Un nou protest: Iulia Timosenko refuza tratamentul medical

Un nou protest: Iulia Timosenko refuza tratamentul medical

Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, transferată de la închisoare la un spital săptămâna trecută, şi-a întrerupt tratamentul pentru a protesta faţă de divulgarea unor informaţii cu privire la îngrijirile sale medicale.
Opozanta, care suferă de hernie de disc şi a ieşit recent dintr-o grevă a foamei de 20 de zile, „a refuzat să mai primească îngrijiri medicale”, a indicat ministrul adjunct al Sănătăţii Oleksandr Tolstanov într-o conferinţă de presă. Fostul premier ucrainean va lua o decizie definitivă cu privire la tratament după consultări cu fiica şi avocatul ei, a adăugat acesta.
Iulia Timoşenko a refuzat să îşi continue tratamentul „în semn de protest”, după ce serviciul penitenciar a publicat luni informaţii cu privire la procedurile medicale de la spital, în special la programele de vizită ale medicilor, a afirmat fiica opozantei, Evghenia. Un responsabil al filialei regionale a serviciilor penitenciare a declarat însă că documentul în cauză nu precizează serviciile medicale furnizate lui Timoşenko.
Decizia opozantei de a-şi întrerupe tratamentul intervine în contextul în care medicul german al Iuliei Timoşenko, neurologul Lutz Harms de la clinica berlineză Charite, a anunţat că va părăsi Ucraina în curând, transmite Agerpres. El a precizat că plecarea era „prevăzută de la bun început” şi că va fi înlocuit cu un alt coleg german. „Niciun medic de la Charite nu poate pleca pentru mai multe săptămâni, de aceea avem un sistem de rotaţie”, a subliniat dr Harms, fără a preciza data plecării sale. Medicul a denunţat marţi „supravegherea permanentă” a opozantei, tratamentul ei în aceste condiţii devenind „problematic”.

Share our work
Chisinau: 1 mai cu mitinguri de solidaritate si proteste

Chisinau: 1 mai cu mitinguri de solidaritate si proteste

Aproximativ 15 mii de cetăţeni au participat de 1 mai, la un miting al solidarităţii cu genericul „Împreună suntem o forţă”, organizat în Piaţa Marii Adunări Naţionale cu prilejul Zilei internaţionale a muncii.
Mitingul a fost organizat de Confederaţia Naţională a Sindicatelor cu participarea Guvernului şi a Confederaţiei Naţionale a Patronatului din R. Moldova. La miting au luat parte reprezentanţi ai sindicatelor, dar şi angajaţi de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
„De 1 Mai, în premieră avem în PMAN o acţiune într-un cadru de dialog social. Aici s-au adunat acei care muncesc la uzină, sau învaţă copiii noştri, acei oameni care fac ca economia ţării să se dezvolte. Cu aproape doi ani în urmă, Republicii Moldova i se prezicea un viitor sumbru, dar s-a demonstrat ca prin efort comun am fost capabili să depăşim o mare provocare. Putem spune că am depăşit perioada crizei şi acum avem o mare şansă pe care o putem realiza doar fiind solidari”, a declarat Vlad Filat.
În discursul ţinut în faţa cetăţenilor adunaţi în PMAN, Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, a vorbit despre necesitatea adoptării unei legi a minimului de existenţă şi despre problemele cu care se confruntă tinerii specialişti. „Statul trebuie să susţină tinerii care au rămas să muncească în ţară, pentru că cei care au plecat nu mai revin. Iar noi trebuie să luptăm pentru o economie puternică, fără salarii în plic şi muncă la negru”, a spus Budza.
La finalul mitingului participanţii au adoptat o rezoluţie în care şi-au propus să susţină producătorii autohtoni, să depună eforturi pentru a asigura atestarea obligatorie a locurilor de muncă, să întreprindă acţiuni pentru stoparea creşterii presiunii fiscale asupra veniturilor persoanelor fizice.

Protestul lui Voronin

În schimb, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a protestat de 1 mai la Chişinău, cerând demisia actualei guvernări. Membrii şi simpatizanţii opoziţiei comuniste au organizat marţi al doilea Congres civic, în care au criticat “abuzurile” guvernării şi au cerut demisia acesteia.
Cu drapele bicolore, despre care susţin că ar fi aparţinut Ţării Moldovei, dar şi cu steaguri ale fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti, aceştia au organizat şi un marş de protest în centrul Chişinăului. Potrivit organizatorilor, la acţiune au participat peste 30.000 de persoane.
Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a acuzat autorităţile că au blocat participarea adepţilor formaţiunii sale la cel de-al doilea Congres civic şi că intimidează deputaţii comuniştii şi familiile acestora. Vladimir Voronin a lăsat să se înţeleagă că deputaţii comunişti vor continua boicotarea şedinţelor parlamentului şi a cerut organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Share our work
Ataka: Protest la Sofia impotriva Romaniei

Ataka: Protest la Sofia impotriva Romaniei

Aproximativ 100 de persoane, simpatizanţi ai Ataka, s-au adunat, duminică, în faţa ambasadei României din Sofia pentru a denunţa presupusele pretenţii teritoriale ale României faţă de Bulgaria.
Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat marţi că „există o zonă în litigiu în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială” dintre România şi Bulgaria, el explicând că este vorba de 17 kilometri pătraţi şi că vor avea avea loc discuţii cu experţi bulgari.
În Bulgaria, declaraţiile au fost interpretate ca fiind „pretenţii teritoriale” ale României. Mitingul din faţa ambasadei României din Sofia a fost organizat de liderul Ataka, Volen Siderov, informează presa de la sud de Dunăre. Siderov a criticat în termeni duri atitudinea Cabinetului Boiko Borisov în acest caz.
Ambasadorul României la Sofia, Anton Păcureţu, a declarat joi, în cadrul unei întâlniri cu ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Bulgariei, Dimităr Ţancev, că România nu are pretenţii teritoriale faţă de Bulgaria. Întâlnirea a avut loc la invitaţia ministrului adjunct al afacerilor externe al Bulgariei, Dimităr Ţancev. În cadrul întâlnirii, partea bulgară şi-a exprimat nedumerirea faţă de declaraţiile ministrului român Cristian Diaconescu referitor la negocierile de delimitare a zonele din Marea Neagră. Interpretarea că ar fi putut să existe pretenţii teritoriale între cele două ţări este periculoasă şi nu corespunde principiilor apartenenţei noastre la UE, a subliniat Ţancev.

Vecini buni

De asemenea, preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, şi-a exprimat încrederea că disputa privind frontiera maritimă dintre Bulgaria şi România va fi soluţionată până la 15 aprilie, “într-o manieră rezonabilă, europeană”. Plevneliev a amintit că Bulgaria şi România au semnat documente privind lipsa oricărei dispute teritoriale între cele două ţări, înainte de aderarea lor la Uniunea Europeană în 200.
“România caută, evident, o soluţie rapidă la o problemă care nu este pe masă ca o pretenţie teritorială. Ministrul român de Externe vorbeşte despre o problemă nerezolvată, nu despre o problemă teritorială”, a declarat Plevneliev într-un interviu acordat joi. “Probleme de acest fel, care există de 20 de ani, nu sunt pretenţii teritoriale şi nu pot fi rezolvate prin interviuri. Există un format specific, există o comisie interguvernamentală şi cu siguranţă îşi va face treaba”, a continuat preşedintele bulgar. El a lăudat Ministerul bulgar de Externe pentru reacţia sa imediată la această problemă. “Suntem vecini buni cu România şi acest lucru se va confirma prin acţiunile asupra problemelor de această natură care apar”, a precizat Plevneliev.

Share our work
Lant uman la Kremlin. Proteste impotriva lui Putin

Lant uman la Kremlin. Proteste impotriva lui Putin

lant uman KremlinMii de moscoviţi, simpatizanţi ai opoziţiei ruse, au format duminică un lanţ uman în jurul Kremlinului, în semn de protest faţă de regimul premierului Vladimir Putin, principalul candidat al prezidenţialelor din 4 martie.
Manifestanţii, cu panglici albe în piept – culoare ce simbolizează dezideratul de a avea alegeri corecte – s-au luat de mâini pentru a constitui un cerc de-a lungul Sadovoe Kolţo, arteră circulară cu o lungime de 15,6 kilometri în centrul Moscovei. Organizatorii au anunţat că, pentru a cuprinde întreg centrul oraşului este nevoie de 34.000 de persoane., transmite Agerpres. La acţiune au luat parte aproximativ 11.000 de persoane, potrivit estimărilor poliţiei, relatează agenţiile de presă ruseşti. Pe de altă parte, agenţiile de presă notează că cercul s-a închis totuşi.
Mulţi dintre automobiliştii care treceau pe Sadovoe Kolţo în timpul acţiunii fluturau panglici albe pe geam şi claxonau în semn de solidaritate cu participanţii la „Marele cerc alb”. „Alegerile presupun o concurenţă între candidaţi. Evident că nu-i putem trata cu seriozitate pe cei patru concurenţi pe care Putin însuşi şi i-a selectat. La scrutinul din 4 martie lui Putin i se vor opune nu caricaturile Jirinovski, Ziuganov, Mironov, Prohorov (contracandidaţii lui Putin), ci poporul rus, care mi se pare că şi-a pierdut îndelungata sa răbdare istorică”, a declarat presei fostul campion mondial de şah, opozantul Garry Kasparov.

Proteste şi la Sankt Petersburg

În opinia sa, scrutinul de duminica viitoare va fi marcat de fraude electorale, el estimând că valul protestelor împotriva regimului va continua. „Cred că Vladimir Ciurov (preşedintele comisiei electorale centrale, acuzat de interferenţă cu puterea – n.r.) are deja rezultatele într-un seif. (…) Tot ce face Putin – de la modul în care şi-a anunţat candidatura, până la utilizarea resursei administrative în campania electorală – conferă alegerilor din 4 martie o tentă de farsă”, a adăugat Garry Kasparov, venit la „Marele cerc alb”, în Piaţa Smolenskaia, în faţa Ministerului rus al Afacerilor Externe.
Concomitent, un marş „pentru alegeri corecte” are loc la Sankt Petersburg, oraşul natal al liderului forte, Vladimir Putin, transmite presa rusă, precizând că la manifestaţie iau parte formaţiunea neparlamentară Iabloko, Partidul Comunist, Rusia Justă, mişcarea Solidarnost.
Vladimir Putin, actualul şef al executivului de la Moscova, a mai deţinut funcţia de preşedinte al Rusiei în perioada 2000-2008. Întrucât Constituţia nu îi permitea mai mult de două mandate consecutive la Kremlin, el l-a desemnat succesor pe Dmitri Medvedev. După o pauză de patru ani, legea fundamentală îi permite să revină la preşedinţia Rusiei, de data aceasta pentru şase ani, întrucât mandatul de preşedinte a fost prelungit între timp. Deşi se bucură în continuare de o largă popularitate, vocile contestatare la adresa lui Putin s-au înteţit în Rusia. El este criticat pentru stilul său autoritar, cenzura în presă şi descurajarea oricărei opoziţii reale.

Share our work
Putin, primul in preferintele electoratului, dar scade in sondaje

Putin, primul in preferintele electoratului, dar scade in sondaje

Putin dictatorVladimir Putin rămâne primul în preferintele electoratului, dar scade in sondaje. Premierul rus, confruntat cu un val de nemulţumire fără precedent după preluarea puterii în anul 2000, candidat la alegerile prezidenţiale din martie 2012, ar obţine 42% din voturi dacă scrutinul ar avea loc duminică, potrivit unui sondaj.
Şeful guvernului îi devansează în preferinţele electoratului pe liderul Partidului Comunist Ghennadi Ziuganov (11%) şi pe ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski (9%), conform anchetei sociologice ale cărei rezultate au fost date publicităţii joi de institutul Vtsiom pe pagina sa de Internet, transmite Agerpres. Miliardarul Mihail Prohorov, care şi-a făcut cunoscută în cursul acestei săptămâni intenţia de a candida la prezidenţialele de la 4 martie, ar obţine 1%.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.600 de persoane, în Rusia, la 10 şi 11 decembrie, în momentul amplelor manifestaţii ale opoziţiei, desfăşurate în circa 50 de oraşe ale ţării pentru a contesta rezultatul legislativelor de la 4 decembrie, câştigate de partidul condus de Putin cu 49,32%.
Denunţând fraude masive, opoziţia a adunat între 50.000 şi 80.000 de persoane, la 10 decembrie, la Moscova, pentru a cere anularea scrutinului şi prevede organizarea unui nou protest uriaş la 24 decembrie. Putin, de două ori şef la statului în perioada 2000-2008, s-ar afla astfel pentru prima dată în balotaj după accederea la putere. În 2000, a fost ales preşedinte în primul tur de scrutin cu 52,94% din voturi, iar în 2004 cu 71,20% din sufragii.

Share our work