de Isac Mihai | oct. 18, 2018 | Principal, R. Moldova, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European, îngrijorat de situația din Republica Moldova
Situația politică din Republica Moldova a trezit îngrijorarea principalelor partide politice de la nivelul Parlamentului European, iar lupta acerbă dintre Partidul Popular European (PPE) și Partidul Socialiștilor Europeni (PSE) afectează relația dintre Republica Moldova și forueile europene, consideră președintele delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, social-democratul Andi Cristea, într-un interviu acordat Balkan Insight și preluat de mass-media de la Chișinău. „Cred că, între parteneri, lucrurile pot fi spuse fără excese de limbaj. Preferința unora pentru cuvinte puternice nu face bine cooperării UE-Moldova și nici obiectivului strategic de a susține prosperitatea și democrația în vecinătatea estică a Uniunii”, a declarat acesta.
PSE vs. PPE
„Înțeleg poate de ce colegilor din PPE nu le este drag un guvern de centru-stânga precum cel de la Chișinău, dar aș aștepta mai mult echilibru: pur și simplu, nu poți ignora progresele și insista doar pe cuvinte cât mai dure pentru a ataca guvernarea”, a declarat acesta, citat de mass-media. „Atât Moldovei, cât și Uniunii le-ar fi mai bine dacă Serviciul de Acțiune Externă ar lucra la operaționalizarea condiționalităților și la polizarea lor de accente politice excesive. Înțeleg semnalul politic al stopării finanțării, dar o astfel de abordare este neinspirată” a mai declarat Cristea.
„Ar trebui, în opinia mea, să existe o abordare personalizată, în funcție de proiectele finanțate. S-a văzut și în dezbaterile din Comisia AFET, unde au fost propuneri pentru diferite mecanisme prin care banii europeni să ajungă la ONG-uri, autorități locale sau antreprenori. Aș vrea mai mult realism în privința finanțării europene” a mai menționat Cristea.
Reformă și contrareformă
„Republica Moldova a făcut progrese remarcabile de la momentul semnării Acordului de Asociere, iar apropierea de Europa este una evidentă. Sunt mii de locuri de muncă generate de relația cu UE, peste 1,4 milioane de moldoveni au beneficiat de eliminarea vizelor, 66% din exporturile moldovenești merg spre piața europeană, țara a crescut cu 4,5% anul trecut, iar FMI tocmai a modificat în creștere prognoza de avans a economiei în acest an”, a spus Cristea.
„Sunt zeci și zeci de reforme adoptate și în proces de implementare. În același timp, Moldova este încă departe de integrarea europeană, iar eforturile din ultimii ani trebuie să continue în anii următori pentru ca decalajele să se reducă. Chișinăul trebuie să convingă atât proprii cetățeni, cât și Bruxelles-ul de progrese ireversibile în lupta împotriva corupției, consolidarea justiției, democrației și a statului de drept.
Există un deficit de încredere și o lipsă de aliniere a așteptărilor, iar acțiunile în forță ale instituțiilor europene din ultima jumătate de an pot fi înțelese și astfel. Din păcate, văd și mult partizanat politic în felul în care R. Moldova este tratată în ultimul timp” a completat acesta.
UE, îngrijorată de situația din Republica Moldova
Devieri dictatoriale
„Ce s-a întâmplat cu alegerile de la Chișinău a dat apă la moară celor care aveau deja obiecții legate de funcționarea justiției și a statului de drept. Vulnerabilitățile legislative care au permis decizia judecătorilor arată o fragilitate democratică îngrijorătoare”, a mai declarat eurodeputatul.
„Drumul spre maturizare democratică nu este nici ușor și nici nu are sens unic, am putut constata. În același timp, eu cred în bunele intenții și în orientarea europeană a Guvernului și majorității parlamentare. Au însă de muncă în lunile următoare, atât cât mai este din mandatul actualului Guvern și Parlament, pentru a normaliza relațiile cu partenerii internaționali. Din păcate, nici alegerile europene, nici cele din Republica Moldova nu ajută prea mult”, a completat acesta.
Vector european amenințat
„Vorbeam mai devreme despre beneficiile A cordului de Asociere și ale relației cu UE pentru cetățenii Republicii Moldova. Sunt lucruri extrem de concrete, care au impact în viața de zi cu zi. Nu sunt fantasme birocratice sau vorbe goale. Mai mult, cu cât Moldova se apropie de UE, cu atât mai multe resurse și oportunități vor apărea” a mai subliniat acesta.
„Din contră, dacă Moldova se îndepărtează de UE, atunci totul este pus sub semnul întrebării, începând cu libera circulație. Este un apel la responsabilitate pe care îl fac către politicienii onești și către cetățenii implicați ai Republicii Moldova: să nu lase să le scape printre degete o oportunitate istorică. Anti-europenii se pot impune doar dacă pro-europenii își dau gol singuri” a completat europarlamentarul.
Moldova, decredibilizată
„Alegerile recente de la Chișinău, prin evenimentele pe care le-au declanșat, au făcut mult rău credibilității democratice a Moldovei. A fost cu atât mai surprinzător cu cât, în ultimii ani, procesele electorale din RM au fost unele fără incidente” a menționat europarlamentarul social-democrat.
„Dincolo de angajamentul Guvernului, care este unul de luat în seamă, este important să vedem măsuri administrative și legislative care să garanteze că lecțiile de alegerile parțiale de la Chișinău au fost învățate. Eu nu îmi permit să vorbesc despre deciziile justiției, ci scot în evidență felul așezat și serios în care trebuie tratate probleme structurale care amenință sănătatea procesului electoral” a ținut să precizeze Cristea.
Propagandă rusă
„Moldova este în prima linie a propagandei rusești, a cărei forța am văzut-o nu doar în regiune, ci și și alegerile americane din 2016. Efectele pot fi unele semnificative, pentru că propaganda vine să acționeze într-un climat politic și social extrem de polarizat, de tensionat” a mai menționat Cristea.
„UE are instrumentele sale, chiar am cerut în Parlamentul European să existe mai mult sprijin pentru Republica Moldova în acest sens, există East Stratcom Task Force și resursele aferente. Cum în lunile următoare avem alegeri parlamentare, aș vrea să văd un task force care să intervină rapid pentru devoalarea fake news de proveniență rusească; de asemenea, aș vrea să văd o campanie publică de informare despre impactul UE în Moldova în ultimii patru ani” a declarat acesta.
Regimul Plahotniuc, criticat repetat de Cristea
În 2015, în timpul unei audieri în Parlamentul European la care a participat Adrian Candu, președintele Legislativului de la Chișinău și finul lui Vladimir Plahotniuc, liderul PDM, europarlamentarul Andi Cristea a declarat că „dând dovadă de iresponsabilitate, clasa politică de la Chişinău se face vinovată de starea economică, socială şi politică”.„Chişinăul a avut o fereastră de oportunitate care, o spun cu regret, la acest moment pare închisă. Sper să nu fie iremediabil dar nu depinde de noi acest lucru. Sunt extrem de îngrijorat de ceea ce s-a întâmplat în urmă cu două săptămâni, când PDM a votat împotriva coaliţiei de guvernare din care făcea parte, când a votat practic împotriva propriului guvern. Domnule preşedinte, aveţi de gând să faceţi un guvern cu PCRM-ul?”, a subliniat atunci Cristea.
Pozițiie publice ale europarlamentarului român s-au schimbat dramatic după intervențiile lui Vladimir Plahotniuc pe lângă conducerile PSE și Partidului Social Democrat (PSD) din România. În 2016, Cristea considera deja că Vlad Plahotniuc începe să fie văzut de către Occident ca o parte a soluției și nu a problemei. Motivele acestei schimbări drastice de poziții au fost intens speculate de mass-media și analiștii din Republica Moldova. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 20, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Opoziția-amenință-cu-proteste-masive-la-Chișinău
Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA), Partidul Acţiune şi Solidarite şi Partidul Liberal Democrat anunță organizarea unui protest masiv astăzi, lângă clădirea primăriei Chișinăului, cerând populației să se opună deciziei prin care nu sunt validate alegerile pentru postul de primar de Chișinău, desfășurate în data de 3 iunie. Surse locale au declarat pentru Karadeniz Press că acest protest este doar primul din acțiunile plănuite, în câteva zile urmând ca protestele să fie organizate pe baze permanente.
Acuzații dure
„Până aici! Ne-am săturat! Ieşim la protest să ne apărăm votul! Justiţia controlată de Plahotniuc a călcat în picioare opţiunea liberă şi democratică a cetăţenilor. Ei au scuipat şi au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai rămas de preţ – votul nostru”, se arată în mesajul paginii de pe Facebook care a fost creată pentru protestul respectiv. Primarul ales al Capitalei, Andrei Năstase, a declarat că „votul exprimat de cetăţenii responsabili la 3 iunie a fost desconsiderat de mafie”. „Aseară, sub paravanul nopţii, alegerile locale din Chişinău au fost invalidate sub pretexte ridicole, total inconsistente. Deci, vom lupta în continuare. Astăzi, la ora 17.30 ne întâlnim la primăria capitalei pentu a ne apăra votul”, a scris Năstase pe pagina sa de Facebook.
Decizia controversată
Judecătoria Chișinău nu a validat alegerile locale care au avut loc în Chișinău, relatează mass-media locală, invalidând mandatul de primar general al municipiului Chişinău, câștigat de Andrei Năstase cu 52,57% din voturi în fața socialistului Ion Ceban.
PPDA a contestat decizia la Curtea de Apel, dar liderii partidului nu se așteaptă ca decizia Judecătoriei Chișinău să fie anulată de această instanțpă
Reamintim că în alegerile din 3 iunie, Andrei Năstase a câştigat mandatul de un an la şefia capitalei cu un avantaj de 12 644 de voturi faţă de contracandidatul său, Ion Ceban. Procesul de validare a mandatului său de primar a fost însă tergiversat după ce contracandidatul său în turul doi de scrutin, socialistul Ion Ceban, l-a atacat în instanţă pe motiv că ar fi încălcat legislaţia electorală şi după ce reprezentantul Consiliului Electoral al Circumscripţiei Electorale Chişinău a solicitat schimbarea magistratului pe motiv că nu ar fi dat dovadă de imparţialitate la judecarea cazului.
„Vom contesta această hotărâre la Curtea de Apel. Avem la dispoziție o zi pentru a contesta decizia. o să facem acest lucru cât mai repede dar vom aștepta decizia de la Curtea de Apel. Am un îndemn către toți să fim pregătiți pentru proteste masive. Este o decizie arbitrară pentru care această judecătoare trebuie să facă pușcărie”, a declarat Andrei Năstase după decizia instanței.
Populația Republicii Moldova, victime ale clasei politice de la Chișinău
Proteste internaționale
Decizia de invalidare a alegerilor a trezit nemulțumirea a numeroși oficiali occidentali, precum și în mediile diplomatice de la Chișinău. Președintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, a declarat că este: „consternat de erodarea democrației în Republica Moldova. Numai într-o țară autoritară, puterea judecătorească poate ignora fără motiv voința poporului rezultată dintr-o alegere democratică. Este evident că alegerea lui Andrei Năstase ca primar al capitalei Republicii Moldova a fost o surpriză neplăcută pentru alianța Plahotniuc-Dodon. Împotriva voinței oamenilor, cartelul Plahotniuc-Dodon a decis să folosească sistemul de justiție controlat politic pentru a-și aduce prin ușa din spate propriul primar și să ignore complet coloana vertebrală a oricărei democrații: dreptul de vot.
Situația nu a fost niciodată mai rea ca astăzi. Este clar că alianța Plahotniuc-Dodon este capabilă de orice pentru a-și păstra controlul asupra țării. Uniunea Europeană nu poate susține sau finanța astfel de carteluri, iar PPE nu va rămâne indiferent în fața acestei situații. Republica Moldova s-a angajat prin intermediul Agendei de Asociere să îmbunătățească substanțial independența sistemului judiciar și să consolideze statul de drept. Decizia de ieri de a invalida rezultatele alegerilor și voința locuitorilor Chișinăului ridică îndoieli serioase cu privire la angajamentul autorităților moldovenești de a avansa în implementarea reformelor. PPE va sprijini cetățenii Chișinăului și Republicii Moldova în aspirațiile lor pentru un viitor prosper și pentru integrarea europeană. Facem apel la autoritățile guvernamentale să nu fie un obstacol în dorința noastră de a susține cetățenii Republicii Moldova” se mai arată în comunicat.
Fără alegeri repetate
Dacă hotărârea de marți, 19 iunie, Judecătoriei Chișinău va fi menținută și de instanțele ierarhic superioare, alegeri repetate în municipiul Chișinău nu vor mai fi organizate, deoarece a rămas mai puțin de un an până la alegerile locale generale, a comentat pentru Radio Chișinău membrul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, citat de KARADENIZ PRESS. „Alegeri în interiorul unui an până la data alegerilor generale nu se mai organizează”, a declarat Iurie Ciocan.
Totodată, el s-a referit și la prevederile art. 149 din Codul Electoral, care prevede organizarea alegerilor repetate în decurs de două săptămâni. Dar a menționat că CEC ar urma să examineze hotărârea integrală a Judecătoriei Chișinău. „Eventual, Codul prevede organizarea unor alegeri repetate, dar dacă au fost excluși ambii candidați, așa cum se vehiculează, nu ai cu cine face alegeri repetate. Dacă a fost exclus numai unul, urmează să vedem în ce condiții facem alegeri repetate. Sunt destul de multe necunoscute. Trebuie să vedem hotărârea integral ca să știm cum acționăm”, a declarat Iurie Ciocan.
De asemenea, el a precizat că mai există două căi de atac a hotărârii de ieri a Judecătoriei Chișinău prin care au fost declarate nule alegerile locale noi din municipiul Chișinău – Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție. (M.B.)
de Razvan Iorga | iul. 26, 2017 | R. Moldova, Știri, UE
PPE și ALDE au emis, miercuri, o declarație comună în care critică deteriorarea statului de drept și a standardelor democratice din Republica Moldova. „Cu o deosebită îngrijorare, ALDE și PPE continuă să observe deteriorarea statului de drept și a standardelor europene în Republica Moldova. În loc ca țara să avanseze și poporul să prospere, Partidul Democrat (PDM), împreună cu socialiștii (PSRM), conduși de liderul lor Plahotniuc, au ales să întărească autocrația”, se arată în declarația comună menționată.
„În ultimele luni, alianța PDM-PSRM și-au intensificat intimidările și hărțuirile la adresa oponenților politici proeuropeni, au eludat vădit recomandările Comisiei de la Veneția și au schimbat sistemul electoral. PPE și ALDE denunță cu fermitate justiția selectivă și reducerea opoziției la tăcere, ca și în cazul lui Dorin Chirtoacă, primarul Chișinăului, membru ALDE și prim-vicepreședinte al Partidului Liberal”, se mai arată în textul declarației.
Tăieri financiare și critici la adresa justiției
De asemenea, PPE și ALDE fac apel la instituțiile UE, inclusiv la Serviciul European de Acțiune Externă (SEEAE), precum și la Consiliul Europei, să evalueze imediat declinul statului de drept și standardelor democratice în Republica Moldova, să oprească orice finanțare din partea UE, să aplice cea mai strictă condiționalitate oricărei asistențe financiare viitoare și să reevalueze cât mai curând posibil Acordul de Asociere UE-Moldova.
Atât președintele PPE, Joseph Daul, cât și cel al ALDE, Hans van Baalen, condamnă justiția selectivă și răfuielilor politice ce au loc la Chișinău, exprimându-și îndoiala că primarul capitalei va avea parte de un proces echitabil. „Credem că trebuie investigată orice ilegalitate şi că cei responsabili trebuie să fie aduşi în faţa justiţiei, dar în acelaşi timp avem preocupări şi îndoieli majore că sistemul judiciar moldovenesc, controlat de Plahotniuc şi alianţa PDM-PSRM, va putea asigura o investigaţie transparentă, un proces echitabil sau un verdict imparţial”, mai precizează cei doi lideri europeni.
„Dimpotrivă, după cum o demonstrează declinul libertăţii presei, abuzul instituţiilor de stat şi suprimarea societăţii civile, guvernul moldovean controlat de Plahotniuc şi alianţa sa PD-PSRM au pus în pericol una dintre marile realizări ale poporului moldovenesc din ultimii ani şi au făcut ca ţara să nu mai fie campioana Parteneriatului Estic”, se mai arată în declarație.
de Anatol Terzi | mart. 11, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Membrii Parlamentului European solicita o noua revizuire a legislatiei ungare privind presa in ciuda amendamentelor adoptat in aceasta saptamana de parlamentul de la Budapesta, intr-o rezolutie semnata de patru grupuri politice. Deputatii mai solicita prezentarea unei propuneri de directiva europeana privind libertatea mass-media, pluralismul si guvernanta independenta inca in acest an. In rezolutia adoptata astazi de Parlament, cu 316 voturi pentru, 264 impotriva si 33 de abtineri, semnata de grupurile politice S&D, ALDE, grupul Verzilor/ALE si GUE/NGL, Parlamentul solicita autoritatilor ungare o noua revizuire a legii privind mass-media, in baza observatiilor si propunerilor facute de mai multe organizatii europene, inclusiv PE, OSCE si Consiliul Europei si chiar „sa abroge si sa nu aplice legea sau elementele acesteia care sunt considerate incompatibile” cu Tratatele UE, Carta Drepturilor Fundamentale si Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Rezolutia alternativa depusa de grupul PPE, care saluta modificarile aduse de autoritatile ungare, a fost retrasa inaintea sesiunii de vot. In plus, se solicita autoritatilor ungare sa restabileasca independenta guvernantei mass-media si sa puna capat interferentei statului in ceea ce priveste libertatea de exprimare si spatiul editorial. Mai mult, reglementarea excesiva a mass-mediei este contra-productiva pentru existenta unui pluralism eficient in sfera publica, mentioneaza rezolutia. Parlamentul saluta cooperarea dintre Comisia Europeana si autoritatile ungare pentru a alinia prevederile legii maghiare privind presa la tratatele si legislatia UE, ca si aprobarea amendamentelor la nivel national. In rezolutie se deplange insa „decizia Comisiei de a viza doar trei aspecte in ceea ce priveste punerea in aplicare a acquis-ului comunitar de catre Ungaria” si i se solicita Comisiei sa examineze respectarea de catre Ungaria si a altor acte legislative in materie.
Si Romania e criticata
Chiar daca luni, 7 martie, Parlamentul de la Budapesta a aprobat modificarile legislative solicitate de Comisie, OSCE si Consiliul Europei, deputatii au reliefat problemele inca restante: independenta politica si financiara a serviciului public de radiodifuziune, protectia confidentialitatii surselor jurnalistice, sanctiuni disproportionate si extreme impuse din motive discutabile si nedefinite, precum si un control politic si guvernamental generalizat si centralizat asupra mass-media. Deputatii europeni subliniaza de asemenea ca „pluralismul si libertatea constituie in continuare un motiv serios de ingrijorare in UE si in statele sale membre, in special in Italia, Bulgaria, Romania, Republica Ceha si Estonia, aspect reliefat de recentele critici la adresa legislatiei privind mass-media”. In acest sens, deputati solicita o directiva europeana privind libertatea mass-media, pluralismul si guvernanta independenta inca in acest an.
Federatia Europeana a Jurnalistilor a cerut Ungariei schimbarea legii presei
La sfarstitul lunii februarie, Federatia Europeana a Jurnalistilor (FEJ) a facut apel la Ungaria sa aplice o „operatie radicala” legii mass-media. „Avem nevoie de o operatie radicala pentru a schimba complet aceasta lege si pentru a repune Ungaria in conformitate cu standardele europene”, a precizat presedintele FEJ Arne Konig intr-un comunicat. Konig a spus ca amendamentele la aceasta lege, convenite intre Ungaria si Uniunea Europeana la inceputul saptamanii, implica numai schimbari de suprafata si nu ating chestiunea centrala, in special nerespectarea Cartei Drepturilor Fundamentale. „Desi Comisia Europeana a spus ca este satisfacuta de aceste schimbari, FEJ si jurnalistii din Ungaria considera ca amendamentele ar putea fi numai de natura tehnica”, se arata in comunicatul citat. „Trebuie o actiune puternica si hotarata pentru a revigora jurnalismul independent in Ungaria”, a spus Konig. Parlamentul European a decis amanarea votului cu privire la rezolutiile referitoare la legea presei din Ungaria, in contextul anuntului facut de Comisia Europeana in cadrul dezbaterii de miercuri. Comisarul Kroes a declarat ca s-a ajuns la un acord cu autoritatile maghiare, in vederea alinierii legii la normele europene. In cadrul dezbaterii de miercuri, reprezentantii PPE și-au exprimat satisfactia fata de decizia guvernului de la Budapesta, solicitand plenului Parlamentului amanarea votului privind rezolutiile pe aceasta tema. Membrii celorlalte grupuri politice au reliefat ca modificarile agreate ar putea sa fie insuficiente pentru a asigura libertatea presei in Ungaria. La sfarsitul lunii ianuarie 2011, aproximativ 7.000 de manifestanti au cerut, la Budapesta, retragerea legii controversate a presei, pe care Guvernul conservator al lui Viktor Orban a promis sa o modifice, dupa un val de critici internationale. Mobilizarea, organizata pe Internet, a fost mai slaba decat la marsul anterior, din 14 ianuarie, la care au participat aproximativ 10.000 de persoane. Alte patru coloane au fost organizate, joi, in orase din tara. La Budapesta, reprezentanti ai unor ONG-uri din domeniul aparararii drepturilor omului, Amnesty International si Uniunii ungare pentru Libertati Civile au sustinut discursuri in fata adunarii. Manifestantii protesteaza fata de un text, intrat in vigoare la 1 ianuarie, acuzat de criticii acestuia ca limiteaza libertatea presei. Comisarul european pentru Telecomunicatii, Neelie Kroes, a cerut Budapestei schimbari, intr-o scrisoare trimisa la 21 ianuarie. Scrisoarea nu viza, insa, toate cele trei cele mai controversate puncte, si anume protectia surselor, componenta autoritatii care supervizeaza mass-media – care este formata, in prezent, doar din patru apropiati ai Fidesz, partidul lui Viktor Orban – sau sanctiunile financiare prevazute de text, in special pentru atingerile aduse securitatii nationale sau moralei. Scrisoarea lui Neelie Kroes denunta inregistrarea obligatorie a institutiilor mass-media intr-un registru, extinderea legislatiei ungare la institutiile mass-media straine care opereaza in aceasta tara si regula care prevede „o acoperire echilibrata”.
