Arhive Președinția României la Consiliul UE

Mutarea ambasadei României la Ierusalim, decisă de Iohannis

de Isac Mihai | mai 31, 2019 | Analize, Orientul Mijlociu, Principal, UE, Uncategorized @ro

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Premierul Viorica Dăncilă, preşedintele interimar al PSD, a declarat că decizia mutării ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim aparţine preşedintelui Klaus Iohannis, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „După cum ştiţi, eu mi-am exprimat public decizia. Decizia aparţine preşedintelui României. Ştiţi foarte bine că mutarea unei ambasade este decisă de către preşedintele României. Părerea mea este că trebuie să existe o decizie politică. Eu am declarat în SUA, la Washington, mi-am spus punctul meu de vedere, dar dacă vă uitaţi pe declaraţia de atunci, am spus, în consens, şi cu respectarea prevederilor constituţionale. Eu mi-am spus punctul meu de vedere „, a declarat Dăncilă, marţi seara, la finalul şedinţei CExN al PSD, întrebată care este decizia Guvernului în acest moment privind mutarea ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

Post vacant

Fiind întrebată despre numirea unui ambasador al României în Israel, premierul de la București a precizat: „După data de 21 martie 2018, am trimis prima propunere către domnul preşedinte Iohannis privind numirea unui ambasador în Israel, nu am trimis numai Israel, am trimis mai multe ţări, cred Canada, nu mai îmi amintesc exact care dintre aceste ţări”.

„Nu am primit un răspuns. Am considerat că este nevoie de o a doua propunere, am trimis şi a doua propunere, nu am primit un răspuns. Aş fi vrut să primesc un răspuns, poate nu e persoana potrivită, poate mai trebuie să facem o propunere, dar trebuie să avem un răspuns în ceea ce priveşte acordul sau că nu este de acord cu această nominalizare. Eu consider că trebuie să avem un acord din partea domnului preşedinte şi pentru Israel şi pentru Bruxelles, pentru că noi nu avem ambasador la Bruxelles încă, am făcut o nominalizare, nominalizarea este Andreea Păstârnac, a fost audiată în comisiile din Parlament, dar încă nu avem aprobarea domnului preşedinte. Deci, eu consider că trebuie să tratăm cu foarte multă responsabilitate şi acest aspect”, a mai declarat Dăncilă.

Sprijin diplomatic românesc

Anterior, autoritățile de la București au anunțat că sunt pregătite să găzduiască o reuniune diplomatică internațională menită să ducă la restartarea negocierilor între autoritățile de la Ierusalim și cele palestiniene, în marja mandatului României, care a preluat de la 1 ianuarie 2019 preşedinţiei Președinția Consiliului UE. Negocierile în acest sens sunt încă în desfășurare, consultări având loc în mai multe capitale europene. Dezvăluirile au venit la scurt timp după ce premierul român Viorica Dăncilă a efectuat o vizită de lucru în Israel, unde a avut întrevederi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți oficiali israelieni.

Menționăm că relațiile oficiale dintre cele două părți sunt înghețate în urma intesificării acțiunilor cu caracter terorist ale grupărilor palestiniene împotriva cetățenilor israelieni, precum și a refuzului liderilor arabi de a accepta mutarea ambasadelor mai multor state europene și americane, inclusiv Statele Unite, la Ierusalim, invocând diferite tratate internaționale, argumente respinse categoric de partea israeliană.

România, prieten adevărat

Ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, a declarat anterior că România este un prieten adevărat, pe care ţara sa se poate baza în cadrul Uniunii Europene. „Ne întâlnim astăzi pentru a celebra anul 2019, un an deosebit de important, marcat de preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România, un moment foarte important politic şi remarcabil. (…) Pentru noi, România este un prieten adevărat, pe care putem să ne bazăm în cadrul UE”, a spus Saranga, care a participat la un concert de Anul Nou organizat, la Templul Coral din Bucureşti, de Comunitatea Evreilor Bucureşti (CEB), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), împreună cu JDC România şi Fundaţia Caritatea.

Diplomatul a făcut trimitere la cuvintele lui Elie Wiesel, potrivit căruia ”fără memorie, nu există cultură, civilizaţie, societate, viitor”. „Pentru a consolida această prietenie puternică dintre România şi Israel nu putem să ignorăm trecutul, trebuie să-l acceptăm cu sinceritate şi să învăţăm din el. (…) Aproape de jumătate din comunitatea evreiască, care a trăit aici înainte de Al Doilea Război Mondial, a fost distrusă. România a făcut eforturi remarcabile în ceea ce priveşte recunoaşterea trecutului şi asumarea responsabilităţii. În acest context, vreau să mulţumesc unui prieten apropiat al meu personal şi al poporului evreu – ambasadorul Mihnea Constantinescu, fie memoria lui binecuvântată!”, a afirmat ambasadorul, iar cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria fostului diplomat român.

Presedintele-israelian-Rueven-Rivli-a-primit-o-pe-Viocica-Dancila-premierul-roman

Mutarea Ambasadei României, subiect controversat

Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material de analiză.

La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.

Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.

Conflict politic

”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.

Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.

„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.

„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.

Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.

Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Răspuns prezidențial

Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.

De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.

Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.

Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România

Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.

Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump

Plângeri penale

Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.

La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.

Netanyahu, anulat de două ori

În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.

Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)

Share our work

Parteneriatul Estic, prioritate pentru președinția română a Consiliului UE

de Isac Mihai | ian. 16, 2019 | Balcani, Caucaz, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, UE

UE, ingrijorata de evolutiile din statele Parteneriatului Estic

Parteneriatul Estic reprezintă o prioritate pentru Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene şi există speranţa desfăşurării în cursul lunii aprilie a unei reuniuni ministeriale dedicate problemelor şi mai ales perspectivei pe care o va avea Parteneriatul Estic în următorii ani, a declarat ministrul de externe român, Teodor Meleşcanu, la Strasbourg, pentru ziarişti români, la Parlamentul European, relatează mass-media de la București. ”Sunt 10 ani de la crearea Parteneriatului Estic, sunt cinci ani de la încheierea a trei acorduri de asociere – cu Republica Moldova, cu Ucraina şi cu Georgia, ţări care fac parte din Parteneriatul Estic. Trebuie să oferim o perspectivă viitoare pentru toate ţările”, a spus Meleşcanu.

Priorități de politică externă

Potrivit acestuia, Parteneriatul Estic şi problema Balcanilor de Vest fac parte din nişte priorităţi bine stabilite ale politicii externe a Uniunii Europene, domeniu în care Preşedinţia română a Consiliului UE lucrează strâns cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini, existând dorinţa ca ţările membre ale Uniunii Europene să fie mult mai bine coordonate pe temele de acţiune externe. ”Suntem foarte ambiţioşi, dar în acelaşi timp suntem şi realişti. Şi înţelegem foarte bine că rolul nostru este acela de a facilita consensul între statele membre ale Uniunii Europene, şi nu de a ne promova doar interesele noastre ca ţară. Din acest punct de vedere am făcut un efort deosebit ca toţi miniştrii să participe la activităţile anterioare ale Preşedinţiei austriece astfel încât să poată prelua din mers dosarele pe care le au de rezolvat”, a explicat ministrul român.

Parteneriatul, dimensiune specifică

Parteneriatul Estic este o dimensiune estică specifică a politicii europene de vecinătate având obiectivul de a consolida asocierea politică şi integrarea economică a şase ţări partenere din Europa de Est şi Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Tot în domeniul politicii externe a UE, şeful diplomaţiei române a menţionat şi colaborarea Uniunii Europene cu ONU pe probleme de pace, de dezvoltare şi de rezilienţă împotriva dezastrelor naturale, care va fi şi un ajutor pentru candidatura României din acest an pentru un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2020-2021.
Ministrul de externe Teodor Meleşcanu a făcut parte din delegaţia guvernamentală prezentă la Strasbourg unde premierul Viorica Dăncilă a prezentat în sesiunea plenară a legislativului european priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

Instituțiile europene sprijină colaborarea cu statele Parteneriatului Estic

Teme arzătoare

Reforma Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi relaţiile comerciale ale Uniunii Europene cu SUA sunt „temele arzătoare” de care trebuie să se ocupe preşedinţia României a Consiliului UE în următoarele şase luni, care mai are ca prioritate, printre altele, şi valorificarea din punct de vedere comercial a Parteneriatului Estic, a declarat, la Bruxelles, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Radu Ştefan Oprea. „Am prezentat în cadrul Comisiei INTA priorităţile pe care preşedinţia României le are în domeniul comerţului internaţional. Şi aici vorbim despre ‘Europa, actor global’ ca pilon principal în care ne înscriem şi noi ca priorităţi în domeniul comerţului exterior, vorbim despre modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului – este un subiect care devine extrem de important pentru că noi credem în comerţul bazat pe reguli şi nevoia de a avea un organ de apel care să fie valid şi care să poată aduce plus valoare în comerţul internaţional”, a declarat ministrul în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii români după prezentarea priorităţilor sectoriale ale preşedinţiei României a Consiliului UE în Comisia pentru comerţ internaţional (INTA) a Parlamentului European.

Comerțul, măsură a valorizării Parteneriatului

El a adăugat că o altă prioritate importantă este Curtea multilaterală de investiţii, precizând că România susţine „ideea şi nevoia de a avea judecători care să fie extrem de competenţi în acest domeniu”.
De asemenea, în contextul în care în acest an se împlinesc zece ani de Parteneriat Estic, ministrul a spus că trebuie stimulată „partea de comerţ în raport cu ţările care au deja încheiate acordurile cuprinzătoare de comerţ, cum sunt Republica Moldova, Ucraina sau Georgia”. „Comerţul poate să fie o măsură a valorizării acestui Parteneriat Estic şi atunci se află pe agenda noastră ca prioritate”, a subliniat ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat.

Teme arzătoare

O altă temă foarte importantă de discuţie se anunţă a fi şi relaţia dintre Europa şi Marea Britanie, „un alt element unde astăzi nu avem toate răspunsurile”.
„Întrebările ridicate de către colegii noştri au fost referitoare la acordurile care sunt în curs de perfectare, cum este cel cu Singapore, care va fi votat în PE, cum este cel cu Vietnam, care este pe agenda noastră de priorităţi şi ne dorim ca aceste acorduri să fie încheiate în cursul preşedinţiei României astfel încât să-şi urmeze parcursul procedural şi să fie ratificate şi de PE în cât mai scurt timp”, a mai afirmat Oprea.
„Este un subiect pe care comisia de specialitate din Parlamentul European şi-l doreşte şi au fost întrebări foarte precise referitoare la timp, la paşii de parcurs, şi cum vedem posibil acest lucru, ţinând cont şi de contextul în care ne aflăm astăzi, şi acela este dat o dată de Brexit, şi apoi de alegerile europarlamentare care vor avea loc la sfârşitul preşedinţiei noastre”, a adăugat el, insistând asupra necesităţii unei foarte bune coordonări cu comisia de specialitate a PE.

Negocieri dificile

În ceea ce priveşte dosarele dificile din domeniul comercial pe care le va avea de gestionat România, ministrul a desemnat relaţia comercială UE-SUA şi reforma OMC.
„Relaţia dintre Uniunea Europeană şi SUA este unul dintre acele dosare despre care se vorbeşte foarte mult în ultima vreme. Ştiţi că acum se discută două mandate şi în calitate de preşedinte al Consiliului astăzi (miercuri – n.r.) sunt în procesul în care sunt în discuţii cu toţi colegii mei miniştri ai comerţului din statele membre astfel încât să pot avea acel consens de care avem nevoie pentru a putea da mandat de negociere într-un timp cât mai scurt. Pe agenda noastră, la reuniunea informală care va avea loc în 21-22 februarie, la Bucureşti, este unul dintre subiectele importante”, a subliniat Oprea.
El a precizat că s-a întâlnit cu comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, pentru a discuta despre acest subiect. „L-am invitat la Bucureşti pe directorul general al OMC, Roberto Azevedo. De asemenea, preşedintele Comisiei INTA, dl (Bernd) Lange, este invitat să ia parte la cina informală pe care o vom avea la Bucureşti, pentru că eu cred că implicarea tuturor actorilor, a PE, a Comisiei, a Consiliului, este singura modalitate de a putea progresa foarte rapid în temele arzătoare pe care le avem astăzi şi care sunt reforma OMC şi relaţiile, negocierile dintre SUA şi UE”, a mai spus Radu Ştefan Oprea. (M.B.)

Share our work

România, pregătită pentru preluarea Preşedinţiei Consiliului UE

de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Principal, România, Știri, UE, UE

Romania se pregateste diplomatic de preluarea Presedintiei Consiliului UE

Ministrul român al afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, i-a asigurat pe ambasadorii statelor membre UE la Bucureşti că România este pregătită de preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, în cadrul unui dejun de lucru organizat de Ambasada Republicii Austria în România, în contextul exercitării Preşedinţiei austriece a Consiliului, se precizează într-un comunicat al MAE de la București, citat de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, oficialul român a salutat obiectivele Preşedinţiei austriece a Consiliului UE şi a reiterat sprijinul României pentru eforturile depuse în atingerea priorităţilor stabilite de aceasta.

MAE, rol de coordonare

„A asigurat ambasadorii statelor membre UE la Bucureşti că România este pregătită de preluarea mandatului de Preşedinţie a Consiliului UE, menţionând rolul de coordonare al Ministerului Afacerilor Externe la nivel naţional în pregătirea exercitării acestei responsabilităţi. A evidenţiat buna cooperare cu actuala Preşedinţie austriacă a Consiliului UE în vederea asigurării unei bune tranziţii între Trioul de preşedinţii din care aceasta face parte şi cel care va fi inaugurat de România, de la 1 ianuarie 2019”, se arată în comunicat.

Priorități românești

Sursa citată menţionează că ministrul afacerilor externe a vorbit despre priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE, punând accentul asupra obiectivului asigurării unităţii la nivel european.
„Demnitarul român a subliniat importanţa Summitului informal de la Sibiu, din 9 mai 2019, pentru consolidarea proiectului european, pe baza unei coeziuni sporite şi a încrederii reînnoite a cetăţenilor în Uniunea Europeană. Ministrul Teodor Meleşcanu a accentuat în mod deosebit obiectivele circumscrise agendei externe a UE pe durata Preşedinţiei României la Consiliul UE, exprimând susţinere pentru consolidarea proiectului european, inclusiv din perspectiva asumării de către Uniunea Europeană a unui rol proeminent pe scena globală. A reafirmat faptul că România va sprijini Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate în urmărirea obiectivelor Strategiei Globale a UE”, informează MAE.

Parteneriatul Estic, angajament european

Meleşcanu a reiterat angajamentul României pentru avansarea politicii de extindere, evidenţiind, în acelaşi timp, necesitatea menţinerii angajamentului european faţă de Parteneriatul Estic. „A subliniat, în context, necesitatea dezvoltării relaţiilor cu partenerii estici care au încheiat Acorduri de asociere cu Uniunea Europeană – Republica Moldova, Georgia, Ucraina”, conform comunicatului.
De asemenea, ministrul afacerilor externe a menţionat interesul viitoarei Preşedinţii române a Consiliului pentru o implicare sporită a UE în regiunea Mării Negre, precum şi pentru dezvoltarea relaţiei UE-Asia Centrală.
Ministrul de externe a subliniat, totodată, interesul României, ca viitoare Preşedinţie a Consiliului, în direcţia dezvoltării relaţiei transatlantice, a cooperării UE-NATO, precum şi a susţinerii multilateralismului şi a cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite”, se mai menţionează în comunicat. (N.G.)

Share our work