Varșovia, pedepsită de Comisia Europeană

Varșovia, pedepsită de Comisia Europeană

Comisia Europeană a pus gând rău liderilor polonezi

Comisia Europeană a pus gând rău liderilor polonezi

Comisia Europeană a lansat o nouă procedură de infringement împotriva Poloniei, de această dată din cauza unei noi legi care permite sancționarea judecătorilor care critică reformele controversate în domeniul, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Într-un comunicat de presă, Comisia Europeană consideră că această lege ”subminează independența judecătorilor polonezi și este incompatibilă cu supremația legii UE”. ”Noua lege împiedică tribunalele poloneze de a aplica direct anumite dispoziții ale legislației UE care protejează independența judiciară”, arată comunicatul Comisiei.

Comisia notează că noua lege lărgește noțiunea de infracțiune disciplinară și prin aceasta crește numărul cazurilor în care conținutul deciziilor judiciare pot fi calificate ca infracțiune disciplinară. Mai mult, Comisia notează că noua lege introduce dispoziții care cer judecătorilor să divulge informație specifică cu privire la activitățile lor non-profesionale.

Este a patra procedură de infringement lansată de către executivul european împotriva reformelor făcute de partidul naționalist ”Lege și Dreptate” (PiS), aflat la putere în Polonia. (N.G.)

Share our work
NATO, sprijinit de axa Varșovia-Vilnius

NATO, sprijinit de axa Varșovia-Vilnius

NATO, sprijinit la Marea Baltică

NATO, sprijinit la Marea Baltică

Preşedinţii Poloniei, Andrzej Duda, şi Lituaniei, Gitanas Nauseda, două ţări membre ale NATO, au apreciat „vitalitatea” Alianţei Nord-Atlantice, respingând viziunea franceză a unei organizaţii în stare de „moarte cerebrală”, relatează mass-media regională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Prezenţa militară crescândă a Statelor Unite în Polonia în coordonare cu NATO demonstrează vitalitatea Alianţei”, a afirmat preşedintele polonez într-o conferinţă de presă comună la Vilnius alături de omologul său lituanian. „La fel ca preşedintele Nauseda, nu văd absolut nicio problemă cu vitalitatea NATO”, a adăugat Andrzej Duda.

Contingente NATO

La rândul său, şeful statului lituanian a afirmat că cele 29 de ţări membre ale Alianţei „nu ar trebui să aibă nici cea mai mică îndoială că această organizaţie rămâne garantul esenţial al securităţii noastre”.

În ultimele două luni, Statele Unite şi-au mărit rotaţia trupelor lor din Polonia şi Lituania care se adaugă contingentelor NATO ampalsate pentru a face faţă unei eventuale ameninţări din partea Rusiei.

În urmă cu doi ani, NATO a desfăşurat patru batalioane multinaţionale de 1.000 de persoane fiecare în Polonia şi în ţările baltice (Estonia, Letonia, Lituania) pentru a contracara orice veleitate agresivă a Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea de Moscova în 2014.

Printre statele membre care participă la contingentele NATO Enhanced Forward Presence desfășurate în statele baltice și Polonia se numără Canada, Marea Britanie, România, Albania, Slovacia, Italia, Franța, Olanda, Croația, Belgia, Danemarca, Islanda, etc..

NATO, consolidat la Marea Baltica

NATO, consolidat la Marea Baltica

Moarte cerebrală

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a atras critici vehemente apreciind că NATO se confruntă cu o „moarte cerebrală”, cu câteva săptămâni înainte de summitul Alianţei, prevăzut la 4 decembrie la Londra. Şeful statului francez a acuzat, de asemenea, absenţa unei coordonări între SUA şi aliaţii săi, precum şi decizia Turciei de a lansa o operaţiune unilaterală în nord-estul Siriei.

La câteva zile, ministrul francez al apărării Florence Parly a declarat că statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.

‘Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.

Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.

‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez. (Mihai Isac)

Share our work
Polonia spune adio gazelor rusești

Polonia spune adio gazelor rusești

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă

Compania polonă de stat de exploatare şi distribuţie a petrolului şi gazelor naturale – Polskie Górnictwo Naftowie i Gazownictwo (PGNiG) – a anunţat oficial la 15 noiembrie că nu va mai cumpăra gaze naturale de la compania rusă Gazprom după încheierea actualului contract, la 31 decembrie 2022, relatează mass-media poloneză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anunţul a fost făcut public atât către partea rusă cât şi către cei mai importanţi parteneri ai PGNiG.

Prețuri record

Acordul dintre cele două părţi expiră la 31 decembrie 2022 iar motivul pentru care Polonia renunţă oficial la gazele naturale ruseşti este acela că acestea „sunt vândute la preţuri record pentru piaţa mondială”. În sens politic şi geopolitic, renunţarea la gazele ruseşti este o afirmare în plan economic a relaţiilor politice şi diplomatice tulburate sever între Polonia şi Rusia în ultimul deceniu. În special venirea la putere a conservatorilor din Partidul Lege şi Justiţie, în octombrie 2015, a limitat legăturile bilaterale şi a făcut din Polonia vocea critică cea mai puternică din Europa la adresa Federaţiei Ruse, a politicii ei externe şi militare şi a regimului politic al preşedintelui Vladimir Putin.

Polonia foloseşte anual aproximativ 15 miliarde metri cubi de gaze naturale. O treime din acest consum se realizează pe baza producţiei interne, restul provine din import. Compania Gazprom furnizează pieţei polone 10,2 miliarde metri cubi gaze naturale pe an, conform acordului bilateral aflat încă în desfăşurare. În ultimii cinci ani, însă, guvernul de la Varşovia a anunţat în mod repetat că va renunţa la importul de gaze ruseşti în favoarea gazului natural lichefiat, importat din SUA şi intrat în ţară prin terminalele special construite, începând cu 2015, în portul Swinoujscie, de la Marea Baltică.

Nord Stream2, puternic contestat

În 2018, gazul natural lichefiat a reprezentat deja 20% din consumul anual naţional iar portul Swinoujscie este planificat să primească 7,5 miliarde metri cubi de gaze în 2021, faţă de 5 miliarde metri cubi în 2019. Aceasta va reprezenta jumătate din cererea de gaze naturale pe piaţa polonă într-un an. În plus, portul de la Marea Baltică va deveni un punct de distribuţie a gazului natural lichefiat şi pentru pieţele din Lituania şi Ucraina.

Polonia este unul dintre cei mai acerbi critici ai proiectului energetic Nord Stream2, care ar urma să lege Federaţia Rusă de Germania, prin Marea Baltică, fără să mai tranziteze teritoriile unor state ostile Moscovei, cum ar fi Lituania sau Ucraina. Proiectul este contestat în interiorul Uniunii Europene iar România, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului 2019, a reuşit să aducă proiectul sub legislaţia blocului comunitar de la Bruxelles, ceea ce anulează orice posibile înţelegeri directe dintre Moscova şi Berlin pe această temă. (N.G.)

Share our work
Saber Guardian 2019, NATO își arată mușchii militari în România

Saber Guardian 2019, NATO își arată mușchii militari în România

Saber-Guardian-2019-exercițiu-de-amploare-al-NATO-și-armatelor-partenere

Saber-Guardian-2019-exercițiu-de-amploare-al-NATO-și-armatelor-partenere

Ministerul Apărării Naţionale de la București a transmis că, în această perioadă, convoaie de personal şi tehnică militară, aparţinând Armatei Române dar şi forţelor aliate din statele NATO și șpartenere, urmează să se deplaseze pe căile de comunicaţii (rutiere, feroviare, maritime) în scopul participării la exerciţiul militar Saber Guardian 2019. Peste 13.500 de militari români şi aliați vor lua parte în perioada 3-24 iunie 2019 la acest exerciţiu masiv.

„Convoaie de personal şi tehnică, româneşti şi aparţinând unor state membre NATO şi partenere, se vor deplasa, în această perioadă, pe căi de comunicaţii rutiere, feroviare, aeriene, maritime şi fluviale, în vederea participării, între 3 şi 24 iunie, la faza operaţională a celui mai important program de pregătire multinaţională din acest an în România – Saber Guardian 2019 (SG19) şi exerciţiile conexate”, se arată în comunicatul de presă transmis de MapN redacției agenției de presă KARADENIZ PRESS.

NATO își arată mușchii militari la Marea Neagră

NATO își arată mușchii militari la Marea Neagră

România, redută NATO

Conform MApN, convoaiele de trupe şi tehnică militară urmează să se deplaseze spre poligoanele de la Cincu, Babadag, Smârdan, Capu Midia. „Astfel, deplasarea convoaielor militare româneşti se face din zonele de dislocare la pace a marilor unităţi şi unităţi participante la exerciţiu către poligoanele Cincu, Babadag, Smârdan, Capu Midia, Boboc, Borduşani şi spre alte zone de instruire, iar cele aparţinând armatelor străine se vor deplasa dinspre punctele de trecere ale frontierei către aceleaşi locaţii de instruire”, mai arată sursa citată.

Numărul total de militari participanţi la SG19 se va ridica la aproximativ 13.500 de militari din 14 ţări aliate şi partenere (Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Germania, Marea Britanie, R. Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Turcia, Ucraina şi SUA), dintre care 7.600 de militari români, reprezentând diferite categorii de forțe armate. (Mihai Isac)

Share our work
Polexit: Varșovia poate părăsi UE

Polexit: Varșovia poate părăsi UE

Uniunea Europeană, temă de campanie electorală în Polonia

Uniunea Europeană, temă de campanie electorală în Polonia

Cel mai mare partid de opoziție din Polonia și-a lansat campania pentru alegerile europarlamentare, avertizând că partidul de guvernământ, Partidul Lege și Justiție (PiS) ar putea scoate Polonia din Uniunea Europeană, relatează mass-media de la Varșovia, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Polonezii susțin în proporție covârșitoare rămânerea țării lor în UE, iar PiS nu a cerut niciodată ieșirea, dar opoziția se teme că retorica acerbă împotriva UE și o serie de dispute cu Bruxelles-ul aduc „Polexit” tot mai aproape de realitate.

Strategii electorale

Încercând să apeleze la sentimentul pro-european al alegătorilor, liderii Coaliției Europene au afirmat că alegerile europene din luna mai 2019reprezintă o opțiune clară privin viitorul națiunii.

„Este o alegere critică: O Polonie puternică, bogată și democratică într-o Europă puternică sau ceea ce vedem astăzi – partidul de stat, în drumul său de a părăsi UE”, a declarat șeful Platformei Civice, Grzegorz Schetyna, care face parte din coaliția KEP multipartită. „Ne confruntăm cu alegerile pentru Parlamentul European, care sunt cele mai importante alegeri după 1989. Acum, sunt chiar mai importante”, a mai declarat el, referindu-se la alegerile din urmă cu 30 de ani care au marcat revenirea democrației în Polonia.

Potrivit unui sondaj de opinie, citat de Reuters, în cazul în care Polonia ar organiza un referendum similar votului britanic, 88% dintre polonezi ar vota împotriva ieșirii. Partidul de guvernământ, care se află la putere din 2015, a păstrat un sprijin solid în rândul alegătorilor, în ciuda unor serii de scandaluri de corupție și a criticii opoziției că reformele sale juridice și mediatice sunt măsuri meninte a acapara puterea totală asupra tării. (N.G.)

Share our work