Analiză: Suspiciuni europene în problema miliardului furat din băncile moldovenești

Analiză: Suspiciuni europene în problema miliardului furat din băncile moldovenești

Oameni la protest în centrul Chișinăului pentru recuperarea miliardului furat. Foto credit: BIRN

Oficialii de la Bruxelles suspectează autoritățile din Republica Moldova că nu doresc să-i pedepsească pe cei aflați în spatele ingeniosului furt a unui miliard de dolari SUA din sistemul bancar. Experții consideră că, pentru partidul de guvernământ, interesul politic vine pe primul loc, scrie portalul Balkan Insight într-o analiză detaliată. 

Uniunea Europeană intensifică presiunea asupra autorităților de la Chișinău pentru a pedepsi pe cei care au pus la cale sistemul prin care peste 1 miliard de dolari SUA au dispărut în 2014 din băncile moldovenești, dar și să recupereze banii, pe fondul suspiciunilor că guvernul trage de timp pentru a obține dividende politice.

Ilan Șor, eminența cenușie a furtului care aproape a falimentat cea mai săracă țară a Europei, condamnat în primă instanță, rămâne liber în așteptarea rezultatului recursului. Criticii consideră că roțile justiției se mișcă prea încet și se întreabă dacă principalul partid de guvernământ așteaptă să vadă dacă sprijinul partidul condus de Șor poate fi necesar pentru a obține o majoritate după alegerile parlamentare din februarie 2019.

Numai câteva persoane au fost trimise în închisoare pentru implicarea în schema complexă de fraudare a Băncii Naționale a Moldovei cu 13 miliarde lei moldovenești, în valoare de aproape 1 miliard de dolari sau aproximativ 15% din producția economică a Republicii Moldova.

În două rapoarte pregătite pentru Banca Centrală de la Chișinău, anchetatorii internaționali din cadrul Departamentului de Investigații al firmei Kroll susțin că dovezile sugerează că zeci de companii au fost implicate într-o „acțiune masivă, coordonată de fraudare” care a avut loc într-o perioadă de peste trei ani. Cu toate acestea, cu excepția lui Șor, autoritățile moldovenești au păstrat secrete numele celor identificați în aceste rapoarte.

„Există suspiciuni că nu există dorința de a investiga, de a recupera banii sau de a îi pedepsi pe cei vinovați”, a declarat, săptămâna trecută, într-o emisiune politică difuzată în fosta republică sovietică, ambasadorul UE în Moldova, Peter Michalko.

„Nu numai că partenerii internaționali așteaptă să audă despre recuperarea fondurilor, ci și cetățenii Moldovei pentru că își doresc banii înapoi”, a spus Michalko.

„Au fost aduse pagube mari țării. Aceasta este cu siguranță una dintre marile așteptări”, a adăugat el, referindu-se la o serie de probleme care au înrăutățit, în ultimii ani, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles.

Calcule politice

Răbdarea UE față de Chișină pară să fi ajuns la capăt, la patru ani după ce au semnat un acord de asociere menit să stimuleze reformele economice și politice într-o țară ruptă între integrarea cu Occidentul și vechile legături cu Rusia.

Șor a fost condamnat în primă instanță și a primit, în luna iunie a anului trecut, o condamnare la șapte ani și jumătate de închisoare. Recursul său este în curs de desfășurare. În ciuda faptului că i-a fost interzis să călătorească în afara țării, a reușit să obțină permisiunea instanței pentru a se trata în străinătate, fiind văzut într-un hotel de lux israelian în luna august.

Partidul său, care îi poartă numele, este în plină campanie electorală pentru viitoarele alegeri parlamentare din 24 februarie 2019; un loc parlamentar îi poate oferi imunitate lui Șor, iar o prezență puternică a partidul său în viitorul Parlament de la Chișinău se poate dovedi folositoare pentru Partidul Democrat (n.r.-formațiune care conduce și actuala coaliție de guvernământ), când va veni momentul construirii unei noi alianțe de guvernare, consideră unii analiști.

Dacă, pe de altă parte, partidul nu reușește să treacă pragul de 6% pentru a intra în Legislativ, Șor „poate fi sacrificat pe altarul luptei împotriva corupției”, a declarat analist politic Ion Tăbârță.

Între timp, atacurile lui Shor împotriva opoziției și potențialul său de a atrage posibili alegători de la socialiști convin de minune Partidului Democrat.

„Ilan Șor are o misiune dublă: să hărțuiască opoziția și să-i atragă posibili alegători ai Partidului Socialist”, a declarat Tăbârță pentru BIRN.

„Persoane absolut oneste”

Când Partidul Democrat a preluat conducerea coaliției de guvernământ, la scurt timp după arestarea fostului prim-ministru Vlad Filat în octombrie 2015, ei au promis să organizeze un panou electronic care să arate cât de mult din sumele sustrase în „jaful secolului” au fost recuperate. Dar până în ziua de azi, doar aproximativ 10% din bani au fost recuperați, după ce au fost vândute unele dintre activele deținute de cele trei bănci falimentare implicate în furt.

„Miliardul furat este în drum spre Moldova”, a declarat vicepreședintele Partidului Democrat, Vladimir Cebotari, la sfârșitul lunii trecute, într-o emisiune de televiziune.

Cebotari a declarat că 90% dintre cei implicați în furt au fost identificați și că au fost inițiate cazuri penale în ceea ce privește 90% din banii furați.

În schimb, colegul său de partid, premierul Pavel Filip, a declarat, la sfârșitul anului trecut, că în 90% din cazurile identificate de Kroll „suspecții sunt persoane absolut oneste”.

Prezent la aceeași emisiune cu Cebotari, analistul politic Igor Munteanu a declarat că vizitele lui Șor și înțelegerile de afaceri încehiate în continuare sugerează că este „sub protecția aparentă a PDM”.

Michalko, ambasadorul UE, a sugerat autorităților să se uite mai atent la acțiunile lui Șor în calitate de primar al orașului Orhei, la nord de capitala.

El a subliniat, de asemenea, din nou preocuparea UE față de o reformă fiscală controversată, care prevede că oamenii vor putea legaliza banii și bunurile care nu au fost declarate în scopuri fiscale, pentru o taxă de 3%. Criticii spun că legea legalizează, în mod efectiv, furtul.

Într-un studiu publicat pe 1 noiembrie de către ong-ul Expert Group de la Chișinău, analistul Sergiu Gaibu a susținut că în Republica Moldova și în alte părți ale Europei de Est există un risc tot mai mare ca „instituțiile statului să devină actori cheie în spălarea banilor”.

Analistul politic Tăbârță, a declarat că Partidul Democrat, deocamdată, nu va ceda presiunilor venite din partea UE.

„Acum, pentru partidul de guvernământ, obiectivul major este cel de a rămâne la putere”, a menționat el, „și după alegeri, prin posibila resetare a unor instituții de stat și prin numirea unor noi oameni, probabil că vor încerca să redreseze relații cu Bruxelles, care au avut de suferit în ultimii ani”.

Materialul a fost tradus după un interviu publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnat de Mădălin Necșuțu

Share our work
Legislativul Republicii Moldova a votat in favoarea unor modificari importante ale sistemului juridic

Legislativul Republicii Moldova a votat in favoarea unor modificari importante ale sistemului juridic

procuraturaParlamentul de la Chisinau a votat in prima lectura proiectul de lege care prevede o serie de modificari in sistemul legislativ al Republicii Moldova. La sedinta nu s-a prezentat marea majoritate a deputatilor comunisti, facand posibila astfel votarea proiectului de lege doar de catre deputatii PLDM si ai PD. Potrivit documentului, gestionarea dosarelor civile va fi exclusa din competenta procuraturilor. Legea prevede ca procurorul general va fi numit de seful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, si nu de Legislativ, asa cum este in prezent, informeaza Unimedia.info. Astfel, viitorul procuror general al Republicii Moldova va avea un mandat de sapte ani si nu de cinci, cum este in prezent. De asemenea, procurorii nu vor putea primi in acelasi timp salariu si pensie, iar lefurile lor urmeaza sa fie echivalate cu cele ale judecatorilor.

Liderul PL, Mihai Ghimpu a declarat ca ar fi fost normal ca sa fie mai intâi modificata Constitutia apoi sa fie votat proiectul de lege cu privire la Procuratura. „Mie personal ca deputat imi este rusine de puterea care o avem, pentru ca am ajuns sa mintim si europenii, si cetatenii. Sa adopti strategia cu privire la justitie in 2013, sa astepti 2 ani de zile, sa o adopti cu 37 de voturi si dupa asta sa vii cu un proiect de modificare a Constitutiei. Apare intrebarea: De ce din 2013 pâna in 2015 nu au venit cu proiectul de modificare a Constitutiei si pe urma de modificare a legii.Asta inseamna guvernare? Asta este om de stat?”, a declarat deputatul liberal Mihai Ghimpu. Republica Moldova s-a angajat sa reformeze procuratura in momentul aderarii la Consiliul Europei (CoE) la 13 iulie 1995 si aceasta restanta nu permite ca Moldova sa nu mai aiba statutul de tara monitorizata in cadrul CoE. UE preseaza de mai multa vreme Republica Moldova sa-si reformeze sistemul juridic si sa duca o lupta reala in domeniul anticoruptie.

Share our work
Turcia:Un procuror cere inculparea unor ofiteri israelieni

Turcia:Un procuror cere inculparea unor ofiteri israelieni

Un procuror turc a cerut pedeapsa cu închisoare pe viaţă împotriva a patru foşti comandanţi din armata israeliană, acuzaţi de implicare în moartea a nouă militanţi turci pro-palestinieni în timpul asaltului asupra unei nave care încerca să spargă blocada impusă Fâşiei Gaza.
Actul de acuzare, care mai trebuie aprobat de un tribunal, se referă la asaltul din 31 mai 2010, purtat în apele internaţionale de un comando israelian împotriva navei Mavi Marmara din flotila umanitară pentru Gaza. Acţiunea, în care au murit nouă activişti turci, a provocat o gravă criză diplomatică între Turcia şi Israel, altădată aliaţi. Cei patru militari vizaţi sunt fostul şef al Statului Major al armatei israeliene, generalul Gabi Ashkenazi, şi alţi trei ofiţeri de rang înalt de la acea vreme. Procurorul cere pentru fiecare câte nouă pedepse cu închisoare pe viaţă, câte una în contul fiecărei victime.
Actul de acuzare conţine 144 de pagini şi se bazează pe mărturiile a circa 600 de persoane, în majoritate pasageri ai flotilei de şase nave, şi apropiaţi ai victimelor.
Conform documentului, militarii israelieni au făcut uz de forţă, mult disproporţionat, împotriva activiştilor pro-palestinieni. În septembrie 2010, raportul Palmer al ONU a calificat drept „excesivă” această intervenţie militară, considerând totuşi legală blocada impusă de Israel asupra Fâşiei Gaza. Statul evreu refuză să prezinte scuze Ankarei şi exclude ca militarii săi să fie judecaţi

Share our work