Preşedinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, a anunţat că a convocat Consiliul Suprem de Securitate de la Chișinău „în legătură cu situaţia excepţională din justiţie”, un semnal clar al durității războiului pentru reforme din fosta republică sovietică. Demersurile au loc pe fondul intensificării războiului din Ucraina, care a intrat într-o nouă fază.
Situație catastrofală
Cei 330 de magistraţi, întruniţi vineri în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, au blocat alegerea primilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a putea demara procesul de curăţare a sistemului judecătoresc, conform media citate.
„Adunarea Generală a Judecătorilor a amânat numirea membrilor CSM. Înţeleg că judecătorii au decis totuşi să blocheze curăţarea justiţiei şi să pună în continuare piedici în calea restaurării dreptăţii în R. Moldova. Anunţ că voi convoca pentru ziua de luni, la ora 14:00, Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu situaţia excepţională din justiţie”, a transmis Maia Sandu într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.
Adunarea Generală a Judecătorilor a anunţat următoarea şedinţă abia pe 28 aprilie. Singura decizie luată vineri a fost crearea unei comisii care să elaboreze o declaraţie despre situaţia din sistemul judecătoresc, în viziunea magistraţilor. Magistraţii din R. Moldova admit că situaţia din justiţie e „catastrofală”, ceea ce nu i-a împiedicat să-şi ia o pauză pentru mai bine de o lună, remarcă Ziarul Naţional.
Curtea anticorupție
În cadrul unui discurs susţinut vineri în parlament, Maia Sandu a solicitat guvernului şi forului legislativ să creeze o instanţă specializată care să investigheze cazurile de mare corupţie şi de corupţie în sistemul justiţiei.
„Suntem datori şi obligaţi în faţa cetăţenilor să pedepsim marii corupţi şi să nu le permitem să ne mai controleze republica. În aceşti doi ani, justiţia a avut independenţa să facă dreptate oamenilor. Dar nu a făcut-o. Solicit parlamentului şi guvernului să creeze Curtea Anticorupţie, o instanţă specializată care să investigheze cazurile de mare corupţie şi de corupţie în sistemul justiţiei”, a transmis Maia Sandu, subliniind că „nu mai avem timp să lăsăm corupţii din sistem să amâne la nesfârşit propria curăţare”.
„În 2030 Republica Moldova trebuie să fie ţară membră a Uniunii Europene. Acum este şansa noastră reală de a deveni membru cu drepturi depline al familiei europene. Avem susţinerea statelor UE. Moldovenii au ales calea europeană, dar cât de repede vom ajunge acolo depinde de noi toţi”, a subliniat Maia Sandu de la tribuna forului legislativ.
Critici dure
„Să unim societatea noastră ca toţi cetăţenii să aibă o viaţă bună, cu venituri europene. Fac apel către toate forţele politice să pună aderarea la UE deasupra intereselor înguste şi să susţină această cale necondiţionat”, a îndemnat președinta Republicii Moldova.
În acelaşi timp, Maia Sandu i-a criticat dur pe politicienii din opoziţie care promovează cu înverşunare interesele Kremlinului la Chişinău, dar în acelaşi timp preferă să-şi trimită copiii la învăţătură în Occident, deţin paşapoarte ale statelor europene, au afaceri în UE şi chiar beneficiază de plăţi sociale din partea statelor europele pe care le blamează, notează mass-media din Chişinău.
În timpul discursului său vineri în parlament, din sală au lipsit reprezentanţii Blocului comuniştilor şi socialiştilor (BCS), cei ai Partidului ŞOR, cărora le era adresat acest mesaj, remarcă publicaţia citată.
„Copiii unora dintre voi învaţă acolo (în UE), voi mergeţi acolo în vacanţă, alţii au şi paşapoarte europene, unii chiar beneficiază de plăţi sociale, fac afaceri în UE. Oare voi nu vreţi ca copiii Moldovei să trăiască ca în UE? Sau vreţi ca copiii voştri să fie aruncaţi în închisoare pentru că scriu o postare critică la adresa conducerii ţării, aşa cum se întâmplă în Rusia?”, a întrebat retoric Maia Sandu.
„Oare nu vreţi ca moldovenii să aibă libertatea de a construi ţara aşa cum vor şi nimeni să nu se amestece în treburile interne ale ţării noastre? Aţi văzut multe grădiniţe, spitale şi şcoli reparate din bani de la Kremlin sau donaţii pentru dezvoltarea localităţilor? Dinspre Kremlin ne vin doar ameninţări, embargouri şi şantaj. De acolo vine doar război, suferinţă şi sărăcie. UE este unica noastră şansă de a construi o ţară în care doar cetăţenii ei au dreptul să-şi decidă soarta”, a declarat Maia Sandu.
Luntre și punte
În opinia șefei statului moldovenesc, unii politicieni „se fac deja luntre şi punte pentru a vinde R. Moldova Kremlinului”.
”Din păcate, în parlament sunt şi deputaţi care nu reprezintă oamenii, ci reprezintă hoţii de miliarde. Ştiu că şi voi mă auziţi, chiar dacă nu sunteţi aici. Ei s-au vândut oligarhilor şi vor să vândă şi Moldova. Gruparea Şor are o misiune clară de la Kremlin şi FSB – să aducă războiul în R. Moldova. Scopul lor este să organizeze destabilizări şi să dea jos prin violenţe guvernarea aleasă în mod democratic. Instituţiile Moldovei nu vor permite ca republica să fie închinată unor criminali”, a punctat Maia Sandu.
În aceste zile, Mișcarea Pentru Popor, formată în jurul Partidului Șor, a lansat un apel către toate forțele de opoziție, atât cele parlamentare, cât și cele extraparlamentare, să susțină cerința legală a cetățenilor de a obliga guvernarea să achite integral facturile pentru lunile de iarnă. În acest scop, zeci de mii de cetățeni din întreaga țară sunt așteptați pentru a participa la protestele de la Chișinău.
Sistemul se opune
Judecătorul Alexei Paniș, citat de mass-media de la Chișinău, a declarat că prin reforma propusă guvernarea își dorește preluarea controlului asupra justiției. De asemenea, magistratul acuză reprezentanții guvernării de duble standarde, atunci când, pe de o parte, insistă pe reforma justiției, pe de altă parte, mențin în funcții membrii CSM și după expirarea mandatului.
„Când vorbim despre reformă și independența justiției vreau să cred în sinceritatea politicienilor care adoptă declarația cu privire la caracterul captiv al statului și în același timp îmbrățișează membrii CSM care au activat în perioada statului capturat și au dus la capturarea statului, și-i țin pe acești membri CSM în brațe și după ce le-a expirat mandatul constituțional. Asta îmi trezește suspiciuni privind sinceritatea reformei. Reforma este necesară, dar politicienii înțeleg prin reformă controlul total al justiției. Judecătorii își doresc reforma, dar ei văd asta prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, societatea își dorește reforma, avocații își doresc reforma. Dar unele persoane văd din reformă o posibilitate de a agonisi mijloace bănești. Mă refer la veșnicii reformatori, pentru că reforma costă. În ultimii ani s-a mers pe reforme care durează mult, costă scump, dar nu produc efecte”, a mai spus judecătorul Alexei Paniș, citat de TVR Moldova.
Ședință cu cântec
Ministra justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că Adunarea Generală a Judecătorilor, convocată vineri, a fost o șansă de a debloca situația precară din justiție, prin alegerea și formarea unui organ de autoadministrare. Însă în circumstanțele în care ședința a fost întreruptă până la sfârșitul lunii aprilie, ministra crede că se impun soluții dure. Potrivit ei, de această dată, chiar nu pot fi invocate acuzații de imixtiune, relatează mass-media.
„Cu regret, prin amânarea alegerilor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, înțeleg, că se dorește, dimpotrivă, perpetuarea situației grave din justiție. Reieșind din majoritatea opiniilor expuse de judecători, înțeleg, că interesul public mai puțin a contat și, că nu se dorește crearea unui CSM cu care să fie un nou început pentru rezolvarea problemelor din justiție – numirea în funcție a judecătorilor, soluționarea mai rapidă a cazurilor, luarea deciziilor importante de administrare în sistemul judecătoresc. Astfel, se putea valorifica oportunitatea de a fi parte a reformei justiției și, mai ales, de a restabili imaginea sistemului judecătoresc”, afirmă Veronica Mihailov-Moraru.
Ea spune că, în calitate de ministră a justiției, își dorește un partener pentru implementarea agendei pentru aderarea la Uniunea Europeană, pentru a consolida domeniul justiției și cel anticorupție.
Un plan secret elaborat de serviciul de securitate al Rusiei, FSB, prezintă opțiuni detaliate de destabilizare a Republicii Moldova – inclusiv sprijinirea grupurilor pro-ruse, utilizarea Bisericii Ortodoxe și amenințarea cu oprirea aprovizionării cu gaze naturale, relatează CNN. Documentul pare să fi fost întocmit pentru a împiedica apropierea Republicii Moldova de Occident, proces care include relații mai strânse cu NATO și o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Se face referire în mod repetat la importanța împiedicării aderării Moldovei la NATO.
A fost obținut și dezvăluit pentru prima dată de un consorțiu de mass-media, inclusiv VSquare și Frontstory, RISE Moldova, Expressen în Suedia, Centrul de Dosare pentru Jurnalism de Investigație, Yahoo News și Delfi. CNN a văzut documentul integral, care pare să fi fost scris în 2021 de către Direcția pentru Cooperare Transfrontalieră a FSB. Titlul său este „Obiective strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova”. Documentul stabilește o strategie pe 10 ani pentru aducerea Moldovei, o fostă republică sovietică cuprinsă între Ucraina și România, în sfera de influență a Rusiei.
Confruntându-se cu crize multiple agravate de războiul Rusiei din Ucraina, fosta republică sovietică săracă de 2,6 milioane de locuitori, blocată între România și Ucraina, Moldova se confruntă deja cu o criză energetică determinată de tăierile de aprovizionare din cauza țintirii de către Rusia a infrastructurii energetice a Ucrainei, iar tensiunile au izbucnit. din cauza survolărilor de rachete legate de războiul din Ucraina.
Planul include ca Moldova să fie dependentă de importurile de gaze rusești și declanșarea conflictelor sociale, precum și încercarea de a bloca eforturile Moldovei de a câștiga influență în regiunea separatistă pro-rusă a Transnistriei, unde sunt staționați aproximativ 1.500 de soldați ruși.
Republica Moldova se află într-un moment decisiv în existența sa de trei decenii ca stat independent și despărțirea de Uniunea Sovietică, după prăbușirea acesteia din 1991, relatează Euronews. Țara est-europeană, cu de 2,6 milioane de locuitori, trece prin cele mai tensionate perioade din scurta sa istorie, deoarece s-a trezit vizată de planurile de destabilizare puse în aplicare de Federația Rusă în încercarea de a stârni și mai multe tulburări în Europa. Cu toate acestea, se află sub cel mai important scut de protecție de securitate de care s-a bucurat vreodată din Occident. Nu este încă clar dacă acest lucru va fi suficient pentru ca guvernul său pro-european și pro-occidental să supraviețuiască. Dar, așa cum stau lucrurile, conducerea de la Chișinău rezistă malignității Moscovei și găsește modalități de a riposta.
Deocamdată, este destul de clar că atacurile hibride și acoperite ale Rusiei împotriva Moldovei au luat avânt în ultima lună. Moscova încearcă să inducă destabilizarea internă cu ajutorul „coloanei a cincea”, formată din pionii politici de la Chișinău.
În fruntea acestor încercări de a răsturna guvernul este Partidul Shor, condus din Israel de oligarhul fugar Ilan Shor. Maschirovka Kremlinului își propune să camufleze personaje violente la protestele Partidului Shor, acolo să creeze scenarii de confruntare cu forțele de ordine, în timp ce protestatarii strigă lozinci de pace.
Oligarhul a fost condamnat în 2017 și 2019 în calitate de principal responsabil pentru așa-numitul „mare jaf” de peste 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Având în vedere că interesele sale converg cu cele ale lui Shor, Moscova folosește protestele organizate și plătite de el pentru a declanșa tulburări sociale masive.
Ideea uninostă peste Prut a fost călărită în ultimii aproape 30 de ani în cel mai bizar mod cu putință. România a făcut la rândul său greșelile ei mizând pe oameni și nu pe proiecte politice. În cele mai multe cazuri, aceștia s-au dovedit tradători sau aventuriști cleptomani sub steagul unionismului.
Faptul că astăzi nu mai avem niciun partid unionist credibil, deși există o masă critică din ce în ce mai mare care marșează pe această idee, fie din crez interorior, fie din sărăcie și oportunism, ar trebui totuși să ridice o serie de întrebări Bucureștilor.
De cele mai multe ori, profilul unionistului din R. Moldova comportă elemente de inteligență și educație peste medie și evident nu poate fi majoritar, însă pierderea treptată a încrederii în mesajul unionist din partea oricărui partid politic este un semnal negativ.
În momentul de față, niciun partid de la Chișinău nu mai poate revendica acest fenomen. Și poate nici nu ar trebui, gândindu-se numai la ultimele două eșecuri lamentabile: PPCD-ul lui Iurie Roșca, ajuns în circa 10 ani să fie șeful propagandei ruse la Chișinău cu extensie și peste Prut în România și liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care a dus în derizoriu această idee sub afacerile oneroase pe care le-a desfășurat el și acoliții săi, în timp ce au încercat să se agațe de putere cu orice preț.
Tocmai de aceea niciun alt partid de dreapta mai serios nu dorește să-și asume această idee. Cu toate acestea, electoratul unionist se îndreaptă mai nou spre PAS și PPDA. Ambele partide în abordează chestiunea cu prudență, cu mici excepții patriorde și populiste.
Acestea merg pe o politică de eurointergrare prin stârpirea corupției și respectarea statului de drept.
Este adevărat, fără să nominalizez aici pe nimeni, există figuri în rândul activiștilor civici sau istoricilor și politologilor de la Chișinău cu destulă experiență și carismă care ar putea prelua hățurile unui partid nou care să-și asume deschis și credibil acest ideal.
Totuși, timpul scurt de circa șase luni rămas până la alegeri va fi unul dificil pentru a coagula un astfel de electorat, oarecum pretențios și elevat care trebuie convins. Unul care, după ce s-a fript cu atâtea ciorbe moldovenești, va sufla și în iaurt.
Cu toate acestea, nu ar fi neapărat tardiv pentru astfel de proiect asumat și care ar putea trece pragul de 6% pentru a intra în viitorul Parlament.
Forțele de stânga pro-ruse și cele de centru-stânga au tot interesul fie să călărească acest electorat cu „partide-căpușe” girate chiar de lideri din România care execută un joc de glezne extrem de parșiv, fie duc campanii de Black PR pe această idee tocmai pentru a descuraja acest segment să meargă totuși spre partidele de dreapta.
În paralel, în România de mai mulți ani, partidele politice încep și ele să adulmece din ce în ce mai mult mirosul voturilor electorale de peste Prut. Și-au deschis filiale la Chișinău, chiar dacă sunt mai mult inactive, și dau târcoale potențialelor voturi de pe malul stânga al Prutului.
Anul Centenarului a trezit în ele mai mult spirit patriotico-populist, iar cei aproape un milion de posesori de pașapoarte românești nu sunt tocmai o masă de neglijat.
Astfel, unionismul s-ar putea transforma și pentru partidele din România dintr-o tema de suflet, într-una care poate trece într-un registru pragmatic și politicianist.
Strivit din ambele părți de interese obscure, curentul unionist ar putea pierde și mai mult din elan și ar putea fi redus spre zero ca tema politică și de la Chișinău, dar și de la București.
Așadar, cine își va asuma acest eșec? Partidele politice de pe ambele maluri ale Prutului sau instituțiile statului român care tânjesc neasumat la acest ideal într-o lipsă de atitudine complice cu lașitatea? Răspunsul acestor manevre extrem de greșite și neimplicarea atunci când ar fi fost cazul îl vom afla numai după alegerile parlamentare, să sperăm din februarie 2019, de la Chișinău.
În urmă cu nu foarte mult timp, România era văzută ca un exemplu în regiune în lupta anticorupție. Cel mai de valoare produs imagologic de export devenise DNA-ul. Am crezut atunci cu toții că România se află deja pe un drum ireversibil și contabilizam succesele. Cifrele statisticilor erau îmbucurătoare, iar România a ajuns rapid și s-a menținut pe primul lor în materie de creștere economică în UE.
Dar obiceiurile rele nu mor repede, spune o vorba înțeleaptă. Astfel asalturile coordonate ale baronilor locali în frunte cu liderul PSD Liviu Dragnea au schimbat rapid starea de fapt. De la începutul anului trecut, România este un vulcan intern de instabilitate și un precendent periculos pentru regiune, acolo unde țări precum Polonia, Ungaria sau Turcia au călcat demult pe această cale.
România a constituit mereu un exemplu pentru R. Moldova. O țară la standardele căreia basarabenii au tânjit nu numai din punct de vedere al Unirii, dar și al nivelul de trai și civilizațional în genere. Numai că, de circa un an, și la Chișinău lucrurile alunecă cu un ritm accelerat spre autorianism.
Ultimul raport al Freedom House, din luna aprilie, califica R. Moldova drept o țară cu „regim hibrid” cu un grad foarte ridicat de ajungere în zona autocrației. Guvernul pro-european s-a dovedit mai degrabă unul de conivență cu socialiștii pro-ruși și președintele Dodon.
Deși certați și aparent pe poziții ideologice antagonice, PD și PSRM și-au dat mâna în toate momentele de cumpănă din ultimii ani.
Începând de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, pe care Dodon nu le-ar fi câștigat niciodată fără aportul decisiv al trustului de presă al democraților, și până la ultima decizie luată împreună și vot și apoi promulgare de către majoritatea PD și Dodon privind ontroversata reformă fiscală.
Am asistat numai în ultimul an la trei momente-cheie în Republica Moldova care au pus pe butuci speranța unui stat de drept.
Primul a fost în iulie 2017, atunci când 74 de parlamentari PD și PSRM au pus umărul la schimbarea sistemului de vot din unul proporțional în mixt, un sistem care favorizează cele două partide în ciuda protestelor vehement de la Bruxelles.
Al doilea, în iunie 2018, atunci când au fost anulate rezultatele alegerilor pentru Primăria Chisinau, câștigată de Andrei Năstase. Și atunci, decizia instanțelor controlate politic a venit la sesizarea pierzătorului socialist Ion Ceban.
Iar al treilea moment a venit atunci când majoritatea parlamentară a PD și sateliții lor de la PPEM au votat pentru reforma fiscală, iar la scurt timp președintele Igor Dodon a promulgat această lege lăudându-o ca fiind bună și că trebuia făcută mai demult.
Reforma fiscală ascunde printre grămada de pomeni electorale pentru funcționari și companii private, un aspect foarte important și anume legalizarea averilor dobândite ilicit pentru suma de 3%.
Atât grupurile de interese economice din jurul PD, dar și din cel al PSRM-ului, au găsit o portiță să-și legalizeze astfel de bani negri, necontabilizați până acum în economia reală. Bani ilegali din furtul miliardului, dar și cei veniți la socialiști din Bahamas din conturile unor firme rusești sunt doar câteva exemple.
Mai mult de atât R. Moldova riscă să devină un hub al criminalității frontaliere, după ce Guvernul a găsit o modalitatea ingenioasă să facă bani prin vânzarea de cetățenii contra 100.000 de euro sau 250.000 de euro în învestiții.
Atlfel spus, oricine poate veni acum în R. Moldova, cu condiția să nu fie dat în urmărire prin Interpol, își poate cumpăra cetățenia și apoi introduce în circuitul financiar legal averi ilicite pentru un mic comision de 3% care va merge la stat.
Măsura vine după ce UE a oprit robinetul cu bani care se scurgea în R. Moldova și pe care guvernarea să-i deschidă și mai tare în acest an electoral, făcându-și campanie pe banii UE cu diverse pomeni electorale.
Tocmai de aceea, dacă în cazul României avem de-a face cu un grup infracțional ascuns în spatele liderul PSD Liviu Dragnea, cel care este doar vârful și exponentul mafiei gulerelor albe, peste Prut avem grupuri de interese care și-au făcut un partid, au ajuns la putere și deschid acum supapa nu doar pe hoție internă ci și internațională.
Acest fapt nu poate duce decât la ciclicitate.
Între 2012-2014, în R. Moldova s-a furat un miliard de dolari pe intern din sistemul bancar moldovenesc și s-au spălat, pe extern, peste de 20 de miliarde de dolari, bani ai mafiei rusești, în ceea ce jurnaliștii au numit schema „Landromatul rusesc”. O schemă complexă ce a implicat sistemul de justiție endemic corupt al R. Moldova și un șir de bănci europene și moldovenești, dar firme paravan din paradisuri fiscale.
Tocmai aceste scheme de corupție și demantelarea premeditată a sistemului de justiție au determinat oamenii să iasă în stradă la București, așa cum probabil vor ieși și la Chișinău, duminică, pe 26 August, acolo unde o parte dintre ei vor înnopta.
Nimeni nu vrea să traiască în sărăcie și nesiguranță, iar explozia mămăligii nu este decât o chestiune de timp. O bombă cu ceas care ticăie sub pernele unor astfel de personaje pentru care autoritarismul nu este decât umătorul pas firesc iar sfidatoarea deja o rutină.
