de Isac Mihai | apr. 29, 2020 | REPUBLICA MOLDOVA
Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la irmătoarele alegeri prezidențiale
Ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, va întreprinde joi, 30 aprilie 2020, o vizită de lucru în Republica Moldova, se arată în comunicatul MAEIE de la Chișinău, remis agenției de presă KARADENIZ PRESS. În cadrul întrevederilor de la Guvernul RM și MAEIE vor fi examinate perspectivele dezvoltării relațiilor moldo-române în baza parteneriatului strategic dintre cele două state, precum și colaborarea în gestionarea crizei cauzate de pandemia Covid-19.
Agenda vizitei Şefului diplomaţiei române la Chişinău prevede şi ceremonia publică de prezentare a echipei de medici din România, care vor efectua misiunea de sprijin a cadrelor medicale din Republica Moldova în combaterea epidemiei de COVID-19.
Dodon evitat
Potrivit comunicatului MAEIE moldovenesc, programul vizitei va include întrevederi cu premierul Ion Chicu și Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Oleg Țulea. Ministrul de Externe Aurescu nu are programată nicio întâlnire cu președintele Igor Dodon, liderul de facto al celui mai important partid politic din fosta republică sovietică, Partidul Socialiștilor. Respectarea drastică a cutumelor diplomatice obișnuite și evitarea unei întâniri directe Dodon-Aurescu arată încă o dată starea de război rece între București și Chișinău, pe fondul derapajelor anti-democratice ale autorităților actuale ale Republicii Moldova. Surse politice de la Chișinău au făcut referire la posibila întâlnire dintre oficialul român și Maia Sandu, șefa PAS și una dintre principalii contracandidați ai președintelui Dodon la alegerile prezidențiale următoare, alături de alți lideri ai opoziției pro-europene.
Situația actuală a relațiilor bilaterale fost reliefată și în comunicatul MAE român emis recent cu ocazia aniversării a 10 ani de la instituirea Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Marcarea a 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic nu reprezintă doar un prilej de satisfacție, ci ar fi trebuit să reprezinte și o oportunitate de a privi cu responsabilitate și pragmatism spre viitor, astfel încât, prin eforturi reînnoite, să menținem și să consolidăm parcursul european al Republicii Moldova.
Din păcate, situația politică actuală de la Chișinău nu încurajează o asemenea abordare. Evoluțiile recente de la Chișinău nu atestă continuarea sau realizarea unor reforme durabile în direcția avansării agendei europene și nu conferă garanția unui parcurs european pentru Republica Moldova. În aceste condiții, dezvoltarea Parteneriatului Strategic bilateral nu se poate realiza la adevăratul său potențial, pe măsura voinței și capacității României.
Pe acest fundal, sprijinul României, inclusiv financiar, va fi pe mai departe strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european. În același timp, România va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, așa cum a acționat deja, inclusiv în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.
Recunoscând caracterul legitim al așteptărilor cetățenilor Republicii Moldova pentru un trai prosper, într-un stat stabil și democratic, cu instituții publice moderne și cu o justiție independentă, România va continua să susțină îndeplinirea obiectivului fundamental reprezentat de integrarea europeană a Republicii Moldova, singura în măsură să asigure dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova în beneficiul direct al cetățenilor.
Uniunea Europeană vrea implementarea unor reforme reale în Republica Moldova
Sprijin masiv
România subliniază valoarea inestimabilă a patrimoniului cultural comun, parte integrantă a patrimoniului european, care fundamentează relația privilegiată dintre România și Republica Moldova, precum și faptul că locul firesc al Republicii Moldova se află în familia europeană.
România evidențiază rezultatele implementării Parteneriatului Strategic în cei 10 ani parcurși de la semnarea sa, între care: intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și a Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, România fiind primul stat UE care l-a ratificat; liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană pentru cetățenii Republicii Moldova; parcurgerea unor etape importante în modernizarea instituțiilor și profesionalizarea administrației publice în acord cu standardele europene; creșterea schimburilor economice și accesului produselor Republicii Moldova pe piețele statelor Uniunii Europene, în primul rând, în România; multiplicarea oportunităților deschise studenților, oamenilor de cultură și știință, precum și conectarea acestora la spațiul de educație, cultură și știință european; operaționalizarea Acordului bilateral privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova; implementarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă acordată de România Republicii Moldova, în cuantum de 150 de milioane de euro; construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.
Totodată, trebuie menționată contribuția proiectelor de cooperare bilaterală derulate de România în Republica Moldova la îmbunătățirea condițiilor de viață ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova (finanțarea renovării a peste 1100 de grădinițe; donația a 196 de microbuze școlare pentru instituții de învățământ; burse de studii; programe de pregătire pentru profesori; tabere de vară pentru elevi și profesori; renovarea de edificii culturale; operaționalizarea SMURD pe teritoriul R. Moldova; programe de colaborare, schimburi de experiență și bune practici la nivelul tuturor instituțiilor administrației publice centrale ș.a.).
Având în vedere contextul actual marcat de pandemia de COVID-19, reamintim eforturile depuse de România pentru a permite tranzitul și repatrierea în deplină siguranță a cetățenilor Republicii Moldova, precum și asistența acordată, inclusiv prin a facilita livrarea unor medicamente și echipamente medicale, acțiuni consecvente cu angajamentul ferm al României de a acționa în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova.
Fenta maghiară
Implicate într-un conflict dur cu autoritățile comunitare de la Bruxelles, autoritățile maghiare folosesc orice prilej pentru a își consolida propria poziție în relațiile cu statele din vecinătatea granițelor UE. Parteneriatul strategic Moscova-Budapesta a facilitat aprofundarea relațiilor dintre Ungaria și actualul regim de la Chișinău.
Ieri, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, a adus la Chișinău un lot de 100 de mii de măști și cinci mii de echipamente de protecție, pentru a ajuta R. Moldova în combaterea pandemiei de COVID-19. Ajutorul vine după ce autoritățile de la Chișinău au solicitat ajutor Ungariei „pe două canale” – cel bilateral și prin intermediul NATO, a spus oficialul de la Budapesta, într-o conferință comună, susținută cu omologul său Oleg Țulea.
„Reprezint un guvern creștin-democrat. Vreau să vă spun că avem o apreciere deosebită în privința valorizării intereselor naționale de către guvernul social-democrat din R. Moldova. Apreciem această politică orientată spre țară, națiune”, a spus Péter Szijjártó despre guvernarea prorusă de la Chișinău.
Oficialul ungar a adăugat că autoritățile de la Budapesta au solicitat Uniunii Europene, Comisiei Europene „să nu discrimineze politic R. Moldova” și să „acorde acel ajutor votat deja”.
„Din acel ajutor de 100 de milioane de euro, 70 de milioane nu au fost livrate. Am cerut Comisiei să livreze acești bani”, a spus ministrul ungar, fără să specifice faptul că autoritățile de la Chișinău nu au îndeplinit condițiile necesare pentru a primi acești bani de la Bruxelles, printre care asigurarea independenței instituțiilor publice și reforma justiției.
Lidera PAS Maia Sandu și cel al PPDA, Andrei Năstase, foștii aliați își dispută sprijinul României
Opoziție divizată
Pe fondul actualei crize de la Chișinău, conflictul dintre principalele partide de opoziție pro-europene pare de neoprit. Liderul PAS, Maia Sandu, a venit cu o reacție după ce unii deputați ai Platformei DA au acuzat-o de „manipulare a opiniei publice” și de faptul că își „asumă merite ce nu-i aparțin” în contextul sprijinului acordat de România în lupta cu COVID-19. Potrivit Maiei Sandu, ea nu a făcut altceva decât să transmită mesajul prim-ministrului României, Ludovic Orban.
„Trebuie să le mulțumim cetățenilor României și autorităților de la București. Mesajul meu – eu am mulțumit României așa cum toți trebuie să facă. În momentul când am văzut mesajul domnului președinte Iohannis, i-am scris un mesaj domnului prim-ministru Ludovic Orban. El m-a sunat imediat înapoi și mi-a zis: «Vezi, am promis că o să vă ajutăm, și vă ajutăm». Mi-a mai zis că joi va avea loc ședința Guvernului și se va stabili mai exact ce vor putea da, și pe materiale de protecție, și pe medicamente. Acesta a fost mesajul”, a declarat ea în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4.
Liderul PAS s-a referit și la sprijinul anterior acordat de autoritățile de la București. „Noi chiar îi suntem recunoscători domnului prim-ministru. Am vorbit în această perioadă și au fost situații când organizațiile neguvernamentale din România și din Republica Moldova au încercat să aducă materiale de protecție din România, dar pentru că există această interdicție firească pentru mai multe țări de a nu exporta, a trebuit să intervin pe lângă domnul prim-ministru. El a scos această interdicție așa, încât aceste donații să poată să ajungă în Republica Moldova” a compeltat aceasta.
Contră politică
„Până la urmă, contează că aceste lucruri se întâmplă, până la urmă contează că aceste echipamente de protecție, aceste medicamente vor ajunge în spitale, dar și faptul că va veni și o echipă de medici. Eu cred că noi avem o mare nevoie de aceste ajutoare și trebuie să mulțumim României pentru aceste ajutoare așa cum trebuie să-i mulțumim tuturor celorlalți care ne-au ajutat și ne ajută în această perioadă”, a precizat Sandu.
Potrivit ei, criticele deputaților PPDA „mai puțin contează”: „Meritul este al României, al autorităților de la București și eu nu am făcut altceva decât să transmit mesajul domnului prim-ministru, Ludovic Orban”. Supărarea PPDA vine și pe fondul relațiilor anterioare foarte bune între liderii PPDA, precum Andrei Năstase, și ai PNL în timpul guvernării PSD de la București, respectiv a regimului Plahotniuc de la Chișinău.
Liderul PAS Maia Sandu, considerată principala contracandidată a președintelui Dodon la următoarele prezidențiale
Sprijin permanent
Într-un interviu pentru calm.md, citat de deschide.md, ambasadorul român Ioniță a vorbit despre proiectele implementate de către România în Republica Moldova în acest deceniu, ajutorul necondiționat pe care îl oferă statul român cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv în această perioadă când la nivel global toate eforturile sunt depuse în lupta cu coronavirusul, dar și despre rolul asociațiilor autorităților locale din România și Republica Moldova în consolidarea relațiilor bilaterale.
Potrivit lui Ioniță nu există niciun domeniu în care relațiile privilegiate dintre România și R. Moldova să nu-și fi lăsat amprenta. „Au crescut schimburile economice și accesul produselor Republicii Moldova pe piețele statelor europene, în primul rând în România. Suntem principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. În momentul de față, mai mult de 70% din comerțul bilateral al Republicii Moldova are loc cu statele din Europa Occidentală”, a spus ambasadorul.
Acesta a readus aminte despre câteva acțiuni prin care România a sprijinit R. Moldova, și anume:
– A fost operaționalizat Acordul Bilateral pentru implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro pe care România l-a acordat Republicii Moldova. Sunt bani pe care România i-a oferit gratis în folosul cetățenilor Republicii Moldova, bani din care au fost renovate grădinițe, realizate proiecte de infrastructură la nivel local, construite apeducte, asigurate microbuzele școlare care circulă în toate raioanele din Republica Moldova.
– România a acordat un împrumut pentru asistența financiară Republicii Moldova în valoare de 150 milioane de euro. Tot în această perioadă am început și suntem pe cale să finalizăm gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, care va asigura securitatea energetică a Republicii Moldova prin conectarea sa la spațiul energetic european.
– România a contribuit și a finanțat renovarea a peste 1100 de grădinițe, am donat 196 microbuze școlare pentru instituții de învățământ, au fost acordate anual până la 5000 de burse de studii pentru elevii și studenții Republicii Moldova, au fost organizate programe de pregătire pentru profesori și celebrele taberele de vară ARC pentru elevi și studenți.
– Au fost renovate edificii culturale. Sala cu Orgă și Muzeul Național de Artă, care reprezintă două frumoase cărți de vizită ale municipiului Chișinău, au fost restaurate cu acești bani, iar teatrul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul a fost, practic, construit de la zero.
– A fost operaționalizat programul SMURD pe teritoriul Republicii Moldova, datorită acestuia fiind salvate vieți nu doar în România, dar și în Republica Moldova. Am trecut recent la faza a doua a acestui program SMURD extinzându-l pe întreg teritoriul Republici Moldova, inclusiv cu finanțare europeană.
– Sunt programe de colaborare, schimburi de experiență și bune practici aproape la nivelul tuturor instituțiilor administrației publice centrale. Au fost dezvoltate programe de twinning, cu sprijinul României, dar și cu participarea experților din alte state-membre ale UE.
„Prin tot ce am făcut în această perioadă, România a încercat să contribuie la apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană și la consolidarea încrederii cetățenilor în acest parcurs european care, evident, reprezintă și o excelentă oportunitate de promovare a reformelor necesare și, totodată, o excelentă oportunitate de a privi cu responsabilitate către viitor”, susține ambasadorul.
Fără propagandă
Pentru ca acest efort, pe care îl face România pentru a susține R. Moldova, să fie cunoscut de cetățenii moldoveni, Daniel Ioniță susține că trebuie promovat, pentru că este adevăr și nu propagandă, așa cum fac alții. (n.r.- referire subtilă la spectacolul mediatic oferit de autoritățile de la Chișinău și Moscova cu ocazia oricărei donații, oricât de infime, venită din Federația Rusă)
„Trebuie să fim lăsați să vorbim și mesajul nostru să fie transmis de instituțiile mass-media responsabile, astfel încât să ajungă la toți cetățenii. Noi operăm doar cu un singur instrument, el se numește adevărul, operăm cu o singură realitate care este demonstrată de faptele noastre concrete. România nu a favorizat și nu face propagandă în Republica Moldova. România a abordat întotdeauna cu un deosebit respect relațiile sale cu autoritățile și cu cetățenii Republicii Moldova și în continuare vom fi la fel de responsabili. Atunci când am observat că lucrurile, poate, nu se îndreptă spre direcția potrivită am semnalat aceste derapaje. Atunci când am constatat că anumite situații politice nu încurajează o astfel de abordare iar evoluțiile nu atestă o continuare sau o realizare a unor reforme durabile în direcția avansării agendei europene a Republicii Moldova am verbalizat toate aceste chestiuni de-o manieră sinceră și onestă. Într-adevăr, nu am procedat ca alții, ca dintr-o donație să organizăm zeci de evenimente de presă și să vorbim în exclusivitate despre acest subiect pentru că nu am crezut că este normal să procedăm în felul acesta. Am considerat că onestitatea, valoarea faptelor noastre și proiectele frumoase realizate vorbesc de la sine despre ceea ce este și ceea ce face România pentru cetățenii Republicii Moldova”, a menționat Ioniță.
În cadrul aceluiași interviu, Ambasadorul a reiterat că „România a spus că prin tot ce face aici ajută cetățenii și parcursul european al Republicii Moldova și a demonstrat în cei zece ani de Parteneriat Strategic că asta face. Astfel va proceda și în continuare chiar dacă, uneori, unii actori de la Chișinău nu demonstrează că sunt interesați să realizeze reforme durabile în direcția avansării acestei agende europene și nu conferă garanția unui parcurs european pentru Republica Moldova”.
Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru președintele Igor Dodon
UE vs. Kremlin
La rândul său, șeful delegației Parlamentului European la Comitetul de Asociere UE-Moldova, Siegfried Mureșan, este convins că ajutorul Uniunii Europene și ajutorul Federației Ruse pentru R. Moldova merg în direcții diametral opuse. „Este mai clar ca niciodată că ajutorul din partea Uniunii Europene este într-o antiteză cu cel oferit de Federația Rusă. Guvernul R. Moldova ar trebui să susțină parteneriate în beneficiul cetățenilor săi, nu parteneriate bune doar pentru Federația Rusă și pentru prietenii săi de la Chișinău”, precizează oficialul.
Astfel, Siegfried Mureșan a enumerat plusurile asistenței oferite de UE și minusurile celei venite din Federația Rusă. „UE ajută tot mai mult, tot mai rapid și tot mai simplu R. Moldova de la declanșarea epidemiei de COVID-19. În plus față de sprijinul pe care îl oferim permanent cetățenilor R. Moldova, UE a pus la dispoziția R. Moldova fonduri europene nerambursabile în valoare de 87 de milioane de euro pentru nevoile urgente din R. Moldova în această perioadă de criză. De asemenea, Comisia Europeană a propus o asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro în condiții avantajoase, cu scopul de a atenua efectele crizei COVID-19 asupra economiei țării”, spune Mureșan.
În același timp, europarlamentarul afirmă că ajutorul promis de Federația Rusă „este tot mai mic, tot mai neclar, impune condiții tot mai grele și împovărează tot mai mult cetățenii R. Moldova”.
„Împrumutul dinspre Federația Rusă, care inițial însuma 500 de milioane de euro, acum s-a topit și se mai discută doar de 200 de milioane de euro. Acest presupus împrumut impune condiții care arată că obiectivul Federației Ruse nu este să ajute cetățenii R. Moldova, ci să crească dependența Moldovei de Kremlin. Spre exemplu, faptul că acordul prevede că datoriile private ale companiilor moldovenești către băncile rusești pot fi transformate în datorii de stat arată că nu avem o imagine clară cu privire la cât se îndatorează R. Moldova în fața Rusiei prin acest acord și cât trebuie să dea înapoi”, punctează sursa citată.
În același context, condițiile impuse de UE pentru acordarea de asistență macrofinanciară Guvernului R. Moldova prevăd reforme în domeniul justiției, în prevenirea și combaterea spălării banilor și reforme ce vor contribui la consolidarea sectorului financiar al republicii.
„Sunt reforme care garantează că beneficiarii ajutorului macrofinanciar vor fi cetățenii R. Moldova, nu clasa politică. Federația Rusă, pe de altă parte, oferă un credit cu condiții ce nu avantajează cetățenii țării, ci îi afectează și îi împovărează cu noi datorii. Securitatea economică a țării va avea de suferit, iar cetățenii vor fi cei pe umerii cărora se vor achita aceste datorii private”, a conchis acesta.
De menționat că Parlamentul R. Moldova a ratificat săptămâna trecută Acordul de împrumut cu Federația Rusă, însă acesta a fost suspendat de Curtea Constituțională. Înalta Curte urmează să ia o decizie în privința constituționalității acestui document pe 7 mai. (Karadeniz Press)
de Razvan Iorga | dec. 12, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, UE
Colaj: Liderul PSD, Liviu Dragnea (stânga) și liderul PD Vlad Plahotniuc (dreapta)
Partidele de opoziție proeuropene de la Chișinău au acuzat guvernul României că sprijină un regim corupt în Republica Moldova – și că blochează eliberarea unui raport internațional condamnabil privind deficiențele democratice din această țară, se arată într-o analiză a portalului Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova. Pe măsura aproprierii alegerilor parlamentare ce se vor desfășura în Republica Moldova pe data de 29 februarie 2019, principalele partide din țară își îndreaptă privirea spre aliați și adversari externi.
Până în prezent, politica internă a Republicii Moldova s-a bazat mai degrabă pe teme geopolitice, și mai puțin pe orientarea concrentă a țării spre vest sau spre est. Dar implicarea din ce în ce mai mare a famiilor politice europene de centru-dreapta și centru-stânga, PPE și PES, a schimbat regulile jocului. Atât partidele pro-europene de stânga cât și cea dreaptă din R. Moldova își orientează din ce în ce mai mult retorica după „frații lor mari” din Bruxelles.
În acest context, Partidul Acțiunii și Solidarității Pro-Europene, PAS și Platforma Demnității și Adevărului, PPDA – condusă de Maia Sandu și Andrei Năstase – a lansat marți un atac asupra Partidului Social Democrat (PSD) din România, condus de Liviu Dragnea (foto).
Aceștia l-au acuzat pe Dragnea că susține un „guvern oligarhic” la Chișinău condus de Vladimir Plahotniuc și Partidul Democrat. „După suportul moral oferit de Dragnea lui Plahotniuc odată cu invalidarea alegerilor din Chișinău câștigate de forțele pro-europene și pro-românești, iată că guvernul de la București a decis să blocheze un raport critic la adresa regimului lui Plahotniuc”, se arată într-o declarație comună semnată de lidera PAS Maia Sandu și liderul PPDA, Andrei Năstase.
Criticile acestor au survenit după ce România și Ungaria au blocat de comun acord, luni, eliberarea unui raport al Consiliului Afacerilor Externe al UE cu privire la un recul al standardelor democratice în Republica Moldova – pe care guvernul moldovean s-a obligat să le susțină în baza Acordului de asociere semnat cu Uniunea Europeană în 2014.
„Devine deja legitate faptul că, ori de câte ori are nevoie de acoperire politică internațională pentru fărădelegile și hoțiile din Republica Moldova, oligarhul Plahotniuc poate conta pe sprijinul necondiționat al lui Liviu Dragnea și Victor Orban”, se mai arată în declarație. Ambii lideri politici din R. Moldova l-au criticat pe Ministrul de Externe al României, Teodor Melescanu, și pe cei pe care i-au numit „prietenii loiali ai Kremlinului în Budapesta”.
„Avem o mare nedumerire: care dintre prevederile de mai sus, în opinia domnului Meleșcanu, nu ar întruni condițiile pentru adoptarea unui raport, așa cum au convenit, în interesul cetățenilor Republicii Moldova, toate celelalte țări europene? (…) Se pare că interesele clientelare dintre Dragnea și Plahotniuc au întâietate”, a mai scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook. În schimb, ea a cerut forțelor politice din România să ajute cetățenii și partidele moldovenești care se bazează pe sprijinul din partea Bucureștiului.
Izbucnire la adresa PSD-ului lui Dragnea
Năstase și Sandu au cetățenia română. Cu toate acestea, niciunul dintre cei doi nu au adoptat o poziție clară unionistă, sprijinind reunirea Republicii Moldova cu România, în parte pentru a evita retorica partidelor pro-ruse care ar fi folosit acest lucru ca armă în campaniile lor electorale.
Analiștii din Chișinău văd episodul ca fiind mai mult un atac asupra unei anumite ținte din România, respectiv Dragnea, decât asupra României în sine. „Nu este un izbucnire împotriva României, ci împotriva partidului care conduce în prezent la București, care oricum nu are cea mai bună imagine la Bruxelles”, a declarat analistul politic al Republicii Moldova, Ion Tabarta, pentru BIRN.
„Se vrea poate un front comun înpotriva oligarhilor de la București și Chișinău”, a adăugat el. Tăbârță a reamintit că, în ultimii ani, Partidul Democrat a încercat să se apropie de PSD-ul de centru-stânga din România, iar PAS și PPDA s-au apropiat de Partidul Național Liberal de centru-dreapta și de Uniunea Salvați România.
„Am auzit la Bruxelles multe voci criticând politicile R. Moldova, iar acum toate acestea au fost adunate în acest raport”, a observat el. „Opoziția din Moldova suspectează că toate aceste probleme au fost rezolvate la nivel de stat pe filiera legăturilor oligarhice”, a adăugat el. Partidul Democrat de la Chișinău a făcut diverse mișcări controversate în ultimul an, care au iritat Bruxelles, precum și partidele de opoziție.
UE a ridicat întrebări reale dacă acest partid pro-european auto-declarat are vreo intenție reală de reformare a Moldovei, astfel încât să se poată angaja pe calea europeană sau nu.
Problemele cu UE au început odată cu trecerea, în iulie 2017, de la un sistem de vot proporțional la unul mixt, împotriva avizului Comisiei de la Veneția. Tensiunile s-au intensificat în iunie 2018, după ce instanțele din R. Moldova au anulat rezultatele alegerilor pentru primăriile din Chișinău, pe care liderul opoziției Nastase le-a câștigat, sub pretextul că legea electorală aar fi fost încălcată. Această afirmație a fost dovedită ulterior a fi una falsă. În același timp, Partidul Democrat a promovat un amendament la codul electoral, permițând campaniilor electorale să se desfășoare până în ultima zi înainte de alegeri.
Astfel de mișcări au pus la încercare răbdarea Comisiei Europene, care a suspendat acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova în cuantum de 100 de milioane de euro, invocând erodarea standardelor democratice din țară.
Interese primordiale
Interesul României în Moldova a fost constant acela de a bloca forțele pro-ruse și de a le împiedica să preia puterea într-o țară cu care are o frontieră comună. Dar situația din regiune riscă să devină din ce în ce mai imprevizibilă, în timp ce partidele aflate la guvernare „pro-UE” la Chișinău flirtează în subsidiar și cu Rusia – țară cu ambițiile în creștere în regiune.
România este o țară de graniță pentru UE și NATO, iar Moscova are staționați aproximativ 1.500 de soldați pe teritoriul R. Moldova, în regiunea separatistă a Transnistriei, la aproximativ 100 de kilometri de granița cu România. „Lucrurile s-ar putea schimba radical dacă actualul guvern de la București va cădea”, a spus Tăbârță. „Un nou guvern la București și-ar putea revizui serios relația cu Chișinăul”, a spus el, referitor la șansele partidelor de centru-dreapta, care nu vor susține regimul PD la Chișinău, se preia puterea la București.
Materialul a fost tradus după onaliză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | dec. 10, 2018 | Analize, Principal, R. Moldova, UE
Lidera PAS Maia Sandu și cel al PPDA, Andrei Năstase, la un protest din PMAN din Chișinău. Foto credit: BIRN
Partidul de guvernământ din Republica Moldova declară că vrea să reducă numărul deputaților din Parlament. Oponenții săi spun că încearcă doar să câștige mai multe voturi. Opoziția din R. Moldova se declară împotriva unei inițiative a partidului de guvernământ de a organiza un referendum privind reducerea numărului de parlamentari în aceeași zi cu alegerile parlamentare din luna februarie a anului viitor, considerându-l drept un partid populist ce își doresște să câștige mai multe voturi și să își asigure o legislatură cât mai flexibilă, scrie EvZ Moldova după o analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight
Miercurea trecută, președintele pro-rus al țării, Igor Dodon, a promulgat o lege amendată de către de către Partidul Democrat (PD) și adoptată în Parlament pe 30 noiembrie, permițând desfășurarea unui referendum în aceeași zi pe cu alegeri parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie 2019.
Liderul PD Vlad Plahotniuc a declarat luna trecută că partidul său a fost mai întâi reticent în a organiza un referendum pe această temă, din cauza costului de organizare a acestuia, un cost care ar fi evitat prin organizarea acestuia în aceeași zi cu alegerile parlamentare.
PD dorește reducerea numărului de deputați de la 101 la 61, o mișcare care ar putea să prindă bine la cetățenii moldoveni obosiți de clasa politică a țării. Parlamentarul PD Sergiu Sîrbu, cel care a propus amendarea la Codul electoral, a declarat că problema este „una tehnică, dar importantă”.
Partidele de opoziție, însă, văd această inițiativă ca pe o pledoarie din partea partidului de guvernământ în a înclina balanța acestor alegeri în favoarea PD.
„Acest referendum nu are nici un scop”, a declarat pentru BIRN, Tudor Deliu, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova. „Este pur și simplu momeală electorală și una foarte atrăgătoare pentru populație”.
Deliu a menționat că, în cazul unui vot „Da”, va fi necesară o lungă serie de acte legislative pentru a pune în aplicare schimbarea, inclusiv un amendament la Constituția R. Moldova care va necesita sprijinul a două treimi din deputații, o acțiune care s-ar putea dovedi insurmontabilă.
„Ei vor veni în fața poporului și vor spune că ei [PD] sunt cei care vor să reducă numărul deputaților și că oamenii vor avea acum dreptul de a-i demite pe cei aleși din fotoliile lor”, a spus Deliu. „Aceasta este o aberație totală„.
Precedentul Curții Constituționale
Lidera Partidului de Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, dar și a opoziției potrivit sondajelor de opinie, a declarat că planul legat de referendum este unul menit pentru a distrage atenția de la agenda campaniei plină de acuzațiile de corupție și de la derapajele democratice ale guvernului.
La rândul său, celălalt lider al opoziției, președintele PPDA Andrei Năstase a declarat pentru BIRN că ideea a aparținut inițial formațiunii sale și că el este cel care lansat de fapt ideea reducerii numărul parlamentarilor în 2015, atunci când a adunat circa 405.000 de semnături pentru un astfel de scrutin.
Maia Sandu a mai remarcat și coordonarea dintre PD și PSRM-ul președintelui prorus Igor Dodon în promovarea amendamentului care să permită desfășurarea referendumului, fapt ce dă naștere și mai intens speculațiilor cum că cele două parte ar putea să facă front comun pentru guvernare după alegeri, în ciuda diferențelor ideologice promovate în politică de către acestea.
Năstase a mai declarat spus că nu se opune pe fond noțiunii de referendum, „dar cum este acesta propus acum, eu nu să accept”.
„Curtea Constituțională a spus foarte clar că nu este corect să organizăm un referendum care ar putea influența alegerile„, reamintind o hotărâre judecătorească în acest sens din septembrie 2014.
„Cei de la putere au schilodit Constituția R. Moldova, au schilodit acte normative, Codul Electoral, tot ce au vrut ei”, a declarat Andrei Năstase pentru BIRN.
Năstase a câștigat alegerile pentru Primăria Chișinău, în iunie 2018, dar instanțele au anulat votul sub acuzația de fraudă. Aceasta s-a dovedit ulterior a fi una falsă. Ca răspuns, Uniunea Europeană a suspendat un pachet de ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro destinat R. Moldova, cea mai săracă țară din Europa, invocând o nerespectare a standardelor democratice.
Opoziția a acuzat deja partidul de guvernământ de implicare în joc viciat înainte de vot, inclusiv prin încercarea de a-i ilustra pe liderii de opoziție ca pioni ai Moscovei.
Uniunea Europeană a semnat un Acord de Asociere cu Moldova în 2014, dar oficialii de la Bruxelles au devenit tot mai deranjați de nerespectarea de către oficialii de la Chișinău a normelor democratice. Din acest motiv, UE a subliniat importanța alegerilor libere și corecte în luna februarie.
Năstase a concluzionat că Europa a trimis un mesaj clar împotriva încercării puterii „de a discredita opoziția”.
Materialul a fost tradus după un interviu publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnat de Mădălin Necșuțu
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
