de Anatol Terzi | dec. 19, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele nord-coreean Kim Jong Il a murit sâmbătă, air fiul său, Kim Jong-Un, a fost numit să îi succeadă, a anunţat, luni, mass-media oficială a regimului comunist de la Phenian.
Liderul nord-coreean, în vârstă de 70 de ani, „a decedat după o mare epuizare mentală şi fizică” la 17 decembrie la 8.30 ora locală (16 decembrie 23.30 GMT), a anunţat agenţia KCNA. Kim Jong Il, a cărui mobilitate era redusă după un accident cerebral în 2008, a murit de „infarct de miocard sever şi de o criză cardiacă” în trenul său, în timpul uneia dintre tradiţionalele sale deplasări pe teren, a adăugat agenţia, subliniind că o autopsie a fost efectuată duminică.
Fiul său, Kim Jong-Un, născut în 1983 sau 1984, a fost numit să îi succeadă în fruntea unicei dinastii comuniste din istorie, de asemenea potrivit agenţiei oficiale a Coreei de Nord, care îi cheamă pe nord-coreeni să îl recunoască acum ca liderul lor. „Toţi membrii de partid (muncitori), militarii şi publicul trebuie să urmeze fidel autoritatea tovarăşului Kim Jong-Un şi să apere şi să întărească frontul unit al partidului, armatei şi al publicului”, a cerut genţia.
Funeraliile lui Kim Jong Il au fost fixate la 28 decembrie, la Phenian. Autorităţile statului stalinist au decretat doliu din 17 până în 29 decembrie.
Coreea de Sud, în alertă
Coreea de Sud şi-a plasat armata în stare de alertă şi a consolidat supravegherea frontierei sale ultrasecurizate cu Coreea de Nord, după anunţul decesului liderului nord-coreean. Seulul i-a cerut de asemenea aliatului său american, care menţine 28.500 de militari pe teritoriul său, să sporească supravegherea prin satelit şi cu avioanele, a precizat un purtător de cuvânt al Statului Major al armatei sud-coreene.
Nici o activitate neobişnuită nu a fost observată în orele care au urmat anunţului privind decesul lui Kim, făcut luni la ora locală 12.00 (5.00, ora României). Preşedintele sud-coreean Lee Myung-bak şi-a anulat toate întâlnirile şi a convocat un Consiliu de Securitate Naţională la „Casa Albastră”, numele reşedinţei prezidenţiale. „Toţi funcţionarii Casei Albastre sunt plasaţi în stare de alertă”, a precizat purtătorul său de cuvânt.
„Monitorizarea şi securitatea zonelor frontaliere au fost consolidate. Suntem foarte atenţi la orice mişcare a armatei din Nord”, a subliniat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării.”Toţi comandanţii sunt în alertă, iar Coreea de Sud şi Statele Unite accentuează împărtăşirea de informaţii militare”, a adăugat el.
Cele două Corei sunt din punct de vedere tehnic încă în stare de conflict armat, de la armistiţiul precar semnat la finalul Războiului din Coreea (1950-1953). O mare parte a trupelor nord-coreene, din totalul de 1,1 milioane de militari, este staţionată de-a lungul frontierei demilitarizate. Armata sud-coreeană este formată din 650.000 de militari.
SUA urmăresc evoluţia situaţiei din regiune
Statele Unite urmăresc atent informaţiile privind decesul liderului nord-coreean Kim Jong-il, a anunţat duminică seara purtătorul de cuvânt al Casei Albe, subliniind că Washingtonul doreşte „stabilitate” în peninsula coreeană.
„Urmărim îndeaproape informaţiile privind moartea lui Kim Jong-il. Preşedintele (Barack Obama) a fost pus la curent şi suntem în contract strâns cu aliaţii noştri din Coreea de Sud şi Japonia. Noi rămânem angajaţi pentru stabilitate în peninsula coreeană, precum şi pentru libertatea şi securitatea aliaţilor noştri”, a afirmat Jay Carney într-un comunicat. Un oficial de rang înalt din cadrul Departamentului de Stat, care s-a exprimat sub protecţia anonimatului, a declarat la rândul său că secretarul de Stat Hillary Clinton a fost de asemenea informată despre moartea lui Kim Jong Il.
de Anatol Terzi | aug. 24, 2011 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Europa trebuie să fie conştientă nu numai de crimele fascismului, ci şi de acţiunile inumane comise de un alt regim totalitar – stalinismul, a declarat preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată la Varşovia cu ocazia celebrării, la 23 august, a Zilei europene a comemorării victimelor regimurilor totalitare. Oficialul a subliniat că aderarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est la Uniunea Europeană le-a oferit acestora nu numai asistenţă financiară, ci, de asemenea, o oportunitate de a arăta statelor occidentale crimele atât de cunoscute din Europa de Est. „Am petrecut mult timp în Parlamentul European, în anul 2008, înainte de a aproba declaraţia iniţială privind instituirea Zilei europene a comemorării victimelor regimurilor totalitare, pentru a le explica colegilor noştri cum au avut loc crimele stalinismului, ale comunismului şi consecinţele acestora” – a subliniat Jerzy Buzek. În acest context, preşedintele Parlamentului European a vorbit despre acţiunile regimului totalitar stalinist din Ucraina, transmite Rador. „Este greu de imaginat, dar au existat 10 milioane de victime ale Holodomorului din Ucraina, care a fost organizat de regimul lui Stalin. Explicarea unor astfel de cazuri, prezentarea lor de către reprezentanţii ţărilor din Europa Centrală şi de Est – lituanieni, unguri, români – a făcut posibilă adoptarea unei declaraţii comune privind instituirea unei zile de comemorare a victimelor regimurilor totalitare” – a declarat Jerzy Buzek. La Varşovia se desfăsoară, marţi, 23 august, conferinţa „Ziua europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare”, eveniment organizat sub patronajul Preşedinţiei poloneze a Consiliului UE, la care participă miniştrii justiţiei din statele membre ale UE şi reprezentanţi ai instituţiilor naţionale de memorie din mai multe ţări.
de Anatol Terzi | mart. 28, 2011 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Behgjet Pacolli
Curtea Constituţională de la Pristina a declarat, luni, neconstituţională alegerea preşedintelui din Kosovo, Behgjet Pacolli, transmite presa internationala. Decizia Curţii, despre care nu se ştie deocamdată dacă va determina demisia lui Pacolli, survine în urma unei sesizări a principalelor partide de opoziţie. Parlamentul de la Pristina l-a ales la 22 februarie, cu o slabă majoritate, pe controversatul om de afaceri kosovaro-elveţian Behgjet Pacolli în funcţia de preşedinte al Kosovo, în cadrul acordului de împărţire a puterii după alegerile legislative din decembrie. Pacolli, candidat unic, a fost ales în turul al treilea de scrutin, cu numai 62 de voturi din totalul celor 120 ale legislativului, după ce în primele două tururi nu a obţinut majoritatea de două treimi necesară. Principalele partide de opoziţie au boicotat şedinţa parlamentului, invocând legăturile de afaceri ale lui Pacolli cu Rusia, care nu a recunoscut independenţa autoproclamată a Kosovo, şi implicarea sa în politică pentru scopuri de afaceri. Pacolli era singurul candidat la postul de presedinte, dupa ce a format o coalitie cu Partidul Democratic din Kosovo (PDK), al premierului in exercitiu Hashim Thaci. Trei tururi de scrutin au fost necesare pentru a-l alege pe Pacolli, cu 62 de voturi, tinand cont ca parlamentarii opozitiei au boicotat votul. Premierul in exercitiu din Kosovo, Hashim Thaci, a anuntat atunci ca a format o coalitie cu partidul acestui bogat om de afaceri si cu reprezentantii minoritatilor etnice, care ii va permite sa formeze un nou guvern, la doua luni dupa alegeri. Coalitia „va actiona numai in interesul cetatenilor din Kosovo, pentru a conduce Kosovo pe calea societatilor civilizate”, a afirmat atunci omul de afaceri Behgjet Pacolli, liderul Aliantei pentru un nou Kosovo (AKR). Thaci a fost insarcinat de presedintele interimar Jakup Krasniqi sa formeze noul guvern. Partidul Democratic din Kosovo (PDK), condus de Thaci, a obtinut 34 dintre cele 120 de mandate ale noului Parlament, format in urma alegerilor legislative anticipate din 12 decembrie. Cu cele opt mandate de care dispune AKR si circa 20 de mandate ale partidelor minoritatilor, coalitia lui Thaci va dispune de o majoritate fragila in Parlament. Independenta Kosovo a fost recunoscuta de 75 de state, printre care se numara SUA si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Premierul kosovar in exercitiu, Hashim Thaci, a semnat cu un mic partid un acord privind formarea unui guvern capabil sa inceapa negocieri privind relatiile Kosovo-Serbia. Partidul Democrat din Kosovo (PDK) al lui Hashim Thaci s-a unit cu Alianta Noul Kosovo (AKR) si cu partide reprezentand minoritatile etnice, la doua luni dupa alegerile legislative. PDK a obtinut o treime din voturile alegatorilor, iar pentru a putea guverna a fost nevoit sa se alieze cu un partid clasat pe locul cinci la legislative, deoarece formatiunile de pe urmatoarele trei locuri au refuzat sa i se alature la guvernare. Contextul politic tensionat din Kosovo a amanat inceperea negocierilor cu Serbia, care nu recunoaste independenta regiunii dar a acceptat sa examineze modalitati de coexistenta intre celor doua parti. Conform rezultatelor, PDK a obtinut 32,40% din voturi, fiind urmat de principalul sau rival, Liga Democratica din Kosovo (LDK), cu 24,67% din optiuni. Cifrele au fost anuntate dupa ce s-a repetat in Kosovska Mitrovica, cel mare oras din Kosovo, din cauza neregulilor comise la alegerile legislative din 12 decembrie, primele dupa declararea unilaterala a independentei fostei provincii sarbe, in februarie 2008. La 9 ianuarie, alegerile s-au repetat in alte cinci municipalitati, din aceleasi motive.
Dialog intre Pristina si Belgrad
Serbia si Kosovo au inceput la inceputul lunii martie primul lor dialog direct de la proclamarea independentei Kosovo in urma cu trei ani. „Am venit aici intr-un spirit constructiv”, a afirmat atunci seful delegatiei kosovare, vicepremierul Edita Tahiri, sosind in cladirea din Bruxelles in care se desfasoara reuniunea. Seful delegatiei sirbe, Borko Stefanovic, inalt functionar in Ministerul de Externe de la Belgrad, a asigurat ca este pregatit sa-i stringa mina omologului sau kosovar. Cele doua delegatii au inceput convorbirile, urmind sa le continue miercuri dimineata.”Discutiile vor dura atit timp cit este necesar”, a spus Stefanovic. Convorbirile au loc sub auspiciile Uniunii Europene. Consilierul special al sefului diplomatiei europene Catherine Ashton, Robert Cooper, prezideaza aceasta reuniune care, potrivit unui diplomat de la Bruxelles, se deruleaza „in mod informal”. „Este o ocazie de a ajunge la o reconciliere istorica intre sarbi si albanezi si nu trebuie sa ratam aceasta ocazie nici noi si nici Pristina”, a declarat ministrul sarb pentru Kosovo, Goran Bogdanovic, saptamana trecuta. Belgradul si Pristina au convenit sa se angajeze intr-un dialog mediat de UE, pentru a imbunatati viata de zi cu zi a oamenilor din Kosovo, inclusiv a minoritatii sarbe. Bruxelles-ul incearca sa determine cele doua parti sa avanseze cat de mult posibil discutiile pe teme cum ar fi comunicatiile, transportul si energia. Tahiri a dat asigurari ca, in ceea ce o priveste, dialogul cu Belgradul se va purta „intr-o atmosfera creativa si constructiva”. „Vrem sa gasim solutii la probleme practice”, a adaugat ea. Pe de alta parte, Pristina nu dorea in niciun caz sa discute despre statutul Kosovo, un capitol considerat incheiat pentru kosovari.
