de Isac Mihai | mart. 1, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri
Sistemele HIMARS, dorite de Polonia
Polonia va aloca 185 de miliarde de zloţi (44 de miliarde euro) pentru modernizarea armatei până în anul 2026, în principal pentru modernizarea avioanelor şi elicopterelor militare, precum şi a submarinelor, anunţă ministrul Justiţiei, Mariusz Blaszczak, citat de site-ul cotidianului Le Figaro, preluat de mass-media de la București. Noi capabilităţi militare urmează să fie instalate în principal în estul Poloniei, pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, pentru descurajarea Rusiei.
Patriot pentru Polonia
„Este vorba de o direcţie, de o bază de plecare pentru dezvoltare”, a declarat Mariusz Blaszczak, citat de mass-media de peste Ocean. Printre achiziţiile prioritare ministrul a enumerat 32 de avioane militare noi, pentru înlocuirea flotelor de aparate MiG29 şi Su22, precum şi submarine, elicoptere şi sisteme sol-aer.
La jumătatea lunii februarie 2019, Polonia şi Statele Unite au semnat un contract în valoare de 414 milioane de dolari (365 de milioane euro) pentru achiziţionarea a 20 de sisteme de rachete mobile HIMARS. În martie 2018, Polonia a achiziţionat un sistem balistic american Patriot, în cadrul unui contract de 4,75 miliarde de dolari (3,8 miliarde de euro).
Fort Trump
În septembrie 2018, preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, preciza că studiază „foarte serios” posibilitatea de a stabili o bază militară americană în Polonia. „Analizăm foarte serios această posibilitate”, a declarat Donald Trump primindu-l în Biroul Oval pe omologul său polonez, Andrzej Duda.
„Polonia este dispusă să contribuie semnificativ pentru ca Statele Unite să aibă o prezenţă în Polonia”, a adăugat el. „Dacă sunt dispuşi să facă asta, vom vorbi cu siguranţă despre acest lucru”, a mai spus liderul de la Casa Albă.
În cursul unei conferinţe de presă comune, preşedintele polonez l-a îndemnat pe Donald Trump „să desfăşoare mai mulţi soldaţi americani în Polonia”. „Sper că veţi lua decizia de a desfăşura mai multe unităţi şi echipament. Mi-ar plăcea să văd o bază americană permanentă în Polonia”, a adăugat el, sugerând să fie numită „Fort Trump”.
O astfel de iniţiativă, dacă se va concretiza, ar putea produce iritare în rândul NATO, din care Polonia face parte, dar şi să agraveze puternicele tensiuni dintre Occident şi Rusia. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 27, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Nord-Stream-2-aproape-de-realitate
Gazoductul rus Nord Stream-2 poate schimba drastic piața europeană a energiei și va avea un impact negativ pe termen lung asupra mai multor țări europene, a declarat vicepreședintele centrului american de analiză CEPA, Réka Szemerkényi, în timpul prezentării raportului „Europa și Nord Stream-2” la Forumul de securitate din Lviv, relatează mass-media regională, citată de KARADENIZ PRESS. „Nord Stream este capabil să schimbe fundamental peisajul energetic european. Acest proiect are potențialul de a pune o serie de țări europene, inclusiv Ucraina, sub influența Rusiei pe mult timp”, a spus Szemerkényi. Ea a subliniat că proiectul gazoductului este în primul rând unul politic, care promovează unul dintre principalele obiective ale Kremlinului: extinderea influenței geostrategice asupra Europei și dominarea pieței europene a energiei.
Argumente false
Un alt aspect important al acestei probleme este sistemul de transport al gazului din Ucraina și capacitatea sa de a furniza gaze naturale în Europa. Ea a menționat că nivelul incidentelor din sistemul ucrainean este de patru ori mai mic decât în cel al Rusiei, ceea ce inseamna ca argumentul invocat de Kremlin, privind nesiguranta acestui sistem, nu sunt adevarate. „Acesta este un alt exemplu al faptului că Nord Stream 2 nu este necesar”, a spus ea.
Raportul CEPA afirmă că UE nu are nevoie de mai multe conducte pentru gazul rusesc, deoarece în prezent circa 40% din capacitățile existente ale conductelor rusești nu sunt folosite. „Nord Stream-2 va crește dependența Europei de un singur furnizor (Rusia) și va concentra 70-80% din importurile de gaze rusești către Europa pe o rută controlată de Kremlin”, se mai arată în raportul prezentat la Lviv.
Germania sustine Nord Stream 2
Avertismente prezidențiale
Într-un recent interviu la Polskie Radio, preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat că implementarea proiectului gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o ameninţare pentru Ucraina şi Slovacia. “Poziţia noastră este clară şi neschimbată. Credem că Nord Stream 2 este o investiţie care nu are nimic de a face cu economia. Acesta este un proiect de natură politică şi strategică, care este implementat în principal de Rusia”, a declarat Duda, exprimându-şi regretul pentru companiile germane “implicate în acest lucru”.
Duda a declarat că Varşovia încearcă să îşi asigure securitatea energetică cumpărând gaz natural lichefiat din SUA şi gaz natural din Norvegia.
Remarcile lui Duda au fost făcute la o săptămână după ce fostul ministru polonez al Apărării, Antoni Macierewicz, a descris gazoductul ca fiind un “laţ în jurul gâtului Varşoviei”. De asemenea, Macierewicz a susţinut că o cooperare între Rusia şi Germania în acest proiect afectează interesele Varşoviei şi că, din acest motiv, Polonia trebuie să îşi consolideze relaţiile cu SUA. “Germania urmăreşte o politică a alianţei cu Rusia şi ele vor ca împreună să strângă laţul în jurul gâtului nostru prin intermediul proiectului Nord Stream 2. Ele doresc să ştranguleze atât Polonia cât şi Europa Centrală şi să le facă dependente pentru totdeauna de puterea lor economică şi politică”, a precizat Macierewicz.
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Berlin: proiect rațional
La începutul acestei luni, Martina Fietz, purtătoare de cuvânt a guvernului german, a afirmat că Berlinul consideră proiectul Nord Stream 2 un proiect raţional, ţinând cont de creşterea cererii ţării pentru gaz exportat estimată pentru anii viitori.
Anterior, ministrul german pentru Probleme Economice şi Energie, Peter Altmaier, a lăudat Nord Stream 2, susţinând că este un proiect care şi-a dovedit valoarea. El a fost susţinut de cancelarul german Angela Merkel, care a precizat că guvernul ei consideră Nord Stream 2 un proiect economic ce nu prezintă nicio ameninţare la adresa diversificării surselor de furnizare a energiei.
Reamintim că Nord Stream 2 este un proiect comun între compania rusă Gazprom, compania franceză ENGIE, compania austriacă OMV AG, Royal Dutch Shell, precum şi companiile germane Uniper şi Wintershall.
Fiind planificat să fie finalizat înainte de sfârşitul anului viitor, proiectul urmăreşte să livreze anual 55 miliarde de metri cubi de gaz natural rusesc către Uniunea Europeană printr-un gazoduct care va trece pe sub Marea Baltică şi va ajunge în Germania. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, UE, UE
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Într-un recent interviu la Polskie Radio, preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat că implementarea proiectului gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o ameninţare pentru Ucraina şi Slovacia, relatează mass-media regională, citată de KARADENIZ PRESS. “Poziţia noastră este clară şi neschimbată. Credem că Nord Stream 2 este o investiţie care nu are nimic de a face cu economia. Acesta este un proiect de natură politică şi strategică, care este implementat în principal de Rusia”, a declarat Duda, exprimându-şi regretul pentru companiile germane “implicate în acest lucru”.
Președintele Duda a declarat că Varşovia încearcă să îşi asigure securitatea energetică cumpărând gaz natural lichefiat din SUA şi gaz natural din Norvegia.
Remarcile lui Duda au fost făcute la o săptămână după ce fostul ministru polonez al Apărării, Antoni Macierewicz, a descris gazoductul ca fiind un “laţ în jurul gâtului Varşoviei”. De asemenea, Macierewicz a susţinut că o cooperare între Rusia şi Germania în acest proiect afectează interesele Varşoviei şi că, din acest motiv, Polonia trebuie să îşi consolideze relaţiile cu SUA. “Germania urmăreşte o politică a alianţei cu Rusia şi ele vor ca împreună să strângă laţul în jurul gâtului nostru prin intermediul proiectului Nord Stream 2. Ele doresc să ştranguleze atât Polonia cât şi Europa Centrală şi să le facă dependente pentru totdeauna de puterea lor economică şi politică”, a precizat Macierewicz.
Berlin: proiect rațional
La începutul acestei luni, Martina Fietz, purtătoare de cuvânt a guvernului german, a afirmat că Berlinul consideră proiectul Nord Stream 2 un proiect raţional, ţinând cont de creşterea cererii ţării pentru gaz exportat estimată pentru anii viitori.
Anterior, ministrul german pentru Probleme Economice şi Energie, Peter Altmaier, a lăudat Nord Stream 2, susţinând că este un proiect care şi-a dovedit valoarea. El a fost susţinut de cancelarul german Angela Merkel, care a precizat că guvernul ei consideră Nord Stream 2 un proiect economic ce nu prezintă nicio ameninţare la adresa diversificării surselor de furnizare a energiei.
Reamintim că Nord Stream 2 este un proiect comun între compania rusă Gazprom, compania franceză ENGIE, compania austriacă OMV AG, Royal Dutch Shell, precum şi companiile germane Uniper şi Wintershall.
Fiind planificat să fie finalizat înainte de sfârşitul anului viitor, proiectul urmăreşte să livreze anual 55 miliarde de metri cubi de gaz natural rusesc către Uniunea Europeană printr-un gazoduct care va trece pe sub Marea Baltică şi va ajunge în Germania. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri
Armata rusa, gata sa apere Belarusul
Moscova va percepe orice atac militar împotriva Belarus drept un act de agresiune împotriva Rusiei şi va reacţiona în consecinţă, a avertizat luni ambasadorul rus la Minsk, Mihail Babici, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de Agerpres. ‘Un moment foarte important, cred eu (…) atât pentru partenerii noştri din Belarus, cât şi pentru cei care ar pune la cale ceva: un atac asupra Belarus, orice fel de agresiune de ordin militar, va fi perceput ca un atac asupra Rusiei, cu toate consecinţele care decurg din aceasta’,a declarat Babici la postul de televiziune Belarus-1, comentând planurile privind instalarea unei baze militare permanente a SUA în Polonia, la graniţa de vest a Uniunii statale (Rusia-Belarus).
Uniune statală
Potrivit lui Babici, ‘este un factor alarmant şi imposibil de neglijat’. ‘În această situaţie, noi ne intensificăm eforturile într-un mod adecvat în funcţie de evoluţie. Avem o înţelegere reciprocă absolută cu partenerii noştri din Belarus, dispunem de o grupare regională de trupe şi forţe, am format toate componentele necesare atât pentru apărare, cât şi pentru o lovitură de răspuns’, a adăugat el.
În acelaşi context, diplomatul rus a subliniat că o ‘astfel de confruntare nu va duce la nimic bun’, asigurând totodată că Belarus este ‘absolut protejat’ în această privinţă şi ‘poate fi absolut liniştit’. ‘Suntem o Uniune statală, avem relaţii ca între aliaţi, o politică militară unică, care garantează o securitate absolută cetăţenilor noştri’, a mai spus şeful misiunii diplomatice ruse la Minsk.
Fort Trump
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat în septembrie că examinează posibilitatea instalării unei baze militare permanente în Polonia, în contextul vizitei omologului său polonez, Andrzej Duda, la Washington. Preşedintele polonez Andrzej Duda „ne-a oferit mult mai mult decât două miliarde de dolari” pentru a înfiinţa o bază permanentă în ţara sa, a declarat Donald Trump într-o conferinţă de presă comună la Casa Albă cu omologul său polonez. „Polonia este pregătită să contribuie semnificativ la prezenţa Statelor Unite în Polonia”, a declarat anterior Trump în Biroul Oval, înainte de întâlnirea cu omologul său polonez. „Dacă sunt gata să facă acest lucru, despre asta vom vorbi cu siguranţă”, a spus preşedintele american. El a subliniat că Statele Unite au avut în vedere această solicitare a Poloniei ”din punctul de vedere al protecţiei militare a ambelor ţări, dar şi al costurilor” pe care le implică.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe belarus, Anatoli Glaz, a declarat ulterior că instalarea unei baze americane în Polonia nu contribuie la stabilitatea în regiune. Potrivit lui, Minskul urmăreşte cu atenţie situaţia şi va lua în considerare în planurile sale de apărare apariţia unei astfel de baze pe teritoriul Poloniei, aminteşte RIA Novosti. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Razboi energetic, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Gazprom-simbol-omniprezent-în-viața-Federației-Ruse
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat marţi, la Viena, că ţara sa este pregătită să recupereze toate canalele de comunicare şi cooperare cu Uniunea Europeană, relatează agențiile internaționale de presă, citate de KARADENIZ PRESS. ‘Suntem pe deplin deschişi să lucrăm împreună cu Europa’, a declarat Putin în cadrul unei conferinţe de presă la Viena cu omologul său austriac, Alexander Van der Bellen, subliniind că sancţiunile economice şi diplomatice ale UE împotriva ţării sale dăunează ambelor părţi.
Totodată, Putin a afirmat că Rusia a depăşit toate dificultăţile legate de sancţiunile occidentale şi a subliniat că toate părţile implicate au interesul să ridice sancţiunile impuse Moscovei, relatează Reuters.
Bomba Gazprom-OMV
Concernul rus Gazprom și concernul austriac OMV au semnat un acord de livrare a gazului din Rusia până în anul 2040 în prezența președintelui rus Vladimir Putin și cancelarului austriac Sebastian Kurz, relatează mass-media rusă, citată de KARADENIZ PRESS. Acordul de livrare a gazului între Gazprom Export și OMV Gas Marketing & Trading GmbH a fost semnat de președintele consiliului director al Gazprom, Alexei Miller (n.r.: un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin), și președintele consiliului director al concernului austriac Rayner Zele.
Luni, 4 iunie, Rusia și Austria au aniversat 50 de ani de la începutul livrărilor de gaze, în urma semnării a unui acord între întreprinderea sovietică Soyuznefteexport și compania austriacă OMV în anul 1968. În acest fel, Austria devenise prima țară din Europa Occidentală care a încheiat cu URSS un contract de livrare a gazelor.
De-a lungul acestei jumătăți de secol, Austria a importat peste 218 miliarde de metri cubi de gaz natural. În anul 2017, ponderea gazului rusesc în importul de gaze în Austria a constituit 93%.
La sfârșitul negocierilor Putin-Kurz a mai fost semnat un pachet de documente care prevăd colaborarea în domeniile inovării și gestionării fondului forestier, precum și dezvoltarea de relații la nivel regional.
Președintele rus, Vladimir Putin, sparge unitatea UE
Nord Stream-2, sprijinit de Austria
Austria susține planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze în Europa prin intermediul Nord Stream-2, a declarat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, citat de Sputnik.
Planurile rusești de majorare a livrărilor de gaze consumatorilor europeni, inclusiv în cadrul proiectului Nord Stream-2, alte proiecte de infrastructură energetică sunt susținute de partenerii austrieci, a spus Putin după negocierile cu omologul său austriac Alexander Van der Bellen.
Ofertă de pace
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, efectuează începând de marţi o vizită în Austria, prima sa vizită bilaterală în Occident din 2018. Cu această ocazie, el a acordat luni un interviu radioteleviziunii austriece ORF, preluate de Reuters și alte agenții de presă străine, în care susţine că Moscova nu încearcă să divizeze Uniunea Europeană.
„Nu urmărim obiectivul de a diviza nimic şi pe nimeni în UE. Suntem mult mai interesaţi ca UE să fie unită şi înfloritoare, deoarece UE este cel mai important partener comercial şi economic al nostru”, a afirmat liderul de la Kremlin.
Vizită strategică
Liderul rus Putin nu a mai fost într-o vizită bilaterală într-o ţară UE din iulie anul trecut, când a mers în Finlanda. Acum, el marchează oficial 50 de ani de la primul acord de furnizare a gazelor între compania rusă Gazprom şi cea austriacă OMV şi are pe agendă participarea la o conferinţă cu oameni de afaceri din ambele ţări. Latura politică va avea însă greutate în convorbirile oficiale, consideră mass-media internațională.
Relaţiile Rusiei cu UE sunt tensionate după anexarea Crimeei, urmată de sancţiuni europene împotriva Moscovei. Pe lângă rolul jucat în Siria şi în rebeliunea separatistă din estul Ucrainei, a intervenit şi episodul otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal la Londra. Regatul Unit a acuzat Rusia că a folosit o substanţă neurotoxică împotriva fostului său agent secret, iar majoritatea statelor membre ale UE s-au alăturat sancţiunilor britanice impuse Moscovei după incident şi au expulzat diplomaţi ruşi. Austria face parte din minoritatea europeană care nu a luat astfel de măsuri, reaminteşte Reuters.
Falanga austriacă
Partidul Libertăţii, reprezentant al extremei drepte din Austria, are un acord cu partidul Rusia Unită al lui Putin, iar liderul formaţiunii austriece a cerut la sfârşitul săptămânii trecute ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei. Întrebat despre legăturile Rusiei cu extremiştii de dreapta europeni, Putin a răspuns: „Decidem pragmatic dacă cooperăm politic cu cineva. Încercăm să colaborăm cu cei care îşi exprimă public dorinţa de a colabora cu noi”.
Politica externă oficială a cancelarului austriac Sebastian Kurz, conservator, este de aliniere la poziţia UE. În iulie, Austria va prelua preşedinţia Uniunii Europene şi a făcut deja cunoscut că va încerca să joace rolul de punte de legătură între Est şi Vest.
Gazprom, armă mortală pentru unitatea UE și NATO
Nerăbdare italiană
Noul şef al guvernului italian, Giuseppe Conte, a declarat marţi că ţara sa este favorabilă ‘revizuirii’ sancţiunilor economice impuse Rusiei de comunitatea internaţională. ‘Vom fi promotorii unei revizuiri a sistemului de sancţiuni”, a declarat el în faţa senatorilor în discursul său de politică generală la sfârşitul căruia va cere votul de încredere al Parlamentului.
‘Vom fi susţinătorii unei deschideri faţă de Rusia care şi-a consolidat în ultimii ani rolul internaţional în diferite crize geopolitice’ şi care reprezintă un partener economic important pentru companiile italiene, a adăugat Conte.
Noul şef al guvernului italian a insistat totuşi să sublinieze ‘apartenenţa fermă (a Italiei) la NATO’. ‘Vrem să subliniem în primul rând apartenenţa fermă a ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică, cu Statele Unite ca partener privilegiat’, a mai spus Giuseppe Conte.
Italia a încercat în mai multe rânduri să obţină în cadrul Uniunii Europene, dacă nu o ridicare totală a sancţiunilor împotriva Rusiei, cel puţin o reducere a acestora.
Reduta poloneză
Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a atras atenţia, luni, în timpul discursului ţinut în cadrul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a NATO, că noul gazoduc rusesc „Nord Stream 2“ reprezintă o ameninţare la adresa securităţii energetice şi a solidarităţii Europei şi este o nouă armă hibridă, care vizează UE şi NATO, reprezentând o pastilă otrăvită pentru securitatea europeană“.
Morawiecki a subliniat că Nord Stream 1 a permis Rusiei să strângă resurse financiare și politice pentru dezvoltarea armatei şi, ulterior, pentru agresiunea împotriva Ucrainei şi a Georgiei. „Situaţia actuală în materie de securitate demonstrează că decizia istorică de a detaşa trupe în regiunea noastră a fost corectă şi suntem recunoscători aliaţilor pentru contribuţia lor la securitate“ – a subliniat premierul polonez.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream-2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Nord Stream este un proiect deţinut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom şi implică şi actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV şi Shell şi a generat noi tensiuni între Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Gazprom joacă tare în UE
Opoziție americană
SUA au avertizat că Moscova s-ar putea folosi de acest proiect, a cărui valoare se ridică la 11 miliarde de dolari, pentru acţiuni de spionaj în Marea Baltică. Partea rusă a dezmințit aceste acuzații. Preşedintele rus, Vladimir Putin a sugerat, în schimb, că opoziţia americană faţă de acest proiect trădează dorinţa Americii de a exporta gaz lichefiat în Europa.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că ţările membre ale Alianţei nu au reuşit să ajungă la un consens în ceea ce priveşte conducta de gaz Nord Stream 2. „NATO aplică principiul consensului. Cu toate acestea, pentru moment, nu vedem un consens privind Nord Stream 2 printre membrii Alianţei. Mai multe ţări membre consideră că acest proiect este exclusiv comercial“, a declarat Jens Stoltenberg, răspunzând la întrebarea mass-media privind posibilitatea ca NATO ar putea bloca construcţia conductei. Potrivit lui Stoltenberg, NATO nu are „instrumente pentru a face nimic cu un astfel de proiect energetic“.
Reamintim că în data de 23 mai, secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că Statele Unite sunt gata să „salveze“ Europa de dependenţa de gaze ruseşti. El a promis să depună toate eforturile pentru a se asigura că proiectul Nord Stream 2 nu va fi funcţional niciodată. (Mihai Isac/M.B.)
