de Anatol Terzi | feb. 28, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Peste o mie de radicali albanezi au protestat luni pentru a denunţa acordul încheiat între Priştina şi Belgrad, favorabil unui Kosovo independent şi care deschide, de asemenea, calea către obţinerea statutului de candidat la aderarea la UE pentru Serbia.
Manifestanţii au denunţat „acest guvern care nu lucrează în interesul poporului” din Kosovo. Răspunzând apelului lansat de mişcarea radicală „Autodeterminarea”, reprezentată în Parlamentul de la Priştina şi care susţine unirea Kosovo cu Albania, protestatarii au acuzat guvernul de a fi „ajutat Serbia să obţină statutul de candidat la aderarea la UE”.
Conform unui acord încheiat vineri la Bruxelles, Priştina va putea lua partea la conferinţele internaţionale cu privire la Balcani fără ca Belgradul să recunoască independenţa fostei sale provincii. Acest acord este una dintre principalele condiţii puse de Bruxelles înainte de a acorda Serbiei statutul de candidat. Conform liderului diplomaţiei franceze, Alain Juppe, UE ar putea aproba marţi candidatura la aderare a Belgradului. Kosovo şi-a proclamat independenţa de Serbia în 2008 şi a fost apoi recunoscut de 90 de state. Belgradul refuză categoric să îi recunoacă independenţa, însă negociază cu Priştina în conformitate cu cerinţele de la Bruxelles.
Preşedintele sârb Boris Tadic a declarat luni, după întrevederea avută la Bruxelles cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, că speră ca la reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale (CAG) să se ajungă la un acord privind acordarea pentru Serbia a statutului de candidat la aderarea la UE. ”Sper ca mâine Serbia să obţină acest statut, dar acesta nu va fi ultimul pas”, a declarat Tadic, care a reafirmat că obiectivul strategic al ţării sale este integrarea deplină în structurile Uniunii Europene. La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe Catherine Ashton a salutat rolul jucat de preşedintele Serbiei în procesul de apropiere a ţării balcanice de Uniunea Europeană.
de Anatol Terzi | aug. 4, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Misiunea NATO din Kosovo a ajuns miercuri seara la un acord cu reprezentanţi sârbi în baza căruia KFOR îşi va menţine cel puţin până la jumătatea lunii septembrie controlul asupra a două posturi de frontieră din nordul Kosovo aflate la originea crizei actuale. Acest acord a fost respins de Pristina, care consideră că nu ţinea seama de ”obiectivul său principal” de a desfăşura în teren poliţişti şi vameşi sub autoritatea sa. Tocmai o astfel de desfăşurare a provocat pe 25 iulie actuala criză. ”Sistemul actual de control (de către KFOR) va rămâne neschimbat până la jumătatea lunii septembrie” la posturile de frontieră Jarinje şi Brnjak, din nordul Kosovo, la frontiera cu Serbia, a indicat KFOR într-un comunicat, precizând că acest termen ar putea fi prelungit în timp, dacă va fi necesar, şi că misiunea KFOR îşi va menţine comandamentul şi controlul la cele două posturi de frontieră, transmite Agerpres. Acordul a fost încheiat între comandantul KFOR, Ehrard Buhler, şi doi reprezentanţi sârbi: Goran Bogdanovic, ministru în problema Kosovo, şi Borko Stefanovic, negociatorul şef pentru dialogul dintre Belgrad şi Pristina. NATO consideră că este necesară suplimentarea numărului de militari din kosovo, deşi crede că, deocamdată, controlează situaţia. În regiune, în ultima săptămână, situaţia este extrem de tensionată între sârbi şi kosovari, a declarat, marţi, Hans Dieter Wichter, un purtător de cuvânt al KFOR, citat de AFP. „Da, confirm acest lucru”, a precizat purtătorul de cuvânt, răspunzând unei întrebări puse de reprezentanţii presei care doreau să ştie dacă au fost cerute trupe suplimentare. „Putem controla situaţia. Dispunem de suficiente trupe. Cererea nu a fost făcută din cauza incapacităţii noastre de a controla situaţia”, a mai adăugat el. Un poliţist kosovar a decedat, iar alţi patru au fost răniţi uşor într-o operaţiune a forţelor speciale trimise, săptămâna trecută, de Pristina pentru a impune controlul asupra posturilor de frontieră cu Serbia din nordul Kosovo. Pristina doreşte ca prin această operaţiune să fie întărit embargoul pe care l-a instituit asupra importului de produse sârbe în Kosovo, ca răspuns la embargoul declarat de Belgrad asupra importului de produse kosovare de la proclamarea independenţei acestei foste provincii iugoslave în 2008. În replică, sârbii din nordul Kosovo au blocat accesul la două puncte vamale, dintre care cel de la Jarinje a fost incendiat, miercuri seara, de mai mulţi tineri cu cagule.
de Anatol Terzi | apr. 8, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Atifete Jahjaga, pe vremea cand era politista
Coalitia la putere in Kosovo si principalul partid de opozitie au convenit miercuri seara sa propuna un candidat comun pentru postul de presedinte pentru a depasi criza politica provocata de invalidarea alegerii lui Behgjet Pacolli. „Am decis sa o propunem pe dna Atifete Jahjaga drept candidatul nostru pentru postul de presedinte al Kosovo si exprimam sprijinul deplin al partidelor noastre pentru candidatura sa”, a declarat premierul Hashim Thaci. Partidul Democrat din Kosovo (PDK) si formatiunea partenera la guvernare, Noua Alianta pentru Kosovo (ARK), au ajuns la un acord cu principalul partid de opozitie, Liga Democrata din Kosovo (LDK), datorita in special medierii amabasadorului SUA la Pristina, Christopher Dell. Acordul prevede de asemenea reforme constitutionale si electorale care vor conduce la un scrutin prezidential anticipat cel mai tarziu la sase luni dupa modificarea Constitutiei si alegeri generale cel mai tarziu la 18 luni dupa reforma legii electorale. Pacolli, a carui candidatura pentru postul de presedinte a fost una dintre conditiile impuse de AKR pentru a ramane in cadrul coalitiei de guvernamant, a anuntat anterior ca va renunta la presedintie, dar ca partidul sau va ramane partenerul PDK. Atifete Jahjaga este un inalt responsabil al politiei din Kosovo, o institutie construita dupa 1999 cu supervizarea comunitatii internationale. „Pana ieri nici nu ma gandeam ca as putea ocupa o inalta pozitie politica, dar sunt pregatita sa-mi servesc tara”, a declarat – joi – generalul de politie Atifete Jahjaga, noua presedinta kosovara dupa ce a depus juramantul in fata deputatilor. Potrivit presei internationale, coalitia aflata la putere in Kosovo si Liga Democrata din Kosovo (LDK), principalul partid din opozitie, au convenit miercuri asupra candidaturii dnei Jahjaga, personalitate necunoscuta pe scena politica din Kosovo intrucat responsabilitatile sale in cadrul politiei ii interziceau sa faca parte dintr-un partid politic sau sa desfasoare vreo activitate in acest sens. Astfel, Atifete Jahjaga, in varsta de 36 de ani, a fost aleasa presedinta cu 80 de voturi favorabile exprimate de cei 100 de deputati prezenti. Contracandidata ei, Suzana Novoberdaliu din Alianta pentru Noul Kosovo (AKR), a obtinut 10 voturi. Parlamentul kosovar are 120 de deputati. Cei 16 deputati din partidul de opozitie Autodeterminarea au boicotat scrutinul, acuzand autoritatile ca s-au grabit sa-l organizeze pentru a ramane la putere. Noul presedinte a declarat ca „idealul intregului Kosovo este aderarea la UE si o prietenie permanenta cu SUA”, exprimandu-si convingerea ca visurile kosovarilor se vor realiza.
Behgjet Pacolli, neconstitutional
La sfarsitul lunii martie, Curtea Constitutionala de la Pristina a declarat, luni, neconstitutionala alegerea presedintelui din Kosovo, Behgjet Pacolli, transmite presa internationala. Decizia Curtii, despre care nu se stie deocamdata daca va determina demisia lui Pacolli, survine in urma unei sesizari a principalelor partide de opozitie. Parlamentul de la Pristina l-a ales la 22 februarie, cu o slaba majoritate, pe controversatul om de afaceri kosovaro-elvetian Behgjet Pacolli in functia de presedinte al Kosovo, in cadrul acordului de impartire a puterii dupa alegerile legislative din decembrie. Pacolli, candidat unic, a fost ales in turul al treilea de scrutin, cu numai 62 de voturi din totalul celor 120 ale legislativului, dupa ce in primele doua tururi nu a obtinut majoritatea de doua treimi necesara. Principalele partide de opozitie au boicotat sedinta parlamentului, invocand legaturile de afaceri ale lui Pacolli cu Rusia, care nu a recunoscut independenta autoproclamata a Kosovo, si implicarea sa in politica pentru scopuri de afaceri. Pacolli era singurul candidat la postul de presedinte, dupa ce a format o coalitie cu Partidul Democratic din Kosovo (PDK), al premierului in exercitiu Hashim Thaci. Trei tururi de scrutin au fost necesare pentru a-l alege pe Pacolli, cu 62 de voturi, tinand cont ca parlamentarii opozitiei au boicotat votul. Premierul in exercitiu din Kosovo, Hashim Thaci, a anuntat atunci ca a format o coalitie cu partidul acestui bogat om de afaceri si cu reprezentantii minoritatilor etnice, care ii va permite sa formeze un nou guvern, la doua luni dupa alegeri. Coalitia “va actiona numai in interesul cetatenilor din Kosovo, pentru a conduce Kosovo pe calea societatilor civilizate”, a afirmat atunci omul de afaceri Behgjet Pacolli, liderul Aliantei pentru un nou Kosovo (AKR). Thaci a fost insarcinat de presedintele interimar Jakup Krasniqi sa formeze noul guvern. Partidul Democratic din Kosovo (PDK), condus de Thaci, a obtinut 34 dintre cele 120 de mandate ale noului Parlament, format in urma alegerilor legislative anticipate din 12 decembrie. Cu cele opt mandate de care dispune AKR si circa 20 de mandate ale partidelor minoritatilor, coalitia lui Thaci va dispune de o majoritate fragila in Parlament. Independenta Kosovo a fost recunoscuta de 75 de state, printre care se numara SUA si 22 dintre cele 27 de state membre UE.
de Anatol Terzi | mart. 28, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Behgjet Pacolli
Curtea Constituţională de la Pristina a declarat, luni, neconstituţională alegerea preşedintelui din Kosovo, Behgjet Pacolli, transmite presa internationala. Decizia Curţii, despre care nu se ştie deocamdată dacă va determina demisia lui Pacolli, survine în urma unei sesizări a principalelor partide de opoziţie. Parlamentul de la Pristina l-a ales la 22 februarie, cu o slabă majoritate, pe controversatul om de afaceri kosovaro-elveţian Behgjet Pacolli în funcţia de preşedinte al Kosovo, în cadrul acordului de împărţire a puterii după alegerile legislative din decembrie. Pacolli, candidat unic, a fost ales în turul al treilea de scrutin, cu numai 62 de voturi din totalul celor 120 ale legislativului, după ce în primele două tururi nu a obţinut majoritatea de două treimi necesară. Principalele partide de opoziţie au boicotat şedinţa parlamentului, invocând legăturile de afaceri ale lui Pacolli cu Rusia, care nu a recunoscut independenţa autoproclamată a Kosovo, şi implicarea sa în politică pentru scopuri de afaceri. Pacolli era singurul candidat la postul de presedinte, dupa ce a format o coalitie cu Partidul Democratic din Kosovo (PDK), al premierului in exercitiu Hashim Thaci. Trei tururi de scrutin au fost necesare pentru a-l alege pe Pacolli, cu 62 de voturi, tinand cont ca parlamentarii opozitiei au boicotat votul. Premierul in exercitiu din Kosovo, Hashim Thaci, a anuntat atunci ca a format o coalitie cu partidul acestui bogat om de afaceri si cu reprezentantii minoritatilor etnice, care ii va permite sa formeze un nou guvern, la doua luni dupa alegeri. Coalitia „va actiona numai in interesul cetatenilor din Kosovo, pentru a conduce Kosovo pe calea societatilor civilizate”, a afirmat atunci omul de afaceri Behgjet Pacolli, liderul Aliantei pentru un nou Kosovo (AKR). Thaci a fost insarcinat de presedintele interimar Jakup Krasniqi sa formeze noul guvern. Partidul Democratic din Kosovo (PDK), condus de Thaci, a obtinut 34 dintre cele 120 de mandate ale noului Parlament, format in urma alegerilor legislative anticipate din 12 decembrie. Cu cele opt mandate de care dispune AKR si circa 20 de mandate ale partidelor minoritatilor, coalitia lui Thaci va dispune de o majoritate fragila in Parlament. Independenta Kosovo a fost recunoscuta de 75 de state, printre care se numara SUA si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Premierul kosovar in exercitiu, Hashim Thaci, a semnat cu un mic partid un acord privind formarea unui guvern capabil sa inceapa negocieri privind relatiile Kosovo-Serbia. Partidul Democrat din Kosovo (PDK) al lui Hashim Thaci s-a unit cu Alianta Noul Kosovo (AKR) si cu partide reprezentand minoritatile etnice, la doua luni dupa alegerile legislative. PDK a obtinut o treime din voturile alegatorilor, iar pentru a putea guverna a fost nevoit sa se alieze cu un partid clasat pe locul cinci la legislative, deoarece formatiunile de pe urmatoarele trei locuri au refuzat sa i se alature la guvernare. Contextul politic tensionat din Kosovo a amanat inceperea negocierilor cu Serbia, care nu recunoaste independenta regiunii dar a acceptat sa examineze modalitati de coexistenta intre celor doua parti. Conform rezultatelor, PDK a obtinut 32,40% din voturi, fiind urmat de principalul sau rival, Liga Democratica din Kosovo (LDK), cu 24,67% din optiuni. Cifrele au fost anuntate dupa ce s-a repetat in Kosovska Mitrovica, cel mare oras din Kosovo, din cauza neregulilor comise la alegerile legislative din 12 decembrie, primele dupa declararea unilaterala a independentei fostei provincii sarbe, in februarie 2008. La 9 ianuarie, alegerile s-au repetat in alte cinci municipalitati, din aceleasi motive.
Dialog intre Pristina si Belgrad
Serbia si Kosovo au inceput la inceputul lunii martie primul lor dialog direct de la proclamarea independentei Kosovo in urma cu trei ani. „Am venit aici intr-un spirit constructiv”, a afirmat atunci seful delegatiei kosovare, vicepremierul Edita Tahiri, sosind in cladirea din Bruxelles in care se desfasoara reuniunea. Seful delegatiei sirbe, Borko Stefanovic, inalt functionar in Ministerul de Externe de la Belgrad, a asigurat ca este pregatit sa-i stringa mina omologului sau kosovar. Cele doua delegatii au inceput convorbirile, urmind sa le continue miercuri dimineata.”Discutiile vor dura atit timp cit este necesar”, a spus Stefanovic. Convorbirile au loc sub auspiciile Uniunii Europene. Consilierul special al sefului diplomatiei europene Catherine Ashton, Robert Cooper, prezideaza aceasta reuniune care, potrivit unui diplomat de la Bruxelles, se deruleaza „in mod informal”. „Este o ocazie de a ajunge la o reconciliere istorica intre sarbi si albanezi si nu trebuie sa ratam aceasta ocazie nici noi si nici Pristina”, a declarat ministrul sarb pentru Kosovo, Goran Bogdanovic, saptamana trecuta. Belgradul si Pristina au convenit sa se angajeze intr-un dialog mediat de UE, pentru a imbunatati viata de zi cu zi a oamenilor din Kosovo, inclusiv a minoritatii sarbe. Bruxelles-ul incearca sa determine cele doua parti sa avanseze cat de mult posibil discutiile pe teme cum ar fi comunicatiile, transportul si energia. Tahiri a dat asigurari ca, in ceea ce o priveste, dialogul cu Belgradul se va purta „intr-o atmosfera creativa si constructiva”. „Vrem sa gasim solutii la probleme practice”, a adaugat ea. Pe de alta parte, Pristina nu dorea in niciun caz sa discute despre statutul Kosovo, un capitol considerat incheiat pentru kosovari.
