forțele de Rachete Strategice Ruse vor beneficia de un număr cu 72% mai mare de sisteme mobile de rachete de tip Yars și sisteme fixe de rachete de tip ICBM. „ Forțele de Rachete Strategice vor trece rapid la sisteme mobile de tip Yars și sisteme de tip siloz”, a declarat Putin la o întâlnire pentru schițarea programului de înarmare al Rusiei 2018-2025.
„Astfel de sisteme moderne se regăsesc deja în proporție de 62% în cadrul Forțele de Rachete Strategice, iar aceste cifre vor spori până la 72% până la finele anului”, a declarat Putin. Distribuția de arme moderne în Forțele de Rachete Strategice se va ridica până la 68% până la finele lui 2017, a mai adăugat Putin, citat de Tass.
De asemenea, în cadrul forțelor navale, liderul de la Kremlin a declarat că acestea au primit 24 de nave de luptă numai în 2016, inclusiv submarine, fregate ce poartă rachete cu rază lungă de acțiune de tip Kalibr. Marina beneficiază de arme noi în proporție de 46%, iar cifra va crește la 55% până la finalul anului.
de Razvan Iorga | mai 8, 2017 | Federatia Rusa, Principal, Știri, UE
Președinte rus, Vladimir Putin o primește la Kremlin pe extremista franceză de dreapta, Marine le Pen
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, face apel către noul președinte al Franței, Emmanuel Macron, ca cele două țări să coopereze. Putin îl îndeamnă pe Macron să „depășească neîncrederea reciprocă” pentru a combate împreună „amenințarea tot mai mare din partea terorismului și a extremismului violent”. „Cetățenii francezi v-au încredințat să conduceți țara într-o perioadă dificilă pentru Europa și pentru întreaga comunitate internațională”, scrie președintele rus într-un mesaj de felicitare publicat pe site-ul Kremlinului. „În aceste condiții, este deosebit de important să depășim neîncrederea reciprocă și să ne unim forțele pentru a asigura stabilitatea și securitatea internaționale”, i-a scris Putin lui Macron, adăugând că fenomene precum terorismul și extremismul destabilizează regiuni întregi.
Neoficial, Kremlinul a sprijinit-o pe candidata extremei drepte, Marine Le Pen, care a fost primită de Putin la Moscova în luna martie, cu doar o lună înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța, la 23 aprilie. Mai multe atacuri cibernetice împotriva staff-ului de campanie al lui Macron au fost atribuite hackerilor ruși, iar în ultimele zile au circulat pe internet o serie de documente false la adresa lui Macron.
Emmanuel Macron, un politician de centru proeuropean, a fost ales duminică președinte al Franței cu 66,10% din sufragii, devansând-o la mare distanță pe rivala sa de extremă-dreapta Marine Le Pen, care a obținut 33,90% din voturi, potrivit rezultatelor finale difuzate luni de Ministerul de Interne francez.
