Campania electorala pentru alegerile locale din Republica Moldova, reflectata partinitor in mass-media

Campania electorala pentru alegerile locale din Republica Moldova, reflectata partinitor in mass-media

presa R. MoldovaPresa din Republica Moldova este in continuare divizata si partizana din punct de vedere politic, este concluzia unui raport publicat, marti, de catre Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) despre reflectarea campaniei electorale locale ce va avea loc luna viitoare in Republica Moldova. in perioada 1-14 mai, au fost monitorizate 5 posturi TV, 4 dintre care cu acoperire nationala, si 5 portaluri online. Sursele monitorizate au fost posturile TV Moldova 1, Accent TV, Prime TV, Canal 2, TV7, și portalurile de știri unimedia.info, publika.md, pan.md, omg.md și timpul.md. Directorul CJI, Nadine Gogu a declarat, intr-o conferinta de presa la IPN, ca din rezultatele monitorizarii rezulta ca postul public de televiziune Moldova 1 s-a remarcat prin reflectarea activa a subiectelor electorale. Majoritatea informatiilor au fost prezentate obiectiv si nepartinitor, dar s-a observat o favorizare usoara a PL si PDM. Pe perioada monitorizarii, nu au fost inregistrate cazuri de utilizare a limbajului discriminatoriu.

Potrivit raportului de monitorizare, nici postul de televiziune Prime nu a inregistrat abateri grave de la normele deontologice, dar au fost inregistrate 4 cazuri de atitudine partinitoare a autorului. Totodata, frecventa aparitiei anumitor concurenti electorali si unghiul de abordare a evenimentelor denota simpatia editoriala a acestui post pentru PDM si candidatii acestei formatiuni. Un alt concurent usor favorizat este si PL. PLDM si PCRM au avut o aparitie pozitiva, in timp ce PSRM una negativa, iar „Partidul Nostru” – neutra. Pluralismul de opinie a fost respectat in majoritatea materialelor electorale difuzate, singura stire dezechilibrata a vizat subiectul privind amenda pentru o masina a PL.

TV 7 s-a implicat relativ in campania electorala, noteaza CJI, iar reportajele realizate in perioada de referinta au fost produse intr-o maniera corecta. in total, in perioada monitorizarii cel mai mediatizat concurent electoral a fost PL si Dorin Chirtoaca, dar pe post a aparut si un reportaj care favorizeaza direct PLDM. De cele mai multe ori, postul de televiziune TV7 a respectat pluralismul de opinie, dar a fost constatat un dezechilibru evident in defavoarea surselor de sex feminin. Cel de-al cincilea post de televiziune monitorizat, Accent TV, s-a implicat relativ activ in reflectarea subiectelor cu caracter electoral direct si indirect. 50% din materialele difuzate au vizat 3 concurenti electorali: Partidul Nostru, PSRM si Partidul Casa Noastra Moldova. in mare parte, materialele au favorizat doi concurenti electorali Partidul Nostru si PSRM. Reprezentantii PL au fost mentionati in marea majoritate in context negativ, relateaza IPN. Nadine Gogu a spus mai ca pe perioada monitorizarii s-a constatat ca in majoritatea materialelor care abordeaza subiecte controversate sau mediatizeaza acuzatii nu au fost asigurat echilibrul prezentarii fortelor politice implicare in campanie. O alta observatie a fost ca organele mass-media monitorizate nu se ocupa de educatia electorala a cetatenilor si au probleme in ceea ce priveste asigurarea egalitatii de gen.

Share our work
Freedom House critica mass-media aservita din Republica Moldova

Freedom House critica mass-media aservita din Republica Moldova

press Republic of MoldovaRaportul anual privind libertatea presei emis de `Freedom House` releva ca Republica Moldova ramane o „tara cu probleme”, care trebuie urmarite, desi a semnat in 2014 Acordul de Asociere cu UE, informeaza Europa Libera. Raportul critica nu numai deciziile mai putin transparente in domeniul media, dar si faptul ca exista monopoluri iar structura proprietatii ramane opaca. Informatiile au fost anul trecut si mai „partizane” ca urmare a alegerilor generale, dar si sub influenta crizei din Ucraina vecina, se mai arata in raportul Freedom House. Pe de alta parte, Republica Moldova ramane intr-o zona laudata, alaturi de Ucraina. Anul trecut, Ucraina a progresat de la tara „fara presa libera” la o tara cu o presa „partial libera”, potrivit criteriilor Freedom House. in pofida conflictului din estul tarii, Freedom House contata in Ucraina o scadere a presiunilor facute de guvern asupra mediilor. De asemenea, politicul nu se mai amesteca atat de agresiv in politica editoriala a mediilor publice. Este apreciata si noua Lege audiovizualului care garanteaza mai multa autonomie. in total, in regiunea Eurasiatica, Freedom House nu pune nici o tara in categoria celor cu presa „libera”: din 13 state incluse in aceasta zona, zece sunt considerate fara presa libera si numai trei, intre care Moldova, tari cu presa partial libera. Nu in ultima rand, raportul `Freedom House` critica Rusia pentru „propaganda activa si agresiva” pe care o duce, cateodata in incercarea sa intimideze. Tot in Rusia este criticat faptul ca presa este detinuta ori de stat sau de oameni de afaceri apropiati Kremlinului.

Share our work
Presa de limba romana din Serbia, in atentia DRP

Presa de limba romana din Serbia, in atentia DRP

O delegaţie a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, condusă de secretarul de stat, Natalia Intotero, s-a întâlnit luni, la Belgrad, cu reprezentanţi ai presei în limba română şi cu liderii asociaţiilor româneşti din Serbia, inclusiv cu reprezentanţii celor două facţiuni ale Comunităţii Românilor din Serbia.
În cadrul discuţiilor, Natalia Intotero a transmis un mesaj de unitate şi responsabilitate. “O minoritate naţională unită s-ar putea transforma într-un factor de coagulare a acţiunilor pentru păstrarea şi promovarea limbii române, a culturii, procesului de învăţământ, comunicării şi afirmării Bisericii Ortodoxe Române din Serbia. Este necesar ca organizaţiile româneşti din Serbia să ajungă la o platformă comună de acţiune în dialog cu autorităţile sârbe, care să vizeze introducerea limbii române în domeniile educaţional, eclesiastic şi administrativ în întreaga ţară”, a declarat secretarul de stat.
În aceeaşi zi, delegaţia Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a vizitat la Pancevo sediul Casei de Presă şi Editură ‘Libertatea’, unde s-a întâlnit cu grupul redacţional al săptămânalului Libertatea. Delegaţia DRP se află în vizită în Serbia în perioada 8-10 octombrie. Obiectivul acestei deplasări este consolidarea legăturilor cu asociaţiile româneşti din această zonă şi identificarea, împreună cu acestea, a soluţiilor optime la problemele specifice ale comunităţii româneşti de aici. Programul vizitei continuă cu deplasări în cadrul comunităţilor româneşti din Zajecar, Negotin şi Bor.

Share our work
Rusia. Inca o lege impotriva presei independente

Rusia. Inca o lege impotriva presei independente

Unii membri ai presei ar putea fi consideraţi drept „agenţi străni” în Rusia, ca şi organizaţiile nonguvernamentale ce intră sub incidenţa unei legi adoptate vineri, potrivit presei ruse.
Potrivit publicaţiei apropiate puterii, amendamentele legii privind presa vor fi prezentate la reluarea sesiunii parlamentare în Dumă, unde Rusia Unită, partid prezidat până la întoarcerea la Kremlin, de Vladimir Putin, dispune de majoritate absolută. Este vorba despre introducerea în lege a noţiunii de „presă care acţionează în interesul unui stat străin”, potrivit aceleiaşi surse, care precizează că presa vizată este cea care beneficiază de finanţare venind din străinătate.
„Societatea are dreptul de a şti cine finanţează aceşti reprezentanţi ai celei de a patra puteri şi cât de independenţi sunt”, a declarat deputatul Ilia Kostunov. „Cred că povestea agenţilor străini nu s-a încheiat încă”, a adăugat acesta. „Ştim că în ţară acţionează diferite site-uri de informare, ziare, reviste a căror finanţare este opacă”, a declarat un alt parlamentar al partidului Rusia Unită, Vladimir Burmatov.
Duma a adoptat vineri o propunere de lege foarte controversată, calificând drept „agenţi străini” şi supunând unui control suplimentar organizaţiile nonguvernamentale care beneficiază de finanţare din străinătate şi care au o activitate considerată „politică” în Rusia.
Această nouă lege se adaugă unui set de amendamente adoptate în ultimele săptămâni, printre care şi cele care încadrează penal calomnia, care instaurează un control sporit asupra Internetului sau înăspresc legislaţiei ce reglementează manifestaţiile publice. Opoziţia rusă şi apărătorii drepturilor omului au criticat aceste măsuri drept represive, în urma anchetelor judiciare, a percheziţiilor şi interogatoriilor care au vizat opoziţia de la întoarcerea la Kremlin a lui Vladimir Putin, în mai.

Share our work
Ghimpu: fondurile romanesti pentru Moldova sunt mult mai mici decat cele date de la Moscova pentru presa de limba rusa

Ghimpu: fondurile romanesti pentru Moldova sunt mult mai mici decat cele date de la Moscova pentru presa de limba rusa

Mihai_Ghimpu 542Presedintele Partidului Liberal din Republica Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat ieri la emisiunea „Ora de Varf” de la Radio Chisinau ca fondurile pe care le alocata Romania pentru Republica Moldova sunt incomensurabile fata de aloca Moscova pentru presa de limba rusa de la Chisinau. Presedintele Partidului Liberal de la Chisinau a subliniat ca fondurile acordate de Romania Republicii Moldova, sunt, dimpotriva, mici in comparatia cu banii pe care Federatiei Rusa ii aloca pentru sustinerea presei de limba rusa din aceasta tara. Declaratiile lui Ghimpu vin pe fundalul discutei interne dintre deputatul Cristian Rizea (PSD) si seful DRP, Eugen Tomac, primul cerand demisia celui de-al doilea pe motiv ca aloca prea multe fonduri pentru Republica Moldova in comparatie cu Spania, acolo unde exista mari comunitati locuite de romani. in acest context, Mihai Ghimpu a indemnat la revizuirea unor astfel de atitudini, „pentru ca noi suntem romani ca si ei, am trecut prin mai multe greutati, iar aici (in Republica Moldova – n.r.) se cere cu adevarat sprijinul lor”. Ghimpu a mai spus ca acuzatiile deputatului PSD, Cristian Rizea, la adresa Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni privind acordarea preferentiala de fonduri asociatiilor romanesti din R.Moldova sunt „speculatii in interesul partidului”.

Share our work