Rusia acuza Europa de „rusofobie”

Rusia acuza Europa de „rusofobie”

Presedintele Dumei de Stat ruse Serghei Nariskin a anulat o vizita la Strasbourg, unde urma sa sustina un discurs, luni, in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) care dezbate situatia din Rusia, denuntand „rusofobia” acestei institutii, informeaza postul rus proguvernamental de limba enegleza, Russia Today. Nariskin, unul dintre oamenii de incredere ai lui Vladimir Putin, alaturi de care a lucrat inainte sa fie numit presedintele Dumei, a confirmat joi pentru agentiile ruse de presa informatii de presa cu privire la anularea vizitei si discursului sau prevazute luni, in cursul caruia intentiona sa propuna „construirea unei Europe fara linii de demarcatie”. „Odata cu apropierea datei deschiderii sesiunii, noi am simtit ca propunerile mele strategice au putine sanse sa fie auzite de un anumit numar de lideri din cadrul Adunarii Parlamentare si de delegatii rusofobe”, a declarat Nariskin, citat de RIA Novosti. Agentia Intefax, dupa ce a citat aceleasi declaratii cuvant cu cuvant intr-o prima stire, a rectificat citatul. intr-o noua versiune, Nariskin acuza „anumiti lideri APCE si anumiti deputati cu o dispozitie rusofoba”. „Iata de ce am hotarat sa renunt sa mai particip la sesiune, dar voi sublinia ca voi fi pregatit sa vorbesc in fata APCE imediat ce vor fi create conditiile necesare in vederea examinarii obiective a problemelor pe care le apreciez ca fiind de actualitate”, a mai declarat presedintele Dumei, citat de Interfax. Potrivit site-ului APCE, Nariskin ar urma sa sustina un discurs luni, in cadrul sesiunii de toamena a Adunarii (1-5 octombrie). „Respectarea obligatiilor si angajamentelor Federatiei Ruse” este primul subiect citat pe agenda sesiunii, alaturi de criza umanitara din Siria si „definirea detinutului politic”. Publicatia Vedomosti scrie ca proiectul de rezolutie care a iritat Rusia – care nu era disponibil joi pe site-ul APCE – condamna noile legi restrictive privind manifestatiile, cele care incrimineaza defaimarea, calificand organizatiile nonguvernamentale (ONG) ca „agenti straini”, dar si condamnarea membrelor trupei Pussy Riot la doi ani de detentie pentru o „rugaciune punk” anti-Putin intr-o catedrala din Moscova.

Share our work
Putin le da in urmarire si pe celelalte membre ale „Pussy Riot”

Putin le da in urmarire si pe celelalte membre ale „Pussy Riot”

Politistii rusi le cauta pe celelalte membre ale trupei Pussy Riot care au participat la o „rugaciune punk” impotriva lui Vladimir Putin intr-o catedrala din Moscova, in conditiile in care trei membre ale grupului au fost deja condamnate, saptamana trecuta, la doi ani de inchisoare. „in prezent, au loc operatiuni de cautare”, a declarat un reprezentant al politiei din Moscova. Pe 21 februarie, cinci femei care purtau cagule pe fata au ocupat altarul catedralei Hristos Mantuitorul din Moscova. Imitand o rugaciune, ele au invocat-o, pe ritmuri punk, pe Fecioara Maria, rugand-o „sa il alunge pe Putin” (de la putere, n.r.) si au fost in cele din urma evacuate de agentii de securitate. in afara de cele cinci tinere femei, si alte persoane – al caror numar exact nu este insa cunoscut – au participat la acea actiune si au filmat scena petrecuta in catedrala. Dupa cateva zile, trei membre ale grupului au fost audiate de politia moscovita. Vineri, Nadejda Tolokonnikova, in varsta de 22 de ani, Ekaterina Samutevici, in varsta de 30 de ani, si Maria Alehina, in varsta de 24 de ani, au fost condamnate la cate doi ani de inchisoare pentru „huliganism” si „incitare la ura religioasa”.

Share our work
Rusia – zi decisiva pentru Pussy Riot. Instanta da vineri verdictul

Rusia – zi decisiva pentru Pussy Riot. Instanta da vineri verdictul

Cele trei tinere din cadrul grupului rus de muzică punk-rock Pussy Riot, împotriva cărora Parchetul de la Moscova a cerut trei ani de închisoare urmează să îşi afle verdictul vineri.
La ora 11.00 GMT, preşedinta tribunalului Hamovniceski din Moscova va începe să citească decizia în procesul intentat celor trei: Maria Aliohina (24 de ani), Nadejda Tolokonnikova (22 de ani) şi Ekaterina Samuţevici (30 de ani), judecate de la sfârşitul lui iulie şi aflate în arest preventiv de cinci luni. Ele trebuie să răspundă pentru acte de „huliganism” şi „incitare la ură religioasă”, după ce, la 21 februarie, au interpretat, în Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova, cu cagule pe figură, acompaniate de chitare şi instalaţii de sonorizare, o „rugăciune punk” intitulată „Maica Domnului, alungă-l pe Putin!” de la putere.
Procurorul a cerut trei ani de închisoare pentru fiecare dintre ele, explicând că a ţinut cont de cazierul lor curat şi de faptul că două dintre ele au copii mici. Pedeapsa maximă este de şapte ani de închisoare.
Avocaţii apărării au pledat pentru eliberarea lor, iar una dintre tinere a comparat procesul cu „o troică din vremea lui Stalin”, aluzie la grupurile de trei persoane care, în perioada terorii staliniste, dictau sentinţe cu închisoarea sau chiar moartea în mod arbitrar şi expeditiv. În timp ce procesul a dezbinat profund societatea rusă, judecătoarea din acest dosar, Marina Sîrova, a trecut joi sub protecţia statului ca urmare a ameninţărilor adresate de susţinători ai grupului.
Cele trei femei au primit numeroase semne de sprijin internaţional, îndeosebi a deputaţilor germani, a cântăreţei Madonna, artistei avangardiste Yoko Ono – văduva lui John Lennon – sau a fostului membru al grupului Beatles Paul McCartney. De altfel, vineri este organizată o zi mondială de susţinere a fetelor de la Pussy Riot, cu acţiuni în numeroase oraşe, printre care Paris, Londra, Varşovia sau chiar New York.

Share our work
Rusia – scandalul Pussy Riot. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a numit-o pe Madonna “tarfa”

Rusia – scandalul Pussy Riot. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a numit-o pe Madonna “tarfa”

„O fostă târfă care vrea să dea lecţii de morală”, asta a spus despre Madonna vicepremierul rus Dmitri Rogozin, trimis special lui Vladimir Putin pentru Transnistria.
Reacţia lui Dmitri Rogozin a venit după ce cântăreaţa americană a cerut, în timpul concertului pe care l-a susţinut la Moscova, eliberarea celor trei cântăreţe din grupul punk Pussy Riot. „Odată cu înaintarea în vârstă, orice fostă târfă vrea să dea lecţii de morală lumii întregi. În special cu ocazia turneelor sale în străinătate”, a scris Dmitri Rogozin, într-un mesaj postat pe Twitter. În timpul unei conversaţii cu un interlocutor pe Twitter, Dmitri Rogozin a adăugat următorul mesaj la adresa Madonnei: „Dă-ţi jos crucea sau măcar pune-ţi o pereche de chiloţi!”.
În timpul concertului pe care l-a susţinut marţi, la Moscova, Madonna a spus că se roagă pentru eliberarea celor trei membre ale grupului Pussy Riot, aflate în arest preventiv de peste cinci luni şi care riscă trei ani de închisoare, după ce au interpretat un cântec punk împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin.

Critici din Occident

Înteţirea bruscă a criticilor din partea SUA şi UE pe marginea procesului împotriva trupei ruse Pussy Riot ameninţă să devină unul dintre principalii factori iritanţi dintre Rusia şi Occident. Potrivit experţilor, indiferent de deznodământul pe care îl va avea, procesul împotriva Pussy Riot ar putea anula în totalitate eforturile Kremlinului de a obţine o îmbunătăţire a imaginii Rusiei peste hotare, imagine oricum puternic afectată în ultimul an.
Valul de critici la adresa autorităţilor ruse a fost lansat de apărătorii drepturilor omului: Amnesty International le-a declarat pe membrele trupei rock „deţinute ale conştiinţei”. Apoi, la campanie s-au raliat cunoscuţi artişti internaţionali: de la Red Hot Chili Peppers şi Pet Shop Boys până la Sting şi Madonna. Procesul se află deja de câteva săptămâni pe primele pagini ale celor mai reputate mass-media internaţionale: influenta revistă americană Time a anunţat că în Federaţia Rusă „justiţia de buzunar a început vânătoarea de vrăjitoare”, publicaţia britanică The Economist a calificat Biserica Ortodoxă Rusă drept „forţă a conservatorismului şi xenofobiei”, aflată într-o „simbolică îmbrăţişare” cu Kremlinul, iar The Guardian a numit evenimentele din Rusia „teatru al absurdului”.
Nu în ultimul rând, la campanie s-au raliat politicieni din SUA şi UE. Departamentul de Stat al SUA a catalogat acest caz drept „motivat politic”, iar ministrul de externe al Cehiei, Karel Schwarzenber, a declarat că le admiră pe participantele grupului rock. De asemenea, fostul ministru pentru probleme europene, actualul deputat al parlamentului britanic Denis MacShane a recunoscut că fotografiile din sala de judecată îi amintesc de „vremurile GULAG-ului”. Până şi liderul Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda, a catalogat comportamentul autorităţilor ruse drept „scandaloase”. În acelaşi timp, aproape toţi politicienii au ţinut să sublinieze că nu sprijină acţiunea Pussy Riot, însă consideră reacţia puterii de la Moscova drept „neproporţională”.

Share our work