Analiză: Profesionalizarea Armatei în Republica Moldova nu va fi realizată prea ușor
Soldați americani sosiți în Republica Moldova pentru un exercițiu militar comun din 2016. Foto credit: Balkan Insight
Partidul Democrat din Moldova speră că introducerea unui serviciu militar profesionist pe bază de contract va pregăti mai bine țara să facă față provocărilor regionale ale Rusiei, scrie Balkan Insight într-un amplu reportaj despre capabilitățile de apărare ale Republicii Moldova, scrie portalul Balkan Insight într-un articol preluat și publicat de EvZ Moldova.
Dar, fără planuri imediate de creștere a cheltuielilor de apărare, ideea ar putea fi mai mult despre votul alegătorilor decât o reformă reală, spun scepticii.
Moldova va organiza alegerile parlamentare în această toamnă, iar Partidul Democrat pro-occidental dorește să se mențină la putere.
Promisiunile de abordare a problemelor din armată, una dintre cele mai de încredere instituții publice, ar putea aduce beneficii electorale.
Dar democrații spun că este vorba despre reformă.
„Vrem să creăm o armată modernă, mai bine dotată tehnic și financiar, cu militari profesioniști”, anunța președintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, pe data de 20 martie.
„Mii de tineri și familiile lor vor fi scutiți de povara recrutării obligatorii care a avut loc până acum”, a mai spus el.
Cetățenii moldoveni cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani sunt obligați, în prezent, să facă un an de armată. Există scutiri pentru motive medicale sau educaționale, dar mita este un fenomen larg răspândit pentru a primi aceste scutiri.
Plahotniuc susține că reforma va eradica această problemă, precum și că va îmbunătăți perspectiva de carieră militară a tinerilor moldoveni. Trecerea la o armată profesionistă va începe în această toamnă și va dura până în 2020.
Având în vedere operațiunile militare ale Rusiei în Ucraina vecină, mulți moldoveni sunt de acord că guvernul ar trebui să îmbunătățească calitatea armatei moldovenești ce numără circa 6.500 de soldați. NATO a sfătuit constant R. Moldova să facă acest lucru.
Dar chiar dacă recunoaște că Moldova are nevoie de forțe armate mai eficiente, unii experți militari resping propunerea lui Plahotniuc ca fiind nerealistă.
Partidul pare că nu a decis încă cum să finanțeze această reformă potențială. PD a precizat că încă lucrează asupra cifrelor. De asemenea, nu este clar cum va acoperi bugetul de stat costul acestei reforme.
În anul 2016, ultimul an pentru care sunt disponibile date, Moldova a avut cel mai mic buget de apărare pentru orice țară din regiune (0,4% din PIB-ul său), potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, care gestionează o bază de date privind cheltuielile militare globale .
În acest an, Moldova a bugetat pentru armată circa 628,9 milioane de lei (aproximativ 31 milioane de euro), cu 10% mai mult față de 2017, însă majoritatea acestor bani acoperă doar salarii, hrana și echipamentele de bază, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Nu există fonduri pentru arme noi sau muniții.
„Profesionalizarea armatei naționale necesită resurse financiare enorme pentru instruirea acestor profesioniști și să-și plătească salariile”, a comentat Rosian Vasiloi, expert în politica de securitate la think tank-ul IDIS Viitorul.
În prezent, militarii angajați prin contract primesc circa 4.000 – 5.000 lei (aproximativ 200-250 de euro) pe lună în timpul unui an de serviciu.
„Acest lucru nu este suficient pentru a încuraja tinerii să devină militari profesioniști”, a adăugat Vasiloi.
Lipsa finanțării militare îi determină pe generalul Valeriu Troenco, care a fost ministru al Apărării din 2014 până în 2015, să spună că afirmațiile lui Plahotniuc „sunt doar din motive politice și nu în interesul real al reformării armatei”.
Pentru a moderniza forțele armate, statul ar trebui să plătească pentru mai mult decât scoaterea obligativității armatei și să se transforme într-o armată bazată pe contract, spun unii experți. Armele armatei sunt vechi – mai ales din perioada sovietică – și în stare proastă, spun ei.
Dacă armata rămâne la mărimea actuală, cel puțin 1% din PIB-ul Moldovei (aproximativ 6,1 miliarde de euro în 2016) va trebui alocat militarilor timp de cinci până la șapte ani, pentru a se vedea rezultatele, a declarat pentru fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, pentru BIRN.
Aceasta ar însemna cel puțin o dublare a bugetului actual de apărare al Republicii Moldova.
Stimulente de securitate
Pentru a justifica orice creștere a cheltuielilor din domeniul apărării pentru o reformă militară radicală, profesioniștii și politicienii pro-NATO ar putea să indice Rusia și operațiunile sale din Ucraina.
Într-un sondaj din 2017 realizat de Institutul Republican Internațional (IRI), cu sediul în SUA, 28% din cei 1.514 respondenți au identificat Rusia drept cea mai mare amenințare pentru Moldova.
Circa 1.200-1.500 de trupe rusești sunt staționate peste râul Nistru în regiunea separatistă a Transnistriei, care ar trebui să protejeze o un depozit de muniție din epoca sovietică. Moscova deține, de asemenea, aproximativ circa 400 de militari din cadrul forțelor de menținere a păcii în regiune pentru a monitoriza situația dintre Tiraspol și Chișinău de mai bine de 25 de ani.
Totuși, preocupările Chișinăului se concentrează nu numai pe trupele Rusiei în Transnistria, ci și pe forțele separatiste.
Generalul Troenco consideră că regiunea, susținută de Moscova, depășește de două ori forțele armate ale Republicii Moldova, atât în ceea ce privește numărul de soldați, cât și cea a echipamentului de luptă.
În cadrul unei conferințe din 27 martie la Chișinău, colonelul Radu Burduja, secretarul general al ministerului apărării din R. Moldova, a afirmat că forțele transnistrene și-au majorat exercițiile militare cu 40%, din ianuarie până în martie, față de aceeași perioadă din 2017.
Potrivit estimărilor făcute de expertul Rosian Vasiloi, în acest an au avut loc deja 13 exerciții de luptă. Ultimul exercițiu a avut loc la 4 aprilie.
Per ansamblu, astfel de exerciții, au implicat manevre de luptă antitanc și antiaeriene, a declarat colonelul Burduja. Anterior, în 2017 trupele ruse și transnistrene au executat trecerea cu blindatele pe partea controlată de Republica Moldova a râului Nistru.
Provocare politică
Dar orice impulsionare a construirii unei armate profesionale pentru a contracara aceste amenințări ar putea duce la o altă dispută între Partidul Democrat și comandantul-șef al Armatei Republicii Moldova, președintele Igor Dodon.
Dodon, care se opune cu fermitate aderării la NATO, nu a abordat încă în mod specific propunerea de renunțare la serviciul militar obligatoriu, dar el își exprimă în mod deschis simpatia față de Rusia.
În ziua în care Plahotniuc și-a anunțat propunerea, președintele Dodon s-a întâlnit cu ambasadorul Rusiei în Republica Moldova pentru a recunoaște rolul Moscovei în discuțiile asupra Transnistriei și pentru a deplânge relațiile deteriorate dintre Chișinău și Moscova.
Dodon, cu toate acestea, a fost suspendat de trei ori din funcție, iar opțiunile sale de blocare a oricărei reforme aduse de NATO s-ar putea dovedi limitate.
Între timp, fără o creștere a cheltuielilor pentru apărare, armata Moldovei va căuta „iubirea de țară și nu a banilor”, la fel ca și până acum, pentru a-și face datoria, a spus Marinuța.
