de Anatol Terzi | aug. 23, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Poliţia bulgară nu va mai fi obligată să păzească şantierul centralei nucleare de la Belene.
În cadrul şedinţei sale de miercuri, guvernul de la Sofia a decis că scoate acest şantier de pe lista obiectelor de importanţă strategică pentru securitatea naţională, informează biroul de presă al executivului. Această decizie este legată de faptul că, în luna martie, premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat că Sofia renunţă definitiv la proiect. Borisov a evocat atunci preţul drept principal motiv pentru oprirea proiectului. În opinia lui, centrala nucleară de la Belene ar fi costat în jur de 10 miliarde de euro, ceea ce Bulgaria nu-şi poate permite. Totodată, Borisov a venit cu ideea ca noul reactor, care a fost produs pentru centrala de la Belene, să fie instalat la Kozlodui. Acesta va fi cel de-al şaptelea reactor al centralei de la Kozlodui. În prezent, însă, doar două din primele şase reactoare ale centralei mai funcţionează, după ce patru au fost oprite în perioada 2002-2007 la cererea Uniunii Europene, care le-a considerat nesigure.
Decizia privind construcţia unei centrale nucleare la Belene, oraş situat pe malul Dunării, a fost luată în anul 1981. Construcţia efectivă a început în anul 1987, dar proiectul a fost îngheţat la începutul anilor ’90 din cauza lipsei de finanţare şi a riscurilor seismice din zonă, pentru a fi reluat în anul 2003. Centrala urma să fie dotată cu două reactoare de 1.000 MW fiecare şi să fie construită de compania rusă Atomstroyexport. Planurile iniţiale prevedeau ca statul bulgar, prin Compania Naţională de Electricitate NEK, să deţină o participaţie de 51% în viitoarea centrală. Restul de 49% urma să fie vândut companiei germane RWE. Realizarea proiectului a ajuns însă în impas după ce în luna octombrie 2009 grupul RWE s-a retras din proiect.
de Anatol Terzi | apr. 20, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul Legii cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, care prevede, printre altele, divizarea structurală a poliţiei în poliţie de stat şi poliţie locală.
Poliţia din R Moldova nu va mai exercita funcţia de menţinere a ordinii publice. Această responsabilitate va reveni în totalitate carabinierilor. Poliţiştii vor avea sarcina să prevină, să constate şi să identifice autorii infracţiunilor. Proiectul propune divizarea structurală a poliţiei din Republica Moldova în poliţie de stat şi poliţie locală. Autoritatea care va coordona activitatea poliţiei pe întreg teritoriul Republicii Moldova va fi Departamentul Poliţie şi nu Ministerul Afacerilor Interne. MAI din Republica Moldova va avea competenţe de elaborare şi monitorizare a implementării politicilor în domeniul combaterii criminalităţii, asigurării colaborării cu structurile internaţionale.
Şeful Departamentului Poliţie urmează să fie numit de Guvernul de la Chişinău, la propunerea ministrului de Interne din R Moldova. Proiectul prevede angajarea poliţiştilor doar pe bază de concurs. Gradele speciale acordate poliţiştilor vor fi echivalente gradelor de calificare ale funcţionarilor publici şi nu celor militare. Intrarea în vigoare a Legii se propune să se producă după 6 luni de la adoptare.
De asemenea, legea care prevede reorganizarea Serviciului Grăniceri în Poliţia de Frontieră va fi publicată vineri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Structura înfiinţată va obţine abilităţi noi ce ţin de combaterea criminalităţii frontaliere, urmăririi penale, examinării contravenţiilor şi expertizei juridice a actelor de călătorie. Legea va intra în vigoare de la 1 iulie 2012 şi a fost elaborată în vederea ajustării legislaţiei R Moldova la cea a Uniunii Europeane, în contextul implementării Planului de Acţiuni R Moldova-UE.
de Anatol Terzi | ian. 23, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Poliţia kosovară a împiedicat duminică manifestanţii albanezi dintr-o mişcare radicală să blocheze două posturi vamale care separă Kosovo de Serbia.
Manifestanţii kosovari fac parte din Mişcarea pentru autodeterminare şi au recurs la această acţiune pentru a protesta împotriva accesului mărfurilor sârbeşti în Kosovo. O altă manifestaţie care a avut loc pe 14 ianuarie a degenerat în incidente soldate cu 50 de răniţi în rândul demonstranţilor şi forţelor de ordine. Obiectivul declarat al mişcării este unirea Kosovo cu Albania.
Belgradul şi Pristina se află într-un continuu diferend din anul 2008, când Kosovo şi-a proclamat unilateral independenţa. Totuşi, după luni de negocieri mediate de Uniunea Europeană, cele două părţi au acceptat, în luna septembrie 2011, să semneze un acord de liber schimb. Acest acord a permis ridicarea interdicţiei instituită de Belgrad asupra importurilor de produse provenite din Kosovo. Serbia este unul dintre principalii exportatori către Kosovo, care importă peste 90% din produsele sale alimentare de la companii sârbeşti.
de Anatol Terzi | oct. 12, 2011 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina este afectată de criminalitate endemică în rândurile poliţiei, susţine Amnesty International. „Autorităţile ucraniene trebuie să ia măsuri imediate împotriva criminalităţii endemice din rândurile poliţiei”, a declarat organizaţia care luptă pentru drepturile omului, într-un raport nou prin care este denunţată tortura la scară largă, estorcările şi detenţia arbitrară. Nu există dovezi ale unei infracţiuni: plata pentru impunitatea poliţiei din Ucraina – dezvăluie modul în care poliţiştii sunt absolviţi de pedeapsă pentru infracţiunile de serviciu din cauza unui nivel înalt de corupţie, lipsei investigaţiilor sau a investigaţiilor deficiente, a hărţuirii sau intimidării reclamanţilor şi a nivelului scăzut de urmăriri penale pentru astfel de crime. “La douăzeci de ani după destrămarea Uniunii Sovietice poliţia ucraineană încă mai serveşte statul, nu şi societatea. Ucrainenii de rând, mulţi dintre care au devenit victime ale estorcărilor şi interogărilor forţate, au de suferit” a declarat Heather McGill, expertul Amnesty International pe problemele Ucrainei. “Demult a venit timpul ca autorităţile ucrainene să înfiinţeze o agenţie independentă pentru investigarea tuturor plângerilor împotriva ofiţerilor de poliţie şi înlăturării culturii impunităţii şi corupţiei predominante.”
Politia tortureaza
Unii ofiţeri de poliţie care torturează sau maltratează deţinuţii nu sunt niciodată supuşi unor proceduri disciplinare sau penale din cauza unor investigaţii defectuoase. Plângerile deţinuţilor împotriva ofiţerilor de poliţie contra torturii şi maltratării sunt respinse sau pur şi simplu nu sunt luate în consideraţie, indiferent de gradul de justificate al acestora. Biroul „Avocatul Poporului” a declarat că în 2010 a primit 5,000 de plângeri cu privire la tortură şi alte tipuri de rele tratamente. În luna august 2010, la Harcov, poliţişti îmbrăcaţi în haine civile l-au răpit şi torturat pe Iakov Strogan. Acesta fusese acuzat de o tentativă de omor. Un avocat recomandat de poliţie s-a oferit să-i asigure eliberarea pentru 10,000 $ US. Dmitry Yashchuk a fost găsit mort într-o secţie de poliţie din Kiev la 13 iunie 2010, la o zi după ce a fost arestat şi, conform spuselor, forţat să mărturisească o crimă pe care nu a comis-o. În timpul primei autopsii au fost descoperite leziuni pe corpul acestuia. Poliţia a insistat asupra faptului că Dmitry Yashchuk s-a sinucis şi, pentru a confirma acest lucru, a fost efectuată o autopsie repetată. Familia încă se întreabă dacă acesta într-adevăr s-a sinucis şi în cazul în care anume asta s-a întâmplat, dacă nu a fost determinat să recurgă la o asemenea faptă din cauza maltratărilor la care a fost supus de poliţie – declară tatăl său pentru Amnesty International: “De la bun început nu am crezut în versiunea sinuciderii sale. Arătaţi-mi copilul meu. După cum s-a dovedit ulterior, aveau ceva de ascuns. Fusese bătut.” Încălcarea drepturilor deţinuţilor de către ofiţerii de poliţie este tot mai mediatizată. Moartea lui Dmitry Yashchuk şi a altor persoane aflate în custodia poliţiei au provocat proteste la nivel naţional.
“Abordările se schimbă – opinia publică este mai puţin tolerantă faţă de tortură şi rele-tratamente, iar societatea cere o mai mare responsabilitate din partea poliţiei,” a declarat Heather McGill. “Autorităţile trebuie să elimine decalajul dintre intenţia declarată de a apăra drepturile omului şi practicile poliţiei, care nu sunt nici responsabile, nici transparente.”
Este nevoie de investigatii independente
Amnesty International consideră că cea mai bună modalitate de a asigura acest lucru este înfiinţarea unei agenţii independente, asigurate cu toate resursele necesare, care să investigheze toate plângerile împotriva ofiţerilor. Ucraina trebuie să se asigure că martorii sunt protejaţi de hărţuire şi că ofiţerii de poliţie care sunt investigaţi în legătură cu anchetarea încălcărilor grave ale drepturilor omului sunt suspendaţi din funcţie pe durata anchetei. Ofiţerii de poliţie culpabili de tortură sau de alte forme de maltratare trebuie să fie traşi la răspundere prin intermediul procedurilor disciplinare şi penale. “Poliţia ucraineană trebuie să muncească din greu pentru a-şi recâştiga încrederea publicului – în acest scop aceştia trebuie să se modifice natura reacţiei oficialilor – de la confruntare la parteneriat.”, a declarat Heather McGill.
