ANALIZĂ: Dodon interpune Rusia în războiul politic intern din Republica Moldova
Ambasadorul rus la Chișinău Farit Muhametșin, la sfat cu președinte R. Moldova Igor Dodon
Cea de-a treia suspendare temporară pe care Dodon o primește în mai puțin de trei luni de zile, după deciziile Curții Constituționale, arată încă o dată limitarea prerogativelor președintelui pro-rus al Republicii Moldova și neputința acestuia de a gestiona corect instituțional relația cu Parlamentul și Guvernul R. Moldova. Nici măcar ipostaza de victimă a autocrației PD nu-l mai avantajează pe Dodon, deoarece este identificat mereu ca cel care generează crizele și blocajul instituțional în Republica Moldova. De altfel, Dodon încasează lovitură după lovitură, iar după fiecare bătălie pierdut își șifonează și mai tare imaginea prin amenințări directe la adresa judecătorilor Curții Constituționale.
Neputincios în fața binomului Curtea Constițională – Parlament/Guvern, Dodon încearcă tot felul de trucuri de resuscitare a imaginii sale. Fie prin afișarea tot mai desă și ostentativă a soției sale Galina Dodon, ca vehicul pozitiv de imagine, în special în rândul persoanelor de sex feminim, fie prin chemarea Moscovei în ajutor.
În ambele ipostaze, Dodon arată din ce în ce mai șubred și mai erodat în această luptă politică pe care a încercat să o poarte cu PD-ul mai mult mai nivel imagologic, fără a avea la dispoziție pârghii concret de atac.
Schimbare de optică
Cu siguranță, pendularea din cadrul repoziționării lui Dodon din „frontman” în „protejat”, prin chemarea Moscovei de a arbitra meciul lui Plahotniuc, va avea repercursiuni și mai adânci asupra declinul său anunțat.
Dodon are la dispoziție aproape un an de zile, iar până la alegerile de la finalul lui 2018, se vor împlini aproape doi ani de erodare politică. În toată această perioadă, clivajul societal s-a adâncit și mai tare, iar populația a devenit și mai divizată pe criterii geopolitice întreținute atât de el, cât și de PD.
Cu toate acestea, mașinăria de imagine a lui Dodon nci nu se compară cu cea a PD-ul care îl face încet, dar sigur, să pară un lider ce servește mai degrabă interesele Moscovei, decât a poporului care l-a ales.
Ultima sa mișcare de implicare a Rusiei, după cea de-a treia suspendare temporară, nu face decât să îl înfunde și mai tare pe președinte. Deși vorbește mereu în limbajul sovietic de lemn „privind neamestecul străinilor în treburile interne”, Dodon practic invită Rusia nu numai ca mediator, dar și să preia frâiele bătăliei cu Plahotniuc și PD-ul său.
Joi, Dodon s-a întâlnit cu ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametșin, cu care a discutat despre „dezvoltarea relațiilor R. Moldova cu Rusia”, în contexul în care la nivel de președinție lucrurile stau bine, dar la nivel parlamentar și guvernamentale acestea stagnează.
Dodon a cerut să vină la Chișinău „reprezentantul conducerii Ministerului de Externe al Federației Ruse va întreprinde o vizită în Republica Moldova în scopul reluării bunelor relații dintre ţările noastre”. Deși nu a făcut public vreun nume, Dodon a sugerat că însuți șeful diplomației ruse Serghei Lavrov să vină la Chișinău pentru a-i da acestuia un impuls de imagine pentru alegători săi, cu precădere cei rusofoni.
Insistențe pe toate planurile
Concomitent cu întâlnirea cu emisarul rus, Dodon l-a chemat pentru un interviu și pe corespondentul agenției TASS la Chișinău, căruia i-a acordat un amplu interviu despre cât de bine ar fi ca relațiile dintre Rusia și Republica Moldova să fie reluate pe fiecare palier instituțional.
El a girat că există această dorință de dialog la nivel parlamentar și guvernamental, deși conducerile celor două instituții s-au declarat în ultima vreme împotriva unor relații apropiate cu Rusia. Ba din contră, recent, R. Moldova și-a retras ambasadorul de la Moscova pe „perioadă nedeterminată” în semn de protest față de „hărțuirea oficialilor moldoveni” de către autoritățile ruse.
Totul a culminat după ce un Tribunal din Moscova a decis dare în urmărire internațională a liderul PD, Vladimir Plahotniuc pentru presupuse asasinate comandate la adresa unor persoane din Rusia.
În astfel de circumstanțe, este foarte dificil de crezut că liderii puterii de la Chișinău vor marșa pe un dialog cu Moscova pus la cale de Igor Dodon. Chiar și așa, Vlad Plahotniuc are suficientă influență în cercurile de putere de la Moscova de a discuta singur astfel de astfel.
Totuși, strategia lui Dodon este de a aduce cu orice preț oficiali ruși la Chișinău în anul electoral 2018. În toamna acestui an, Dodon îl va aduce la Chișinău pe Patriarhul Rusiei Kirill cu ocazia Congresului Mondial al Familiei.
„Pot să confirm că reprezentanți atât ai Parlamentului, cât și ai Guvernului și-au exprimat interesul unei întâlniri cu oficiali ai diplomației ruse. Sper ca, după aceste discuții ce se vor purta până la finele lunii, să intrăm într-o nouă fază a cooperării la nivelul comisiilor interguvernamentale, la șefii de Parlamente și la nivel ministerelor”, a declarat Dodon pentru TASS.
El a mai adăugat că „fără sprijinul Rusiei, Moldova nu va rezista ca stat” și că oamenii i-au dat un mandat un mandat clar de a reînnoda relațiile cu Rusia. Dodon a folosit și o metafora în dialogul cu jurnalistul rus, precizând că „Moldova nu poate zbura cu o singură aripă” și că trebuie să-și desfacă larg aripile „atât spre Est, cât și spre Vest”.
Dodon cere ajutorul Rusiei
Ulterior, în cadrul aceluiași interviu, Dodon și-a reluat retorica anti-guvernamentală și a spus că există două posibilități de a se ieși din criză: fie să scoată oamenii în stradă la proteste masive, fiesă fie „concentrate toate forțele” pe victoria în cadrul alagerilor parlamentare din toamnă.
El a mai adăugat că primul scenariu ar include destabilizarea țării, inclusiv cu agitarea spiritelor la Tiraspol, fapt ce care „anumite cercuri din Vest și le-ar dori”.
El a mai dat vina pe Occident că ar sta în spatele atitudinii anti-Moscova afișată de Guvernul de la Chișinău și că nu va „răspunde la astfel de provocări”.
De asemenea, Dodon a reluat temele retoricii sale obișnuite încercând să pună corupția internă pe seama cursul pro-european al țării în cadrul aceluiași interviu. Acestea au devenit deja un șablon pentru presa de la Moscova care îl citează pe Dodon reventilând aceleași idei din arsenalul discursul său politic.
Cert este că Dodon se află într-o criză de idei în ceea ce privește lupta cu puterea executivă și legislativă de la Chișinău. Tocmai de aceea are nevoie de Rusia pe post de aliat și în același timp de „frate mai mare” cu care să se afișeze imagologic în fața electoratului său. Dodon este conștient că pierde din ce în ce mai mult teren la capitolul imagine, tocmai de aceea insistă pe lângă Moscova să primească sprijin politic sub toate formele.
Preș la Moscova
Nici la Moscova, Dodon mai este văzut ca un proiect politic viabil în totalitate. Fost deputat al Dumei de Stat a Federației Ruse și corespondent NTV la războiul moldo-rus din 1992, Alexandr Nezrov l-a desființat pe Dodon, într-un interviu acordat postului rus de radio „Eho Moskvî”.
„Prostul Dodon, care este președintele Moldovei, s-a jucat prea mult de-a președintele și l-au trimis pe jos la Moscova. Aici, lui i-au promis ajutor în deschiderea unei afaceri, dar în prima perioadă de timp va locui în Mausoleu și-l va spăla pe Lenin”, a declarat acesta.
De altfel, vara trecută, și liderul de la Kremlin Vladimir Putin a glumit pe seama lui Dodon, în ceea ce analiștii politici au comentat ca fiind o paralelă între cneazul Ivan Cel Groaznic și bufonul său, care ar fi trebuit să răspundă la toate întrebările incomode care i se adresau stăpânului său. Cert este că liderii ruși sunt obișnuiți să respecte conducătorii care au curaj și demnitate, chiar și pe cei care le sunt potrivnici, și rareori tratează cu respect liderii obedienți din sfera de influență a Moscovei, iar Igor Dodon nu este nicio excepție de la această regulă.
Autor: Mădălin Necșuțu
Reîntoarcerea Partidului Comuniştilor (PCRM) la guvernare ar fi „foarte dificilă” din cauza că în ultimii doi ani în Republica Moldova s-au făcut progrese, în special, în domeniile libertăţii presei şi libertăţii de exprimare, a spus Asif Chaudhry, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în cadrul ultimei şedinţe a Clubului de Presă de la Chişinău. Ambasadorul a răspuns astfel rugat să se dea cu părerea dacă revenirea PCRM ar fi posibilă şi dacă aceasta ar prezenta anumite pericole, notează Info-Prim Neo. „De fiecare dată când mă întâlnesc cu conducerea Partidului Comuniştilor spun un lucru: „Indiferent de faptul dacă se află la guvernare sau în opoziţie, ceea ce vrem să împărtăşească ei este democraţia, libertatea, libertatea mass-media, libertăţile individuale ale omului” pentru că doar aceste lucruri pot fi susţinute de Statele Unite ale Americii”. Un lucru important care a avut motive de îngrijorare pentru mine a fost libertatea mass-media şi libertatea exprimării. În primul rând, cred că anume în aceste domenii s-au făcut progrese în ultimi doi ani şi de aceasta cred că o reîntoarcere ar fi foarte dificilă”, a spus ambasadorul american. Potrivit lui, un exemplu elocvent în acest sens este postul public de televiziune „Moldova 1”. „Dacă programele de ştiri şi alte emisiuni ale postului „Moldova 1” s-ar face acum aşa cum s-au făcut înainte, ar fi un lucru foarte rău. Şi dacă Partidul Comuniştilor sau un oricare alt partid care se află acum la guvernare sau ar putea să fie la guvernare pe viitor, ar încerca să influenţeze mas-media, i-ar spune ce să facă, cu siguranţă acesta ar fi un regres. Dacă s-ar face ceva care să limiteze aceste libertăţi, cu siguranţă va fi un proces negativ. Respectiv, decizia urmează să fie luată de conducerea fiecărui partid în parte, inclusiv Partidul Comuniştilor. În cazul lor, dacă ar reveni ei la putere, ce vor face ei cu aceste libertăţi? Şi de aceea, de fiecare le spun că rolul lor atât din opoziţie, cât şi la guvernare, dacă se reîntorc, este să respecte voinţa şi doleanţele oamenilor şi să le garanteze acele libertăţi”, a precizat Asif Chaudhry.
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, aflată în prezent în opoziţie şi inculpată pentru abuz de putere, a fost arestată marţi şi se află la Parchetul general, a anunţat partidul acesteia, într-un comunicat postat pe site-ul său. Insa, Parchetul general a anunţat marţi că a reţinut-o temporar pe fostul premier Iulia Timoşenko, afirmând că această măsură a fost necesară pentru încheierea anchetei demarate împotriva ei. Timoşenko a fost inculpată pentru abuz de putere în cadrul unei anchete privind folosirea inadecvată a 380 de milioane de euro primiţi de Kiev în schimbul vânzării cotelor sale de emisii de CO2, în perioada în care conducea Guvernul, transmite Mediafax. Fondurile ar fi fost folosite de Guvern pentru a acoperi necesităţile sistemului de pensii. Timoşenko, ce a deţinut funcţia de premier din februarie până în septembrie 2005, apoi din decembrie 2007 până la începutul lui 2010, respinge aceste acuzaţii pe care le consideră politice. „Pe baza unei decizii a tribunalului regional din Kiev, Timoşenko a fost reţinută. În prezent se desfăşoară acţiuni investigative”, a declarat Oleh Puşkar, un oficial din cadrul Parchetului. Potrivit lui Puşkar, o astfel de măsură era necesară pentru că „Timoşenko a sabotat ancheta”. El a precizat că fostul premier va fi eliberat în curând. „În acest moment, Timoşenko este interogată. După încheierea interogatorului, ea va putea pleca acasă”, a adăugat Puşkar. Timoşenko a fost reţinută imediat ce a ajuns la Parchet, unde fusese chemată pentru interogatori. Iulia Timoşenko a fost realeasă vineri în fruntea Partidului Batkivşcina, principala formaţiune de opoziţie din această ţară. Timoşenko se află în fruntea Batkivşcina de la crearea acestei formaţiuni, în septembrie 1999, potrivit agenţiilor ucraineene de presă. Fostul prim ministru, care înainte de a se lansa în politică a fost una dintre cele mai bogate femei din Ucraina graţie afacerilor sale din industria gazului, s-a aflat de două ori în fruntea guvernului ţării: din ianuarie şi până în septembrie 2005, şi din decembrie 2007 până în martie 2010. Timoşenko riscă o pedeapsă cu închisoarea de 5 până la 10 ani în urma acuzaţiilor de delapidare a fondurilor publice şi de abuz de putere. La mijlocul lunii martie, Iulia Timosenko, a primit unda verde din partea justitiei din aceasta tara pentru a se deplasa la Bruxelles, la invitatia Partidului Popular European (PPE), fapt care i fusese refuzat anterior, pe motiv ca aceasta ar avea intentia sa fuga din cauza acuzatiilor de abuz de putere, potrivit presei ucrainene, preluate de KARADENIZ-PRESS. “Judecatorul de instructie a examinat aceasta cerere si a autorizat calatoria la Bruxelles”, a anuntat intr-un comunicat, Parchetul ucrainean. De asemenea, la sfârşitul lunii aprilie, Iulia Timoşenko i-a cerut procurorului general al ţării să pună capăt anchetei penale împotriva sa. „Iulia Vladimirovna (Timoşenko) a vizitat joi dimineaţă biroul procurorului general. Ea a înaintat o cerere împotriva anchetei penale ilegale şi a cerut închiderea acesteia”, a precizat purtătoarea sa de cuvânt în aprilie.
