„Svoboda” critica vizita președintelui Poloniei la Luțk

„Svoboda” critica vizita președintelui Poloniei la Luțk

Presedintele polonez Bronisław Komorowski, criticat de Svoboda

Presedintele polonez Bronisław Komorowski, criticat de Svoboda

Partidul ucrainean „Svoboda” a calificat vizita președintelui Poloniei, Bronisław Komorowski, la Luțk, planificată pentru 14 iulie 2013 ca fiind una nedorită și care „poate provoca acutizarea relațiilor polono-ucrainene”, se arata intr-un comunicat remis agentiei de presa KARADENIZ PRESS de catre serviciul de presa al formatiunii. „După ce in data de 20 iunie 2013, Senatul polonez a aprobat hotărârea anti-ucraineană, pseudo-istorică și șovinistă referitoare la evenimentele din Volînia, vizita președintelui Poloniei la Luțk este nedorită și inoportună. Societatea ucraineană ar putea interpreta această inițiativă a președintelui polonez drept o provocare”, a declarat deputatul în Rada Supremă, președintele filialei din regiunea Volînia a „Svoboda”, Anatolii Vitiv.

Umilire simbolica

Conform opiniei lui Vitiv, „se pare că Komorowski vrea să vină la Luțk pentru a umili simbolic ucrainenii care au luptat pentru independență pe pământul lor și să îi prezinte drept ucigași”. „Sunt convins că după o campanie isterică anti-ucraineană care a durat multe luni, dusă de politicienii polonezi, Bronisław Komorowski nu are ce căuta la Luțk”, a remarcat politicianul ucrainean.
Aceasta a atenționat că vizita lui Bronisław Komorowski la Luțk ar putea provoca societatea ucraineană la acțiuni de protest. Vitiv a adăugat că vizita lui Komorowski ar fi fost oportonă doar în cazul când acesta „ar vizita satele ucrainene, locuitorii cărora au fost victime ale atacurilor detașamentelor poloneze de ocupație în anii celui de al doilea Război Mondial și în mod public, și-ar cere scuze Ucrainei pentru anii de politică expansionistă dusă de Rzeczpospolita (Uniunea statală polono-lituaniană). „În caz contrar, Komorowski este persoană non-grata la Luțk”, a subliniat Vitiv. „Totodată, noi vom fi în continuare adepții fermi al relațiilor de bună vecinătate cu poporul polonez și vom depune toate eforturile pentru găsirea compromiselor, și identificarea unei viziuni juste asupra trecutului nostru istoric”, a adăugat acesta.

Decizie controversata

Reamintim că la 20 iunie 2013, Senatul Poloniei a adoptat o declarație cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la tragedia din Volînia, în care evenimentele tragice din 1943 au fost numite „purificare etnică cu elemente de genocid”. Conform opiniei senatorilor polonezi, această definiție a tragediei din Volînia poate fi justificată prin aceea că evenimentele au avut un caracter de masă și au fost însoțite de cruzime și violență. În declarație este indicat că, „Masacrul din Volînia” a început in data de 9 februarie 1943 cu atacul detașamentelor din UPA (Ukrainska Povstanska Armiia- Armata Insurecțională Ucraineană) asupra satului Parośla, în urma căruia au fost uciși 173 de civili polonezi. Cu acest atac „a început o acțiune plină de cuzime de nimicire a polonezilor, care a fost dusă de fracțiunea banderovistă din Organizația Naționaliștilor Ucraineni și UPA”, se menționează în declarație. În document se mai subliniaza că numarul total al victimelor „acțiunii anti-poloneze a UPA” depaseste 100 mii. Totodată, în declarație se mai menționează că polonezii caută reconciliere și prietenia ucrainenilor care, „poate fi construită doar pe adevăr și condamnare reciprocă a crimelor”, iar memoria celor decedați în regiunea Volînia „trebuie să devină parte componentă al conștiinței istorice poloneze”. Pentru aprobarea declarației respective au votat 55 de senatori din 100, împotrivă au votat 20, iar 10 s-au abținut.

Reactie ucraineana

Ministerul de Externe din Ucraina a declarat că nu vor politizarea acestei întrebări și consideră necesară concentrarea pe comemorarea corespunzătoare a tuturor victimelor paginilor tragice din istoria polono-ucraineană în anii celui de al doilea Război Mondial.
Menționăm că față de evenimentele din 1943-1944 din regiunea Volîn, în Polonia și Ucraina exista viziuni diferite. Astel istoriografia poloneză numește tragedia „genocid al poporului polonez”, iar istoricii ucraineni consideră aceste evenimente drept „purificare etnică reciprocă a populațiilor poloneze și ucrainene”.

Share our work
Polonia nu vede inca Ucraina in UE

Polonia nu vede inca Ucraina in UE

Sikorski Polonia dm2

Ministrului de Externe al Poloniei, Radislav Sikorski a declarat marti ca Ucraina nu este pregatita in momentul de fata sa semneze Acordul de Asociere la UE, informeaza agentia de stiri poloneza PAP, citata de Karadeniz Press. „Un dialog intensiv continua in Ucraina… Urmarim indeaproape toate progresele, in special in doua sectoare: sistemul electoral si activitatea procurorilor. Din cate cunosc, Ucraina inca nu a implementat corect reformele in aceste domenii. Asadar, concluzia de astazi nu poate fi decat una: Ucraina nu este pregatita (pentru a semna Acordul de Asociere la UE -n.r.)”, a declarat Sikorski. El a subliniat ca totul depinde acum de Ucraina daca va fi sau nu semnat acordul in cauza. Raspunzand unei intrebari daca exista vreo amenintare in sensul nesemnarii Acordului la summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius din noiembrie, Sikorski a declarat: „Evident ca da. Daca Ucraina nu va face ce trebuie sa faca, nu va exista nicio semnare”, a mai adaugat seful diplomatiei de la Varsovia.

Share our work
Preşedintele „Gazprom” atacă livrările de gaze din Europa în Ucraina

Preşedintele „Gazprom” atacă livrările de gaze din Europa în Ucraina

Gazprom, arma energetica a Moscovei

Gazprom, arma energetica a Moscovei

Livrările de gaze în Ucraina de pe teritoriul Europei, care au început la sfârşitul anului 2012 – „sunt un rezultat al unor operaţiuni netransparente, care au loc doar pe hârtie”, a declarat directorul general al companiei ruseşti „Gazprom”, Alexei Miller. Conform opiniei sale, reversul gazelor din Europa în Ucraina, este fizic imposibil, de oarece pentru aceasta ar fi nevoie de un gazoduct separat. Miller a remarcat că, încălcările de către partea ucraineană a contractelor cu „Gazprom”-ul, pot fi „uşor demonstrate” de către un audit independent. Conducătorul monopolului rusesc de gaze a adăugat că, în opinia sa, companiile „serioase” din Europa nu vor accepta să participe la livrările dubioase de gaze în Ucraina.

Razboiul declaratiilor

La începutul lunii aprilie 2013, reprezentanţii „Gazprom”-ului susţineau că, livrările reverse de gaze în Ucraina sunt doar scheme de escrocherii. Partea ucraineană insista că nu este nimic ilegal în achiziţionarea gazelor din Europa. Până în 2012, „Gazprom”-ul era singurul furnizor de gaze în Ucraina. În afară de aceasta, prin Ucraina era transportată cea mai mare parte a gazului exportat în Europa, iar preţurile la gazul rusesc, pentru unele state europene, era mai mic decât preţul pentru Ucraina. Din acest motiv, „Naftogaz Ucraina” a încheiat un şir de contracte de achiziţionare a gazelor din Europa, dar în realitate, gazele doar pentru scurt timp părăsesc teritoriul ucrainean, după care nu mai aparţin Rusiei, pentru ca imediat după, să fie pompate înapoi ca şi gaze europene.

Volum scazut

În anul 2012, Ucraina a primit din Europa 57 mln mc de gaze, dar în anul curent volumul a crescut semnificativ– astfel, doar în ianuarie 2013 ele au constituit 47 mln mc de gaze. Iar din luna martie, Ucraina a început să achiziţioneze gaze europene de pe a doua rută, prin Ungaria (iniţial gazele erau achiziţionate doar prin Polonia). Totodată livrările „Gazprom”-ului în Ucraina au scăzut drastic, astfel în 2012, Ucraiana a achiziţionat 33 mlrd mc de gaze ruseşti, ceea ce este cu 25% mai puţin decât cu un an înainte.

Share our work
Presedintele PE: Ucraina are nevoie de Europa iar Europa are nevoie de Ucraina

Presedintele PE: Ucraina are nevoie de Europa iar Europa are nevoie de Ucraina

Presedintele PE, Martin Schultz

Presedintele PE, Martin Schultz

Ucraina ar trebui sa fie mai aproape de Europa, deoarece au nevoie una de cealalta, a declarat recent presedintele Legislativului european, Martin Schulz in cadrul unei conferinte comune de presa cu presedintele polon Bronislav Komorovski, potrivit Ukrinform. „Am cazut de acord ca Ucraina trebuie sa ramana cat mai aproape de UE. Ucraina are nevoie de Europa, iar Europa are nevoie de Ucraina”, a spus Schultz. El a atras atentia ca peste 60% din tinerii ucraineni sprijina integrarea tarii lor in Uniunea Europeana. „Asta este ceea ce face sa fim optimisti”, a mai spus oficialul ucrainean. Komorovski a declarat la randul sau ca extinderea misiunii de monitorizare a UE condusa de fostul presedinte polonez Aleksander Kwasniewski si fostul sef al Parlamentului European, Pat Cox in Ucraina este de asemenea meritul lui Martin Schultz. El a mai spus ca este multumit de faptul ca PE si statele membre ale UE au insistat pe eliberarea fostului ministru de Interne, Iuri Lutsenko. „Sper ca urmatorul pas bun sa fie in directia ca Lutsenko sa vina in Polonia pentru a beneficia de tratament”, a spus Komorovski. Declaratiile celor doi au fost facute cu ocazia vizitei lui Schultz in Polonia pentru comemorarea a 70 de ani de la revolta din ghetoul Varsovia impotriva ocupatiei naziste.

Share our work
Polonia acuza Rusia de rea vointa in cazul returnarii epavei aeronavei prebusite la Smolensk

Polonia acuza Rusia de rea vointa in cazul returnarii epavei aeronavei prebusite la Smolensk

Tensiunile dintre Polonia si Rusia pe tema avionului prezidential prabusit in urma cu cativa ani la Smolensk sunt departe de a se stinge. Seful Executivului de la Varsovia, Donald Tusk, a acuzat marti autoritatile ruse de „rea-vointa evidenta”, deoarece intarzie restituirea catre Polonia a epavei avionului prezidential care s-a prabusit in aprilie 2010 la Smolensk. „Dorim sa recuperam epava Tupolevului si sa punem punct acestui foileton de rea-vointa, evidenta dupa parerea mea, din partea Rusiei in ceea ce priveste aceasta chestiune”, a declarat Tusk, in fata ziaristilor. Seful guvernului polonez a reamintit ca Varsovia a refuzat sa accepete concluziile anchetei rusesti care face din partea poloneza singura vinovata pentru catastrofa si ca pregateste propriul sau raport. Avionul presedintelui Lech Kaczynski s-a prabusit in 10 aprilie 2010 cand incerca sa aterizeze, pe o vreme nepotrivnica, la Smolensk. Toti cei 96 de ocupanti, printre care si seful statului, sotia sa si inalti lideri politici si mitari, au murit in aceasta catastrofa. Delegatia poloneza urma sa asiste la Katyn, in apropiere de Smolensk, la ceremoniile dedicate celei de-a 70-a comemorari a masacrului catorva mii de ofiteri polonezi luati prizonieri de Armata Rosie. Ei au fost ucisi de politia secreta sovietica in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. Ministrul polonez al Afacerilor externe, Radoslaw Sikorski, a cerut, inaintea summitului UE-Rusia din 21 decembrie, reprezentantei diplomatiei europene, Catherine Ashton, ajutorul pentru a convinge Moscova sa predea Poloniei epava avionului. Aceasta chestiune nu a fost insa abordata in timpul summitului de la Bruxelles. „Epava si cutiile negre ne apartin si cerem predarea lor de peste doi ani. Am cerut asta Federatiei Ruse la toate nivelurile posibile: parchetului, ministrului justitiei, primului ministru, presedintelui. Presedintele Federatiei Ruse ne-a promis”, reamintea atunci Sikorski. La randul sau, Moscova afirma ca epava va fi inapoiata „imediat dupa terminarea anchetei”.

Share our work