de Isac Mihai | aug. 16, 2018 | Editorial
Protestele din România inspiră Republica Moldova
Violențele fără precedent asupra civililor pașnici și intervenția abuzivă și disproporționată a forțelor de ordine (Jandarmerie și unități de Poliție), din Piața Victoriei, din data de 10 august, au dus la nenumărate teorii ale conspirației. Una dinte ele face referire la prezența „semnificativă” a unor grupuri de cetățeni din Republica Moldova și rolul lor în provocarea violențelor.
Un singur lucru este cert: în Piața Victoriei au fost cetățeni din Republica Moldova. Câți au fost și ce rol au avut rămâne să stabilească organele de anchetă. Dar, fiind pățiți cu 1989, este bine să suflăm și în iaurt. Elemente constitutive există cu duiumul!
Dragnea și-ar fi cumpărat ajutor de la Plahotniuc
Una dintre teoriile vehiculate zilele acestea, în spațiul public, a fost aceea că Liviu Dragnea ar fi primit un sprijin cumpărat de la Vladimir Plahotniuc, în calitate de parteneri „politici” și cu aceleași apucături dictatoriale. Frățietatea celor doi s-ar baza pe un schimb reciproc-avantajos: România finanțează un guvern falimentar, ieșit din grațiile UE și SUA, în schimbul unor diverse servicii, cum ar fi, de exemplu, împrumutarea unor „gropnici” pentru diversiuni destinate deturnării manifestațiilor pașnice și intervenției în forță ale slugilor din Jandarmerie, aparatul de represiune al oricărei grupări infracționale care preia Puterea în România.
Bineînțeles, până în momentul de față, această teorie nu a fost demonstrată cu probe de către emitenții ei. Însă, din punct de vedere legal, se poate demonstra sau infirma, dacă se analizează (de către Poliția de Frontieră, Poliția Rutieră și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) fluxul dinspre Republica Moldova, spre București, în perioada 09-10 august, precum și fluxul invers, pe aceeași rută, din 10-11 august.
În cazul în care s-ar fi procedat la un asemenea scenariu, era nevoie de o strategie de ieșire rapidă din „teatru”, așa că varianta transportului feroviar iese din calcul. Dispersia teritorială a eventualelor elemente de diversiune se realizează rapid pe calea rutieră, chiar dacă este deficitară infrastructura românească. Nu este prea greu să se identifice, având în vedere că se înregistrează numerele de înmatriculare ale autoturismelor și ID-urile cetățenilor!
Andrei Năstase recunoaște că PPDA a avut oameni în Piața Victoriei
O altă teorie, dar care ar putea fi legată fără tăgadă de prima, are legătură cu declarațiile lui Andrei Năstase, liderul PPDA, opoziția extraparlamentară față de partidele satelit ale lui Plahotniuc.
„Am urmărit îngrozit scenele de violență din Piața Victoriei, din seara zilei de 10 august, fiind cu sufletul alături de protestatarii pașnici, printre ei și colegii mei de la Platforma Demnitate și Adevăr (DA!)”, scria pe Facebook, în data de 11 august, la ora 09.33, Andrei Năstase.
Ce au făcut acei oameni din Republica Moldova, care a fost rolul lor acolo, vor stabili procurorii militari, dacă, se va considera că merită investigat.
Paralela cu decembrie 1989
Realitatea anului 1989 și afluxul de cetățeni sovietici care au împânzit România cu aproximativ două săptămâni înainte de izbucnirea manifestațiilor de protest ce au dus la căderea regimului Ceaușescu nu mai poate fi încadrată la teorii conspiraționiste, oricât de mult s-ar strădui unii să le bagatelizeze. Există suficiente declarații scrise și documente ale vremii, inclusiv mărturii ale unor cetățeni ai Republicii Moldova, care, atunci, efectuau stagiul militar obligatoriu în forțele armate ale Uniunii Sovietice, inclusiv în forțele speciale.
Dascălul lui Plahotniuc, kgb-ist de serviciu la București
De asemenea, poate ar merita amintită și prezența în România, oficial recunoscută, a domnului Dumitru Diacov, actualul președinte de onoare al Partidului Democrat, PD-ul celebrului Plahotniuc.
Revenind puțin la decembrie 1989, este interesant de precizat faptul că, între anii 1988 și 1989, domnul Dumitru Diacov a fost consultant al Departamentului de Relații Externe al Comitetului Central al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice). Cel mai important, în perioada 1989 – 1993, a fost șeful biroului Agenției de Știri TASS în România, la București. Adică, domnul Diacov a fost prezent în mod activ la București, în timpul așa-zisei Revoluții, fapt cu care se și mândrește și o dovedește cu fotografii din fața Comitetului Central, alături de tancurile aduse în Piață.
„Diplomatul” URSS de la București, ajuns „pro-european” și „pro-român”
Pe lângă Dumitru Diacov, la București, în zilele fierbinți ale lui decembrie 1989, la ambasada URSS, în calitate de secretar, se mai afla un important personaj politic actual de la Chișinău. Este vorba despre „pro-europeanul” și „pro-românul” de conjunctură, actualul vice prim-ministru pentru Integrare Europeană, Iurie Leancă. Posesorul unui partid de buzunar pentru ceas al lui Plahotniuc, și intitulat pompos Partidul Popular European din Moldova (PPEM), domnul Leancă era mândru diplomat sovietic, în 1989. Și-a început cariera în serviciul diplomatic al URSS, pentru ca, în perioada mai-octombrie 1989, să ocupe funcție de secretar II în cadrul Ambasadei Uniunii Sovietice din București. După desființarea URSS, începând cu 1991, a fost încadrat în Ministerul de Externe al Republicii Moldova.
Marius-Alin BÂTCĂ
de Razvan Iorga | iul. 24, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
Ilan Șor, condamnat în primă instanță la 7 ani și 6 luni pentru delapidare spălare de bani și delapidare în proporții deosebit de mari. Foto credit: Europa Liberă
Am stat și am tot pendulat între diverse titluri. De la „S-a umflat tărânța-n porcuȘor” până la „Pușca și cureaua lată, condamnat eram odată!”.
Cert este că tupeul și aplombul cu care acest condamnat, pe numele său Ilan Șor, umblă liber pe străzile Chișinăului și pocnește din curea în stânga și-n dreapta, este de-a dreptul frapant. Dar nu neașteptat. Un fel de „s-a suit scoafa-n copac” și aleagă cu meriȘorul în gură.
Oameni buni, cred că e timpul pentru basarabeni să facă un pas în lateral, să tragă bine aer în piept, și să ia măsurile necesare pentru ca unui astfel de invidid să i se aplice legea în conformitate cu faptele pe care le-a comis.
Nu să vină și să ofere lecții de politică și retorică cu metode „Fifty shades of grey” sau de la mănăstirea Tanacu/Sahara. „Exorcizarea” unui astfel de personaj trebuie făcută în cadrul strict legal, iar sistemul juridic trebuie să-și facă treaba așa cum se cuvine.
De trei ani de zile, din 2015, acest personaj înflorește în funcții și în bani, iar moldovenii decontează anual pentru datoria publică a „miliardului furat” circa 50 de milioane de euro. Matematic, undeva peste 20 de euro de căciulă pentru această țeapă al cărui cap de afiș în ultimul raportul Kroll este Ilan Șor.
Dar nu numai asta. Ilan Shor este amestecat și în Landromat rusesc cu 22 de milioane de euro, bani care i-a parvenit direct în firmele din holding și are mâinile mânjite și în cazul privatizării aeroportului Chișinău către acționari dubioși din Federația Rusă via of-Șorurile cipriote.
Este absolut revoltător cum un personaj al cărui nume este menționat de 74 de ori în ultimul raport al firmei de investigații mai sus menționate vine din Orhei și face legea la Chișinău, acolo unde aproape i-a cu asalt, sub privirile inerte ale polițiștilor, sediile opoziției extraparlamentare.
Bașca, își scoate cureaua de la brâu, lăsându-i burta să se reverse la cei 31 de aniȘori ai săi, de unde începe să vitupereze cum că are el ac de cojocul tuturor. De la opoziția pro-europeană pe care s-a supărat că s-a legat de paravanele sale pentru mită electorală – denumite „magazine sociale” – până la jurnaliști cărora le-a promis o bătaie și că îi bagă sub asfalt.
Într-o țară normală, tot acest conglomerat de fapte penale, afaceri oneroase și proferarea unor amenințări brutale ar fi trebuit să îl arunce demult după gratii pe acest Robin Hood pe invers care fură de săraci și împărte firimituri săracilor din ograda sa. Totul pentru adulație. Un fel de sindrom Stockholm și mai ciudat, upgradat într-o formă ce frizează demența într-o R. Moldova post-sovietică.
Deși retorica sa belicoasă ține mai degrabă de lumea a treia, plină de discurs de ură și instigare la violențe, nimeni din autoritățile statului nu s-a sinchisit să îl întrebe de sănătate pe acest omuȘor. ONG-uri pe drepturile omului și cele pe media a fost singurele care au cerut măsuri pentru un astfel de comportament.
La rândul său, Avocatul Poporului i-a cerut Procurorului General, Eduard Harunjen, ca el și instituția sa să lucreze în cadrul legal pe acest episod.
De altfel acesta este și un poate ultim test pentru a vedea încă o dată gradul de subordonare a sistemului de justiție din R. Moldova față de politic, din moment ce protestele Partidului Șor se desfășoară braț la braț cu cele ale simpatizanților partidului de guvernare.
Dacă și de această dată autoritățile vor închide ochii la astfel de „tupeu de pușcăriabil”, atunci curtea e luminată în ceea ce privește stare de fapt în R. Moldova peste care se așterne bezna. Una așa-zisă proeuropeană, care și-a asumat din pix prin semnarea Acordului de Asociere să respecte standardele democratice, drepturile omului și să reforme justiția înspre una curată și indepedentă.
Până atunci, obloanele se închid încet, dar sigur, deasupra R. Moldova. Cea mai săracă, coruptă și cu gradul cel mai mare de exod în rândul tinerilor din Europa, acolo unde s-a dat, paradoxal, cea mai mare țeapă din istoria R. Moldova sub nasul complice al autorităților, una comparabilă poate doar cu FNI-ul anilor `90 de România. Totuși, pe lângă Ilan Șor, „golanașul” Sorin Ovidiu Vântu de peste Prut, și el moldovean la bază, pare un boem erudit cu ceva aere cavaleriști. Totuși, unul cu ceva „soviste”, care măcar înfundă pușcăria!
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | apr. 11, 2018 | Principal, România, Știri, UE, UE
Statele GRECO, îngrijorate de ofensiva împotriva justiției din Parlamentul de la București
Grupul statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO) se declară, într-un raport publicat în această săptămână, profund îngrijorat de anumite aspecte ale legii privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, ale legii privind organizarea sistemului judiciar şi ale legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) adoptate recent de Parlamentul României, ca şi de proiectele de amendamente la legislaţia penală, relevă un comunicat de presă al Consiliului Europei, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
GRECO a elaborat acest raport în baza unei decizii luate la sesiunea plenară din decembrie 2017 privind efectuarea unei evaluări urgente extraordinare a reformelor sistemului judiciar din România, ţinând cont de faptul că ele ar putea implica încălcări grave ale standardelor anticorupţie.
Proces controversat
Raportul notează că amendamentele la cele trei legi asupra sistemului judiciar adoptate de către Parlament în decembrie 2017 nu conţin unele dintre cele mai controversate propuneri prezentate iniţial în vara anului trecut. Totuşi, GRECO este îngrijorat de potenţialul lor impact, printre care structura personalului din tribunale şi parchete. În pofida importanţei şi a amplorii mari ale acestor reforme, impactul lor nu a fost estimat în mod corespunzător, iar procesul legislativ a fost de asemenea discutabil.
”GRECO cere României în special să renunţe la crearea noii secţii speciale de procurori pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar. De asemenea, raportul ia notă de controversatul proces, iniţiat în februarie 2018, de destituire a şefului biroului specializat al procuraturii anticorupţie (DNA), şi îşi reiterează apelul de luare a unor măsuri de protecţie suplimentare legate de procedurile de numire şi de revocare a procurorilor-şefi de către puterea executivă”, relevă raportul citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Critici dure
De asemenea, GRECO reia recomandarea ca procedura de numire şi revocare pentru majoritatea funcţiilor de procurori, altele decât cea de procuror-şef, în conformitate cu articolul 54 al Legii 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent, cât şi bazat pe criterii obiective, şi ca CSM-ului să i se acorde un rol mai puternic în această procedură.
Pe de altă parte, GRECO critică şi proiectele de amendamente la legislaţia penală care, în cazul adoptării lor, ar fi în contradicţie evidentă cu unele dintre angajamentele internaţionale ale României, printre care Convenţia penală privind corupţia. ”Amendamentele la procedura penală discutate în prezent de comisia comună parlamentară specială sunt percepute de către ţările străine drept o ameninţare pentru eficienţa asistenţei juridice reciproce”, menţionează documentul citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Avertizări diplomatice
În plus, raportul critică o serie de proiecte legislative iniţiate în Senat la 21 decembrie 2017 care ar slăbi considerabil incriminarea diverselor infracţiuni legate de corupţie în Codul Penal; de exemplu, mita şi traficul de influenţă nu s-ar mai aplica oficialilor aleşi, iar cu privire la abuzul în serviciu amendamentele ar dezincrimina complet toate faptele comise în care pagubele ar fi mai mici de 200.000 de euro.
”GRECO invită România să prezinte, la următoarea sesiune plenară (18-22 iunie 2018), o actualizare a situaţiei reformelor propuse şi să se abţină de la adoptarea altor amendamente la legislaţia penală care i-ar submina capacităţile sale anticorupţie”, adaugă raportul Grupul statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei. (M.A.B./M.I.)
de Razvan Iorga | iul. 27, 2017 | R. Moldova, Știri, UE
Judecătorii Curții Constituționale de la Chișinău dau verdictul de neconstituționalitate pentru referendumului lui Igor Dodon
Curtea Constituțională a declarat, joi, drept neconstituțional decretul prin care Dodon a stabilit organizarea unui referendum pe 24 septembrie, care conținea mai multe întrebări și aveau legătura cu platforma sa politică și a PSRM. Curtea Constituțională relevă că președintele Dodon nu are drept de abrogare asupra unei legi votate în parlament. În partea de dizolvare a Parlamentului, judecătorii CC au precizat că șeful statului nu poate modifica Constituția și că nu se poate dizolva Parlamentul printr-o astfel de măsură. „Dreptul președintelui trebuie văzut ca un instrument de contrabalanță, nu de dezechilibru”, a precizat CC.
Mai mult, judecătorii mai spus că acest instrument de dizolvare a Parlamentului nu poate fi folosit în interes de partid, fapt ce schimbă rolul neutru al președintelui, fapt ce nu este compatibil cu regimul parlamentar al țării. Cu privirea la „Istoria Moldovei”, acest lucru trebuie stabilit de experți și savanți, nu de politicieni și că acest lucru nu trebuie politizate, au mai precizat judecătorii CC. Potrivit Curții, întrebările la care urmau să răspundă cetățățenii depășesc competențele șefului statului, iar prin semnarea decretului respectiv Igor Dodon a încălcat legea fundamentală.
Reacție neîntârziată
Președintele prorus Igor Dodon a reacționat imediat joi, după verdictul Curții Constituționale legat de neconstituționalitatea referendumului. Acesta a scris pe pagina sa de Facebook că verdictul dat de judecătorii CC este „o sfidare în adresa cetățenilor”. „Decizia Curții Constituționale este o sfidare în adresa cetățenilor și a libertății lor de a se expune pe subiecte de interes național. La modul practic, CC-ul a redus rolul cetățenilor statului la nivel de simpli alegători, cu utilitate strict electorală, fără capacitate de a interveni și de a se manifesta prin plebiscit în perioada dintre scrutine”, a declarat acesta.
De altfel, Dodon nici nu s-a ascuns că va acționa împreună cu PSRM în acest caz, deși Constituția spune că președintele trebuie să fie apolitic și nu poate face parte din niciun partid, și va face proteste în stradă. „Convocăm mâine ședința Consilului Republican al PSRM unde vom lua o decizie în această privință. Nu exclud acțiuni în masă în luna septembrie pe 24, în susținerea inițiativei președintelui”, scris Dodon.
Ghimpu se declară mulțumit
La rândul său, liderul PL, Mihai Ghimpu, unul dintre inițiatorii plângerii la CC pe acest subiect, a spus că decizia de astăzi a CC „este o decizie corectă, motivată și bine argumentată”. „Sunt foarte mulțumit de această hotărâre a Curții Constituțională, deoarece este argumentată, chiar mai mult decât am cerut noi. Domnul președinte trebuie să înțeleagă că cel care se opune legii este strivit și aruncat la coșul cu gunoi, ca să nu spun la tomberon. Nu poți schimba legile după cum își vine pofta”, a declarat el.
de Vitalie Goncearov | feb. 18, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Violentele au coborat din nou, marti, din Parlament in strada la Kiev, acolo unde ciocnirile violente dintre manifestanti si fortele de ordine au facut deja cinci morti si peste 150 de raniti, potrivit unui bilant intermediar emis de autoritati. „Cinci civili au fost ucisi in violentele in masa de la Kiev”, a declarat Olga Bilik, o purtatoare de cuvant a politiei, fara sa faca alte precizari. In dimineata zilei de ieri, protestarii au ocupat si devastat sediul Partidului Regiunilor (de guvernamant), condus de presedintele Viktor Ianukovici. Ulterior, trupele speciale Berkut, din subordinea Ministerului de Interne, au eliberat marti la pranz sediul Partidului Regiunilor, situat in strada Lipskaia din Kiev, dupa ce imobilul a fost ocupat de un grup de protestatari, in urma unui asalt. ‘Protestatarii au reusit sa ocupe doar 20 de minute primul etaj al cladirii’, a declarat deputata de opozitie Lesia Orobet, indicand ca manifestantii au luat cu ei o parte din documentele descoperite aici, ‘pentru studiere’. in timpul asaltului, atacatorii au aruncat cu sticle cu substante inflamabile, provocand un incendiu in care a ars o parte din imobil. Protestatarii au spart usa si au indepartat camerele de supraveghere de la intrare, precum si placuta cu insemnele Partidului Regiunilor de pe cladire. Ei nu au intampinat nicio rezistenta. Toti reprezentantii partidului care se aflau in acel moment in cladire au parasit incinta. Mai tarziu, manifestantii s-au repliat pe strada Institutskaia, in timp ce echipaje de pompieri incearca sa stinga incendiul de la sediul Partidului Regiunilor.
Opozitia cere alegeri parlamentare si prezidentiale anticipate
Pe strada Lipskaia, circa 2.000 de membri ai trupelor speciale Berkut, cu ajutorul a 1.000 de sustinatori ai actualei puteri de la Kiev, incearca sa-i impinga pe demonstranti spre Maidan (Piata Independentei). Fortele de ordine recurg in principal la grenade lacrimogene si asurzitoare. Intre timp, violentele si-au extins aria la Kiev, unde grupuri de protestatari au preluat controlul, prin asalt, asupra Casei Ofiterilor, unde se adaposteau politistii antirevolta si scutieri. Confruntari in masa intre cele doua tabere au loc simultan pe mai multe strazi din centrul Kievului, intre care Institutskaia, scelkovicinaia si Sadovaia. Pe strada Grusevski au fost incendiat anvelope de la masinile apartinand fortelor de ordine. Liderul partidului Udar/Lovitura, Vitali Kliciko a cerut presedintelui Viktor Ianukovici sa anunte convocarea de alegeri parlamentare si prezidentiale anticipate. ‘Faceti acest lucru si va fi o iesire din situatia actuala, va fi un act de curaj’, a spus Kliciko, intr-un apel catre seful statului. Fostul pugilist l-a indemnat pe Ianukovici sa puna presiune pe Partidul Regiunilor in problema revenirii la Constitutia din 2004. ‘Dati comanda! Parlamentul trebuie sa voteze revenirea la forma legii fundamentale din 2004. Toate acestea vor permite scaderea temperaturii in societate’, a mai spus Kliciko, la o zi dupa o vizita la Berlin, unde impreuna cu alti lideri ai opozitiei ucrainene a abordat situatia din Ucraina cu cancelarul german Angela Merkel. Parlamentul ar trebui sa formeze noul guvern si noi, ca opozitie, suntem gata sa ne asumam responsabilitatea pentru formarea sa, a declarat Kliciko.
Rusia acuza Occidentul
Diplomatia rusa a critica Occidentul pentru violentele de la Kiev. Reluarea violentelor in Ucraina este „rezultatul” politicii occidentalilor, care au incurajat escaladarea, a denuntat marti diplomatia rusa. „Ceea ce se inatmpla acum este rezultatul direct al politicii de complacere a politicienilor occidentali si structurilor europene care, de la inceputul crizei, trec cu vederea actiunile agresive ale fortelor radicale din Ucraina, incurajand, in fapt, escaladarea si provocarile la adresa puterii legale”, a apreciat Ministerul rus de Externe, intr-un comunicat.
