Stefan cel Mare, exercitii demonstrative in Marea Neagra

Stefan cel Mare, exercitii demonstrative in Marea Neagra

Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă au efectuat sâmbătă şi duminică o serie de exerciţii demonstrative pe mare şi uscat, pentru a marca 148 de ani de la înfiinţarea Corpului Grănicerilor, printr-un decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Acţiunile au început sâmbătă, când nava maritimă de supraveghere MAI 1105 – „Ştefan cel Mare”, de tip O.P.V. (Offsore Patrol Vassel), a efectuat un marş în largul mării pe direcţia Constanţa-Sulina, la o distanţă de 12 mile marine faţă de ţărm. Pe parcursul a şase ore au fost simulate diverse situaţii de urgenţă, respectiv combaterea imigraţiei ilegale prin folosirea de ambarcaţiuni improvizate, stingerea unui incendiu la bordul unei şalupe, precum şi salvarea unor turişti naufragiaţi.
La fel de spectaculoasă a fost şi simularea unei luări de ostatici. Câţiva „terorişti” au reuşit să ajungă în interiorul navei şi au ameninţat că vor ucide trei pasageri, dacă nu le vor fi satisfăcute mai multe revendicări. După ce negocierile au eşuat, forţele de intervenţie rapidă, aflate în permanenţă pe navă, au intervenit în forţă şi i-au „anihilat” pe terorişti, eliberându-i pe ostatici.
MAI 1105 – „Ştefan cel Mare” este una dintre cele mai moderne vase de intervenţie aflate la dispoziţia Gărzii de Coastă, fiind Nava Amiral a flotei Poliţiei de Frontieră. Nava a fost proiectată şi construită în perioada 2009-2010 la Galaţi, dispune de patru punţi, o provă modern de tip „axe bow”, care îi permite să navigheze în siguranţă chiar şi în condiţii de mare de gradul 6 pe scara Beuafort. Date tehnice: lungime – 66,00 m, lăţime-9,70 m, deplasament brut – 1.505 tone, viteză maximă – 21 noduri, viteză de patrulare – 12 noduri, echipaj – 19 oameni, capacitate de transport – 100 persoane. Este dotată cu un compartiment special destinat staţionării a 80 de persoane ambarcate temporar (imigranţi, refugiaţi), cameră de detenţie, birou criminalistic, infirmerie cu sală de consultaţii.
Mai dispune de o ambarcaţiune de abordare de tip Zodiac Hurricane H630 şi o ambarcaţiune de salvare de tip Yamaha 30CP. Exerciţiile au continuat duminică la Sulina, unde a fost simulată prinderea unei şalupe de mare viteză folosită de traficanţi pentru a aduce ţigări de contrabandă din Ucraina în România. Tot duminică, la Sulina a fost inaugurat sediul modernizat şi extins al Sectorului Poliţiei de Frontieră Sulina, clădirea fiind construită cu 2,5 milioane euro din fonduri europene. Sediul a fost dotat cu instalaţii moderne, un padoc de câini cu 10 boxe, staţie alimentare cu carburanţi.

Share our work
R. Moldova are Politie de Frontiera

R. Moldova are Politie de Frontiera

Cu începere de la 1 iulie 2012, frontiera de stat a Republicii Moldova va fi supravegheată şi controlată de către Poliţia de Frontieră. Astfel, noul serviciu va trece în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
Instituirea noului organ face parte din concepţia de reformare a Ministerului Afacerilor Interne, elaborată pentru ajustarea legislaţiei naţionale la cea europeană. Guvernul Republicii Moldova a aprobat, în acest sens, mai multe regulamente ce ţin de funcţionarea şi structura organizatorică a Departamentului Poliţiei de Frontieră: lista subdiviziunilor din subordine, modul de stabilire şi plată a indemnizaţiei la eliberarea din serviciu, precum şi asigurarea cu echipament a poliţiştilor de frontieră.
Poliţia de Frontieră va exercita atribuţiile şi va implementa politica statului în domeniul managementului integrat al frontierei de stat. Pe lângă atribuţiile transmise structurii noi formate prin Legea cu privire la Poliţia de Frontieră, adoptată în lectură finală de Parlamentul Republicii Moldova la data de 29 decembrie 2011 şi prin alte acte normative promovate în conformitate cu prevederile Programului naţional de implementare a Planului de Acţiuni R Moldova–UE în domeniul liberalizării regimului de vize, sunt incluse competenţe în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, urmăririi penale, examinării contravenţiilor, expertizei juridice a actelor de călătorie, activităţii operative de investigaţii.
Stabilirea acestor competenţe are drept scop combaterea fenomenelor criminalităţii transfrontaliere şi evidenţa lor de către o autoritate, concomitent permiţând instituţiei de frontieră să-şi consolideze capacităţile de combatere a fenomenelor infracţionale transfrontaliere şi internaţionale. Transformarea Serviciului Grăniceri în Poliţia de Frontieră, va contribui esenţial la realizarea acţiunilor ce se înscriu în îndeplinirea Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize, iar prin promovarea unei legislaţii moderne şi complete în domeniul activităţii, cu siguranţă, va spori credibilitatea şi încrederea populaţiei în instituţiile de stat.

Share our work
R. Moldova. Serviciul Graniceri devine Politia de Frontiera

R. Moldova. Serviciul Graniceri devine Politia de Frontiera

GraniceriÎn R. Moldova va fi creată Poliţia de Frontieră ce va fi o structură a Ministerului Afacerilor Interne. Instituţia va fi constituită în baza reorganizării Serviciului Grăniceri, după ce un proiect de lege în acest sens a fost adoptat joi de către Parlament.
Potrivit proiectului, instituţia va fi creată în baza reorganizării Serviciului Grăniceri. Noua structură va avea autonomie completă în luarea deciziilor şi va deţine competenţe lărgite în comparaţie cu fostul Serviciu de Grăniceri. Pe lângă atribuţiile de bază, poliţiştii de frontieră vor activa şi în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, urmăririi penale, examinării contravenţiilor şi expertizei juridice a actelor de călătorie.
Conform documentului, Poliţia de Frontieră, din punct de vedere structural, va fi divizată în trei nivele: Departamentul Poliţiei de Frontieră, Unităţi regionale, şi Puncte de trecere. De asemenea se preconizează că Unităţile regionale vor dispune de autonomie decizională inclusiv în domeniul angajării personalului.
Poliţia de Frontieră va fi condusă de şeful Departamentului, numit şi eliberat din funcţie de Guvern la propunerea ministrului de Interne. Instituţia va fi finanţată din bugetul de stat.
Personalul noii structuri va fi format din poliţişti de frontieră, salariaţi civili şi personal tehnic. Poliţiştii vor dispune de grade speciale şi vor fi angajaţi după urmarea unor cursuri de instruire profesională. Poliţia de Frontieră va avea aproximativ 8.000 de angajaţi.

Share our work
Razboiul pescadoarelor in Marea Neagra

Razboiul pescadoarelor in Marea Neagra

garda-coastaEchipaje ale Poliţiei de Frontieră au pornit în urmărirea unui pescador turcesc detectat de poliţişti vineri, în jurul orei 8.30, în apropiere de Tuzla, care refuză să se supună controlului ofiţerilor, îndreptându-se spre apele bulgăreşti, deşi asupra acestuia au fost trase zeci de focuri de armă. Pescadorul a fost detectat la 70 de mile marine de Tuzla, iar în momentul în care Poliţia de Frontieră a încercat să ia legătură cu echipajul pentru a face un control nava a pornit în direcţia opusă, a declarat pentru Mediafax purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră, Fabian Bădilă. Echipajul pescadorului a refuzat să oprească ambarcaţiunea, ignorând somaţiile verbale şi acustice ale poliţiştilor români. Ofiţerii au tras aproximativ 30 de focuri de armă de avertisment spre prova şi pupa navei, însă echipajul nu a oprit pescadorul şi se îndreaptă în continuare către teritoriul Bulgariei. De asemenea, poliţiştii au tras alte 30 de focuri de armă spre zona de propulsie a navei, însă tot fără rezultat. Potrivit lui Fabian Bădilă, comandantul pescadorului şi-a postat toţi oamenii pe punte, pentru ca poliţiştii de frontieră să nu poată trage spre navă. În situaţia în care pescadorul va ajunge în apele bulgăreşti, poliţiştii de frontieră români îi vor anunţa pe omologii bulgari despre situaţia creată. Cazurile de acest gen se petrec destul de frecvent in apele teritoriale ale Romaniei. De exemplu, in aprilie 2010, două pescadoare turceşti au fost reţinute în Marea Neagră pentru braconaj, poliţiştii de frontieră fiind nevoiţi să tragă focuri de armă şi o rachetă de semnalizare pentru a opri una dintre nave. De asemenea, in februarie 2007, politistii de frontiera au retinut in Marea Neagra, doua pescadoare turcesti care capturasera ilegal mai multe sute de kilograme de calcan si rechin, in apele teritoriale romanesti. Potrivit declaratiilor purtatorului de cuvant al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera (IJPF), comisarul sef Adrian Burcea, prima actiune a avut loc la o distanta de 40 de mile marine de Mangalia, vasele de patrulare ale Grupului de Nave, interceptand dupa mai multe somatii pescadorul turcesc Uygunor, incarcat cu peste o tona de rechin si calcan. Pentru capturarea celei de-a doua nave, E Ogulari, surprinsa in timp ce pescuia in zona Sfantul Gheorghe, a fost nevoie de sprijinul Garzii de Coasta ucrainiene care au trimis o nava de interceptie. Dupa mai multe ore de urmarire si dupa ce s-a folosit armamentul din dotare s-a reusit retinerea vasului la 50 de mile sud de Portul Sevastopol.

Pescuit haotic

Toate speciile de pestii din marile si oceanele lumi ar putea sa dispara pana in 2050, in absenta unei restructurari profunde a sectorului pescuitului, au avertizat experti ai ONU, intr-un raport al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu, citat de mass-media de la Bucuresti. „Daca diferitele estimari pe care noi le-am primit se adeveresc, atunci vom fi in situatia in care efectiv, in decurs de 40 de ani, nu va mai fi niciun peste in oceane”, a declarat presei, la New York, in cadrul unei conferinte de presa, Pavan Sukhdev, directorul Initiativei pentru o economie verde, din cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Mediu. Potrivit raportului, citat de ziare.com, aceasta catastrofa cu efecte incalculabile asupra omenirii poate fi evitata doar daca se taie din subventiile pentru pescuit si daca suprafete intinse din apele marilor si oceanelor sunt declarate zone protejate pentru pesti, ca unica solutie de a avea o industrie a pescuitului si de acum inainte. “Lumea epuizeaza capitalul de care are nevoie, dar guvernele pot schimba aceasta perspectiva dramatica, in conditiile in care treizeci de tari colaboreaza cu Programul Natiunilor Unite pentru Mediu si altele sunt pe cale de a-si revizui politica in materie de mediu”, a afirmat Pavan Sukhdev. Principalul fenomen ce trebuie combatut, conform raportului, il reprezinta subventiile acordate de guverne pentru flotele de pescuit, din ce in ce mai numeroase care nu mai lasa timp suficient resurselor de peste sa se refaca in mod natural. Capacitatea flotelor de pescuit este cu 50-60% mai mare fata de cea care ar trebui sa fie, arata raportul. Documentul vine si cu solutii care demonstreaza ca cea mai buna masura este infiintarea unor zone marine care sa le permita speciilor de peste sa atinga maturitatea si astfel sa-si sporeasca fertilitatea. Documentul mai recomanda si necesitatea rapida a revizuirii dimensiunii flotelor de pescuit si in favoarea pescadoarelor mici. “Solutiile sunt la indemana, iar vointa politica si o economie ordonata sunt necesare, mai mult ca niciodata”, conchide Sukhdev. Scaderea rezervelor de peste ale planetei este o problema ecologica, dar si o chestiune de subzistenta pentru mai mult de un miliard de persoane, populatie predominant aflata in tari in curs de dezvoltare, pentru care pestele constituie singura sursa de proteine, potrivit ONU. Raportul privind economia verde estimeaza ca 35 milioane de persoane traiesc din pescuit, ca 170 milioane de locuri de munca depind de aceasta intr-un mod direct sau indirect si ca in total 520 milioane de persoane sunt dependente de acest sector, din punct de vedere financiar. Potrivit ONU, 30% din rezervele de peste ale planetei au disparut deja si activitatile de pescuit, in ansamblu, risca sa nu mai fie rentabile pana in 2050. Mai multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare din Marea Neagra au disparut sau sunt pe cale de disparitie din cauza stratului de apa “moarta” de pe fundul marii, care s-a format exclusiv din cauza poluarii, arata raportul prezentat recent de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina „Grigore Antipa”. Conform sursei citate, Marea Neagra risca sa devina o mare moarta in adevaratul sens al cuvantului pentru ca apa moarta continua sa inghita apa oxigenata in care traiesc pestii si nevertebratele, cu atat mai mult cu cat este un bazin aproape inchis, fara posibilitatea de curatare a apei. Una dintre concluziile raportului este ca mediul marin ar avea nevoie de mai multe decenii pentru refacerea echilibrului natural din urma cu 50 de ani, insa asta doar daca poluarea ar fi stopata si resursele Marii Negre nu ar mai fi exploatate, in conditiile in care multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare au disparut ori sunt pe cale sa dispara. „In ultimii 30 de ani, pe fondul alterarii continue a calitatii apelor costiere si a presiunii exercitate prin exploatare, resursele marine vii au cunoscut un declin dramatic care a condus, in unele cazuri, la epuizarea stocurilor de organisme exploatabile. Pe fondul diminuarii semnificative a stocurilor de peste si chiar a disparitiei anumitor specii, din anul 1990 cantitatea de peste prins in Marea Neagra se afla in scadere continua”, se precizeaza in raport.

Genocid ecologic

Astfel, daca la mijlocul anilor ‘80 captura anuala depasea 15.000 tone de peste, in 2008 aceasta abia daca a atins 500 tone. In prezent, in Marea Neagra se mai exploateaza doar 5 dintre cele 26 de specii de pesti cu valoare comerciala. Mai multe specii de sturioni sunt pe cale de disparitie, in aceeasi situatie aflandu-se si delfinul, rechinul sau calutul de mare. Foca, mai multe specii de creveti si de scoici, impreuna cu alte zeci de specii de plante si vietuitoare au disparut deja din Marea Neagra, numai in ultimii 30 de ani. Pentru a sensibiliza opinia publica cu privire la pericolul ecologic cu care se confrunta Marea Neagra, Institutul “Grigore Antipa” s-a alaturat initiativei a demara o campanie de informare si de strangere de fonduri. Obiectivul principal al proiectului este colectarea de fonduri in vederea dotarii institutului cu echipamente necesare studierii si reproducerii speciilor amenintate, pentru ca acestea sa poata repopula in viitor apele Marii Negre. Reamintim ca Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” (INCDM) se afla sub autoritatea Ministerului Mediului, fiind creat in 1999 prin reorganizarea Institutului Roman de Cercetari Marine. INCDM are ca principale domenii de activitate cercetarea fundamentala, aplicativa si tehnologica in domeniul oceanografiei, ingineriei costiere, ecologiei, protectiei mediului si resurselor marine vii.

 

Share our work
Marea Neagra, in atentia Garzii de Coaste din Turcia si a Politiei de Frontiera Romane

Marea Neagra, in atentia Garzii de Coaste din Turcia si a Politiei de Frontiera Romane

Contraamiralul Izzet Artunc, seful Garzii de Coasta din Turcia

Contraamiralul Izzet Artunc, seful Garzii de Coasta din Turcia

Dezvoltarea relatiilor de cooperare existente intre cele doua autoritati de frontiera, precum si discutarea unor aspecte de interes privind analiza de risc si combaterea activitatilor ilegale la Marea Neagra s-au aflat pe agenda recentei vizite in Romania a unei delegatii a Garzii de Coasta din Turcia, condusa de seful institutiei, contraamiralul Izzet Artunc. Vizita s-a desfasurat in cadrul reuniunii membrilor Comisiei mixte Politia de Frontiera Romana – Garda de Coasta din Turcia, pentru anul 2011. Activitatea are caracter de reciprocitate, urmatoarea intalnire a Comisiei Mixte romano–turca urmand a se desfasura pe teritoriul Republicii Turcia. In cadrul activitatii, s-a realizat o analiza a activitatilor desfasurate in anul 2010, in baza Planului de implementare romano – turc si au fost discutate aspecte privind cooperarea romano-turca pe probleme de frontiera pentru perioada 2011 – 2012. De asemenea, reprezentantii Politiei de Frontiera Romane au facut o prezentare cu tema „Procesul de management integrat al frontierei de stat in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana: trecut, prezent si viitor”. Cele doua parti doresc sa continue si sa intensifice relatiile de colaborare dintre autoritatile de frontiera din Romania si Turcia si, de asemenea, sa actioneze pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii la Marea Neagra, in perspectiva aderarii tarii noastre la Spatiul Schengen si a Turciei la Uniunea Europeana. Delegatia turca, insotita de o delegatie a Politiei de Frontiera Romane, s-a deplasat si la Constanta si Tulcea, pentru a vizita Sistemul integrat complex de observare, supraveghere si control al traficului la Marea Neagra (SCOMAR). Cu aceasta ocazie, au fost prezentate activitatile desfasurate de politistii de frontiera din zona de responsabilitate a IJPF Constanta si IJPF Tulcea, dotarile Politiei de Frontiera pe linie de mobilitate navala, precum si actiunile intreprinse in vederea securizarii frontierelor maritime. Pe parcursul vizitei, cele doua delegatii au stabilit concret modalitatile de cooperare in lupta impotriva migratiei ilegale si a infractionalitatii transfrontaliere.

Delegatia Garzii de Coasta din Turcia (dreapta)

Delegatia Garzii de Coasta din Turcia (dreapta)

Sistemul SCOMAR (Sistemul Integrat de Observare, Supraveghere si Control al Traficului la Marea Neagra) a fost inaugurat la finele lunii aprilie 2009, fiind un sistem operativ de supraveghere, bazat pe tehnologia de ultima ora, care permite detectarea timpurie, urmarirea, recunoasterea si identificarea navelor ce desfasoara activitati ilegale de trafic la Marea Neagra. Sistemul a fost realizat in colaborare cu parteneri din Uniunea Europeana, avand un buget total de 24,60 milioane euro (fonduri PHARE si cofinantare), fiind operationalizat in perspectiva aderarii Romaniei la Spatiul Schengen. Imaginile de ansamblu furnizate de acest sistem integrat sunt exploatate si de alte autoritati co-beneficiare, ca de exemplu: Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Transporturilor. SCOMAR este pregatit pentru supraveghere si monitorizare, permanent (24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana), furnizand o imagine tactica a suprafetei apei din zona maritima teritoriala, zona contigua si zona economica exclusiva (pana la 100 mile marine in larg), a activitatii aeriene si a situatiei terestre. Pentru a atinge acest scop, sistemul propus a fost proiectat pentru a garanta detectarea din timp a navelor si barcilor astfel incat sa fie localizate inainte de a se apropia de malul coastei si astfel, asigurand Politiei de Frontiera Romane timpul de reactie esential pentru a putea intreprinde actiunile necesare. Subsistemul statiilor de senzori detecteaza, identifica si urmareste navele suspecte, folosind functiile radarului si ale senzorilor, prin transmiterea imaginilor video sau semnalelor obtinute catre Centrul de Comanda si Control, unde amenintarea este analizata si apreciata. Deciziile sunt luate de centrul de comanda si control centralizat (CCC), in care toate informatiile culese de catre senzorii sistemului sunt disponibile si prezentate intr-un mod organizat si structurat. In plus, legaturile de comunicatii sunt disponibile pentru CCC-urile superioare si pentru alte agentii si organizatii externe.

Share our work