Holurile negre din viitorul Ucrainei. Manual despre cum să-ți dai singur foc la valiza europeană

Holurile negre din viitorul Ucrainei. Manual despre cum să-ți dai singur foc la valiza europeană

 

Există o zicală în limba engleză care, într-o traducere aproximativă, ar însemna că „obiceiurile vechi nu dispar peste noapte”. Cam așa stau lucrurile și cu autoritățile de la Kiev în ceea ce privește decizia de eliminare treptată a școlilor cu predare în limbă de pe teritoriul său. Reforma educației prin care se pune călușul în gura minorităților nu are nici cea mai mică legătură cu sloganele frumoase despre integrarea europeană și valorile sale. Ba din contră, vine să arate încă o dată duplicitatea acestui demers. La fel ca la Chișinău, un iluzionism politic plin de materialism, dar lipsit de substanță democratică.

Mai precis de intrare în rândul lumii civilizate a Europei, dar cu obiceiurile sovietice. Europenizarea nu înseamnă doar bani mutați din buzunarul altora în al tău, ci înseamnă în primul rând alinierea la un set comun de valori în care toleranța are un loc fruntaș. Un spațiu în care naționalismele de tip extremist nu își au rostul și nici nu sunt digerate la Bruxelles.

După ce s-au văzut cu sacii în căruță, la 1 septembrie, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de asociere cu UE, Kievul a detonat „bomba minorităților” prin această lege controversată. Totul la nici o săptămână distanță. Acest gest dovedește o premeditare a acestei acțiuni și pragmatism condamnabil. Cum diavolul era ascuns în niște detalii dintr-un articol al proiectului de lege, reforma are ca scop principal întărirea naționalismului ucrainean în aceste vremurile dificile pe care într-adevăr le traversează Ucraina cu sula Rusiei în coasta sa estică. Dar, totuși, să privezi toate minoritățile de pe teritoriul tău de limba maternă este un act cu totul anti-european ce va fi sancționat nu doar de România și Ungaria, Bulgaria și Grecia, dar și de Bruxelles.

Astfel, pentru minoritatea rusă pe care Kievul încearcă practic să o deznaționalizeze cu forța pentru ca încet să stingă orice cuib de rezistență prorusească pe intern, Ucraina va lovi și în celelalte minorități ca victime colaterale. Paradoxal, comunitatea românească va primi o țintă pe spatele său în acest război intern care nu este al ei, în timp ce România ajută Kievul. Fie cu armament neletal și pregătire pentru soldații săi, fie asigurând securitatea cibernetică a Ucrainei, fie prin planurile de racordare la sistemul energetic european. Asta deși problema închiderii școlilor cu predare în limba română nu este nouă, iar în ultimii ani Ucraina a închis deja o treime din astfel de școli, iar în regiunea Odesa le-a decimat efectiv pe cele cu predare în „limba moldovenească”, de la 24 la 3.

La București, diplomații ucraineni au încercat să explice în stil sovietic că negrul nu e chiar atât de negru, ci mai degrabă, dacă privești dintr-un unghi luminat, problema va apărarea mai degrabă de un gri ușor. O retorică ce amintește mai degrabă de Moscova, atunci când vrea să bage gunoiul sub preș și să zică că are o casă curată. Aceeași echilibristică lingvistică pe o sârmă subțire și jongleriile verbale cu care statele UE deja sunt familiarizate dinspre capitalele estice.

România nu a reacționat virulent, ci mai degrabă gradual în această problemă. Problema a fost pusă la nivel de Parlament, apoi de Guvern și nu în cele din urmă nivel Administrație Prezidențială. La nivel parlamentar, s-a decis recent ca o delegație românească să meargă la Kiev cu jalba-n proțap pe această problemă, iar la nivel guvernamental ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a avut o discuție fermă pe această problemă, la New York, cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Totuși, cel mai puternic semnal rămâne cel dat de președintele român Klaus Iohannis, chiar la ONU, președintelui Petro Poroșenko. Acolo, Iohannis i-a spus acestuia, un vorbitor bun de română învățată în copilăria sa de la Tighina, că își va anula vizita pe care intenționa să facă în Ucraina și nici nu-l va primi pe șeful Radei Supreme la București când va reveni de la New York, deși era programată o vizită a acestuia la finalul lunii în România.

În limbaj diplomatic, acesta este un semnal foarte dur. De altfel, Iohannis a vorbit foarte fin la New York despre faptul că toate aceste anulări de vizite s-au făcut verbal pe holurile de la ONU. O trimitere foarte discretă la un moment important pentru Ucraina în 2008. Mai exact este vorba de summitul NATO, găzduit atunci la Palatul Parlamentarului din București, atunci când Ucraina nu a primit MAP-ul (Membership Action Plan – n.m.) de adeziune la NATO. Pe vremea aceea, președintele Viktor Iușcenko, buimăcit de această decizie a încurcat intrările în Palatul Parlamentului și s-a rătăcit pe holurile largi, ajungând din greșeală chiar în zona rezervată presei.

Îmi amintesc și acum fața împietrită a lui Iușcenko, dar și disperarea de a nu da declarații pe acest subiect. Furios și dezorientat, acesta a lovit din greșeală mai mulți reporteri români care doreau să-i ia reacții pe această temă. Scena consumată în urmă cu circa 9 ani, îmi revine în minte exact în aceeași cheie pe care Iohannis a folosit-o subtil, joi, la ONU, după discuția Poroșenko despre anularea vizitei sale la Kiev și motivele pentru care o face. După care a adăugat că Poroșenko a plecat ulterior îngândurat pe holurile ONU.

Tocmai acele holuri negre pe care Ucraina și le creează cu mâna ei pentru propriul viitor, căutând mereu parcă să spargă cu propriile mâini becurile aprinse de vecinii săi în drumul său european. Viitorul le va lămuri pe toate, însă lipsa de încredere va rămâne acolo pentru mult timp!

Publicat în EvZ Moldova

Share our work
Poroșenko: SUA sprijină ideea unei forțe de menținere a păcii cu mandat internațional în estul Ucrainei

Poroșenko: SUA sprijină ideea unei forțe de menținere a păcii cu mandat internațional în estul Ucrainei

 

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko și liderul de la Casa Albă, Donald Trump, la întâlnirea bilaterală de la Adunarea Generală a ONU, New York

Statele Unite și-au exprimat întregul sprijin pentru inițiativa Ucrainei de a fi desfășurate trupe de menținere a păcii pe întregul teritoriul ocupat al Donbasului, până la granița cu Rusia, a declarat președintele ucrainean Petro Poroșenko, după o întâlnire cu omologul său de la Casa Albă, Donald Trump. Cel mai important lucru este că Statele Unite ale Americii au sprijinit în întregime propunerea Ucrainei, propunerea mea pe care au susținut-o din 2015, privind desfășurarea pacificatorilor cu mandat de la Consiliul e Securitate al ONU în teritoriile ocupate din estul Ucrainei”, a declarat Poroșenko, citat de Ukrinform.

El a mai adăugat că mandatul ar trebui să fie aplicat „în teritoriile estice ale Ucrainei, inclusiv în partea de graniță ruso-ucraineană, ceea ce va exclude posibilitatea penetrării din partea trupelor rusești, a armamentul și munițiilor rusești”. Poroșenko a afirmat că acest lucru chiar ar putea restabili pacea în regiune. El a mai spus că a avut o discuție foarte detaliată pe această temă cu Trump, la care a participat și șeful diplomației americane Rex Tillerson, consilierul pe securitate Herbert McMaster și reprezentantul special al SUA pentru negocierile cu Ucraina, Kurt Volker.

Share our work
Poroșenko: armata ucraineană a primit 16.000 de unități de echipament militar și armament

Poroșenko: armata ucraineană a primit 16.000 de unități de echipament militar și armament

Concernul militar ucrainean Ukroboronprom a produs 16.000 de unități de armament și echipament militar pentru armata ucraineană, a scris liderul de la Kiev, Petro Poroșeno pe pagina sa de Facebook.Armata ucraineană a devenit mai puternică, primind circa 16.000 de noi unități de echipament militar și armament de la concernul de stat Ukroboronprom”, a scris acesta.

Anunțul a fost făcut și pe site-ul companiei, iar rezultatele au fost făcute publice de către noua conducere numită de Poroșenko în iulie 2014. În perioada iulie 2014 – iulie 2017, militarii ucraineni au primit 5.281 de unități noi și echipament modernizat, 7.164 de unități de echipament reparat și recondiționat și 3.448 de accesorii și piese de rezervă, kituri și componente.

Share our work
Poroșenko: forțele speciale sunt mândria armatei ucrainene

Poroșenko: forțele speciale sunt mândria armatei ucrainene

Forțele pentru operațiuni speciale sunt mândria armatei ucrainene, a declarat sâmbătă liderul de la Kiev Petro Poroșenko , cu ocazia Zilei Forțelor pentru operațiuni special ale Ucrainei. „Forțele speciale sunt mândria armatei ucrainene. Felicitările mele pentru comandanți”, a scris Poroșenko pe pagina sa de Facebook. Pe 29 iulie este marcată Ziua Forțelor speciale din Armata Ucrainei. Sărbătoarea a fost înființată cu scopul de promovare a valorilor militare tradiționale, precum și educarea în spirit patriotic a tinerilor în scopul pregătirii acestora pentru apărarea țării, se arată în decretul prezidențial de oficializare a acestei sărbători, document apărut pe 26 iulie 2016.

Forțele speciale sunt o divizie separată a Forțelor Armată ale Ucrainei ce au în componență militari foarte bine antrenați și motivați capabili să execute misiuni subversive în spatele liniilor inamice, organizând lupte de gherilă în teritoriile ocupate, eliberare și luate de ostatici.

Share our work
Poroșenko semnează legea privind prioritizarea aderării Ucrainei la NATO

Poroșenko semnează legea privind prioritizarea aderării Ucrainei la NATO

 

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a promulgat, joi, o lege prin care aderarea Ucrainei la NATO este o prioritate de interes național a Kievului. „De acum înainte, cursul Ucrainei către accederarea în NATO este clar definit ca unul dintre factorii-cheie a politicii de stat a țării. Am semnat Legea Ucrainei „privind amendamentele pe anumite legi al Ucrainei ce țin de politica externă a țării”, ceea ce determină aderarea la NATO drept una dintre prioritățile și interesele naționale ale statului”, a menționat el pe pagina sa de Facebook.

Rada Supremă de la Kiev (Parlamentul unicameral ucrainean -n.r.), a adoptat luna trecută un proiect de lege care stabileşte politica externă a Ucrainei şi prevede ca prioritate aderarea ţării la Alianţa Nord-Atlantică. Documentul a fost adoptat cu voturile a 276 de deputaţi din Parlamentul ucrainean. În nota explicativă ataşată documentului, se arată că pe baza acestuia urmează să se facă modificările necesare aderării Ucrainei la NATO atât la Legea referitoare la principiile politicii interne şi externe ale ţării, cât şi la Legea privind securitatea naţională a statului ucrainean. Potrivit autorilor proiectului de lege, adoptarea acestui document va contribui la extinderea şi aprofundarea cooperării dintre Ucraina şi Alianţă, va consolida securitatea naţională a ţării şi va aduce o garanţie în ceea ce priveşte suveranitatea şi integritatea teritorială a statului ucrainean.

„Agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi anexarea unei părţi din teritoriul ucrainean au adus în faţa statului nostru o sarcină urgentă de a asigura în mod real securitatea naţională a ţării” – explică iniţiatorii necesitatea unui astfel de pas din partea Ucrainei. În document se mai subliniază faptul că necesitatea aderării la NATO este demonstrată şi de experienţa unui număr de state vecine ale Ucrainei, pentru care coeziunea a fost ”cel mai eficient instrument de asigurare a securităţii şi menţinerii integrităţii şi suveranităţii teritoriale”.

Share our work