Turcia răspunde în forță PKK

Turcia răspunde în forță PKK

Turcia a efectuat duminică seara atacuri aeriene care au vizat mai multe sectoare în regiunea autonomă a Kurdistanului din nordul Irakului, Ankara confirmând că a vizat 20 de ţinte folosite de luptătorii kurzi din PKK, relatează mass-media regională.

„Avioane ale armatei turce au bombardat sectoare … ale regiunii Bradost în jurul orei 21:20 (18:20 GMT), aşa cum au bombardat şi satul Badran”, au declarat oficiali locali din nordul Irakului.

Operațiuni intense

Într-un comunicat, Ministerul turc al Apărării a recunoscut că a desfăşurat o operaţiune aeriană în nordul Irakului pentru a neutraliza PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, clasificat drept grup terorist de către Ankara şi aliaţii săi occidentali.

„O operaţiune aeriană a fost desfăşurată în regiunile Metina, Hakurk, Qandil şi Gara din nordul Irakului pe 1 octombrie, la ora 21.00, pentru a neutraliza PKK şi alte elemente teroriste, pentru a preveni atacurile teroriste provenind din nordul Irakului împotriva populaţiei noastre şi a forţelor noastre de ordine şi pentru a asigura securitatea graniţelor noastre”, potrivit comunicatului de presă. Ministerul turc precizează că au fost distruse „20 de ţinte folosite de terorişti”.

Aceste atentate au loc după un atac sinucigaş al PKK la Ankara, care a vizat sediul poliţiei din inima capitalei şi a rănit două persoane.

În Irak, radiodifuzor kurd Rudaw a informat pe site-ul său despre atacuri aeriene pe înălţimile muntelui Qandil, considerat în mod tradiţional un bastion al PKK din apropierea graniţei cu Iranul.

Preşedinţia Kurdistanului autonom irakian, care menţine legături strânse cu autorităţile turce, a condamnat atacul terorist de la Ankara, declarând că „terorismul şi violenţa reprezintă o ameninţare gravă la adresa păcii şi a stabilităţii regionale”. Şi la Bagdad, Ministerul Afacerilor Externe a condamnat o „explozie teroristă”.

Armata turcă lansează în mod regulat operaţiuni militare terestre şi aeriene împotriva luptătorilor PKK şi a poziţiilor acestora în nordul Irakului, în Kurdistanul autonom sau în regiunea muntoasă Sinjar. În ultimii 25 de ani, Turcia a instalat câteva zeci de baze militare în Kurdistanul irakian pentru a lupta împotriva grupării PKK, care dispune de baze în această regiune

PKK, atentat terorist

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup armat considerat terorist de Turcia și multe țări occidentale, și-a revendicat responsabilitatea pentru un atac sinucigaș comis duminică dimineață la Ankara, capitala Turciei, în care două persoane au fost rănite.

„O acțiune de sacrificiu a fost comisă împotriva Ministerului de Interne turc de către o echipă dependentă de Brigada noastră a Nemuritorilor”, a declarat grupul armat agenției de presă ANF, apropiată mișcării kurde.

Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care este prezent și în Suedia a fost motivul principal pentru care Turcia s-a opus mult timp aderării Suediei la NATO.

Suedia și Finlanda au solicitat anul trecut aderarea la NATO ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, renunțând la politicile de nealiniere militară care duraseră de-a lungul deceniilor Războiului Rece.

Ankara a rezistat ratificării timp de luni de zile, acuzând Suedia că face prea puțin împotriva persoanelor pe care Turcia le consideră teroriste, în principal pe membrii kurzi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Share our work
Turcia, atentat cu autori necunoscuți la granița siriană

Turcia, atentat cu autori necunoscuți la granița siriană

Soldați turci, atacați la granița siriană

Soldați turci, atacați la granița siriană

Trei soldaţi turci au fost ucişi sâmbătă în sud-estul Turciei, când o bombă a explodat la frontiera cu Siria, a anunţat Ministerul Apărării de la Ankara.

Potrivit sursei citate, cei trei militari şi-au pierdut viaţa în oraşul Akcakale, din provincia Sanliurfa, din cauza exploziei unei bombe artizanale „plasate acolo de terorişti”, fără alte detalii.
De cealaltă parte a frontierei se află oraşul sirian Tal Abyad, controlat de forţele turce şi de recruţi sirieni pro-turci din octombrie 2019, când Ankara a lansat o ofensivă împotriva unei miliţii kurde.

Deşi ministerul nu a numit nicio organizaţie, este posibil să se fi referit la rebeli kurzi.

Ofensive susținute

Ankara a lansat numeroase operaţiuni în Turcia, Irak şi Siria împotriva rebelilor kurzi care sunt membri ori au legătură cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

PKK, clasată drept organizaţie teroristă de către Ankara şi aliaţii săi occidentali, conduce din 1984 o insurecţie împotriva statului turc.

În nordul Siriei, Turcia a desfăşurat ofensive împotriva Unităţilor de Protecţie a Poporului (YPG), o miliţie kurdă, în 2016, 2018 şi 2019.

Pentru Ankara, YPG este o ramură „teroristă” a PKK, chiar dacă această miliţie a jucat un rol-cheie în operaţiunile americane împotriva grupării jihadiste Stat Islamic în Siria. (K.P.)

Share our work
Deniz Yucel, condamnare contestată în Turcia

Deniz Yucel, condamnare contestată în Turcia

Turcia amenință cu o ripostă dură

Turcia amenință cu o ripostă dură

Un tribunal din Istanbul l-a condamnat în contumacie, joi, pe jurnalistul germano-turc Deniz Yucel la doi ani şi nouă luni de închisoare pentru propagandă în favoarea organizaţiei interzise Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), a anunţat avocatul său Veysel Ok, conform mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Sentinţa exactă este de doi ani, nouă luni şi 22 de zile, conform unui document al instanţei citat de mass-media. Decizia poate fi contestată în termen de şapte zile, fapt anunțat deja de avocatul jurnalistului, Veysel Ok, care a precizat că ”instanţa a ignorat Curtea Constituţională, apărarea noastră şi legile”.

Criză diplomatică

Procurorii turci au cerut o pedeapsă de 16 ani de închisoare pentru Yucel, oferind ca probă un interviu pe care acesta l-a luat comandantului PKK Cemil Bayik. PKK este clasificată drept organizaţie teroristă de Turcia, Uniunea Europeană şi SUA.

În iunie 2019, Curtea Constituţională a Turciei a decis cu unanimitate că arestul preventiv al jurnalistului este ilegal, citând încălcarea drepturilor lui Deniz Yucel.

Menținerea stării de arest pentru o perioadă de peste un an a jurnalistului, fără o condamnare definitivă, a cauzat o criză diplomatică gravă între Berlin şi Ankara. El a fost pus în libertate în februarie 2018 şi a revenit în Germania după ce a stat un an în detenţie în închisoarea de maximă securitate Silivri din apropiere de Istanbul fără a fi pus sub acuzare oficial.

În mai 2019, jurnalistul a susţinut în faţa unui tribunal din Berlin că ofiţeri turci l-au torturat în închisoarea Silivri. Într-o versiune scrisă a mărturiei sale, cunoscutul corespondent al cotidian german Die Welt afirmă că a fost lovit, umilit şi ameninţat în penitenciarul Silivri.

Jurnalistul Deniz Yucel a fost reţinut pe 14 februarie 2017 ca suspect de afiliere la o organizaţie teroristă, ulterior fiind arestat, ceea ce a provocat iritarea guvernului de la Berlin. Autorităţile turce au formulat şi alte acuzaţii la adresa lui, în cadrul unei campanii mai largi împotriva presei, după instituirea stării de urgenţă în Turcia ca urmare a puciului eşuat din 15 iulie 2016. (N.G.)

Share our work
Ofensiva turcă împotriva kurzilor sirieni: zeci de morți și răniți

Ofensiva turcă împotriva kurzilor sirieni: zeci de morți și răniți

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, multumit de rezultatul ofensivei militare din Siria

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, multumit de rezultatul ofensivei militare din Siria

Recep Tayyip Erdogan consideră că operaţiunea militară turcă din provincia siriană Afrin va fi încheiată „în foarte scurt timp”. Confruntările militare s-au soldat cu morți și răniți din ambele tabere. Între timp, reprezentanții kurzilor acuză Rusia de trădare și nu exclud confruntări și cu militarii ruși.

„Forţele noastre armate vor finaliza în curând operaţiunea din Afrin … se vor asigura că teroriştii fug din Afrin. Este o problemă naţională. Vom strivi pe oricine se va opune. Nu există compromisuri sau o toleranţă în această privinţă. În ultimii 15 ani, am tot spus `Într-o noapte, putem ajunge prin surprindere`. Am aşteptat, am aşteptat şi am făcut asta în cele din urmă. Avem mult mai multe lucruri de făcut”, a spus Erdogan. Preşedintele Turciei a subliniat faptul că populaţia din provincia Afrin este formată din arabi (55%), kurzi (35%) şi turkmeni (6-7%), transmite Mediafax, care citează agenţia Anadolu.

„Acum scopul este să predăm (provincia) Afrin adevăraţilor conducători. Care este scopul nostru? Avem 3,5 milioane de cetăţeni sirieni pe teritoriile noastre. Vrem să îi trimitem înapoi în ţările lor”, a mai spus Erdogan.

Zeci de morți și răniți

Un soldat turc a fost ucis luni în Siria, prima victimă de partea turcă înregistrată în cea ce-a treia zi a ofensivei Ankarei contra luptătorilor kurzi din nordul Siriei, a anunţat armata turcă, potrivti Agerpres. „Unul dintre soldaţii noştri eroici a murit ca martir în timpul confruntărilor” cu miliţia kurdă siriană „Unităţile de apărare a Poporului (YPG)”, considerată de Ankara drept „teroristă”, la sud-est de oraşul de graniţă Gulbaba, a anunţat armata turcă într-un comunicat.

Intitulată „Ramura de măslin”, ofensiva, lansată sâmbătă de armata turcă şi efectuată cu rebelii sirieni pro-Ankara, vizează dislocarea YPG din regiunea Afrin, de la graniţa cu Turcia. Este cea de-a doua intervenţie turcă în Siria de la începutul războiului, în 2011. Circa 72 de militari turci au fost ucişi în precedenta operaţiune, numită „Scutul Eufratului”, între august 2016 şi martie 2017.

În afara soldatului turc, de sâmbătă, de la începutul ofensivei, cel puţin 54 de luptători, dintre care 26 kurzi şi 19 rebeli sirieni pro-Ankara, au fost ucişi, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Conform sursei citate, 22 de civili şi-au pierdut viaţa în aceeaşi perioadă, Ankara negând însă uciderea civililor şi denunţând o „propagandă” a YPG.

Cel puţin 54 de combatanţi kurzi şi rebeli sirieni pro-turci au fost ucişi în cele trei zile de confruntări în nord-vestul Siriei, unde Turcia a lansat sâmbătă o ofensivă împotriva enclavei kurde Afrin, a anunţat luni Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO), citat de AFP. ”Loviturile aeriene turceşti şi confruntările au ucis 26 de combatanţi în tabăra kurdă”, a indicat directorul OSDO, Rami Abdel Rahmane, adăugând că 19 combatanţi au pierit de partea turcă, între care rebeli sirieni susţinuţi de Ankara. Potrivit acestuia, ”nouă corpuri sunt în continuare neindentificate”.

Kurzii acuză Rusia de trădare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a asigurat luni că Turcia nu va da înapoi în ce priveşte ofensiva împotriva YPG în enclava Afrin, afirmând că aceasta se desfăşoară în acord cu Moscova, actor-cheie în conflictul din Siria, notează Agerpres. Moscova nu a confirmat oficial existenţa unui acord cu Ankara, dar analiştii apreciază că o ofensivă majoră nu ar fi putut fi desfăşurată în Siria fără acceptul Rusiei, care controlează în special spaţiul aerian din nordul ţării.

Comandantul suprem al miliţiilor YPG, Sipan Hemo, a acuzat luni Rusia de trădare pentru că nu a descurajat Ankara să atace regiunea Afrin, conform unui comunicat postat pe site-ul oficial al YPG (www.ypgrojava.org), citat de portalul rusesc Lenta.ru. ”Rusia în prezent este aliat al statului turc (…) şi se află la un pas de război cu noi (…). Noi am avut înţelegeri cu Rusia, dar ea le-a ignorat, trădându-ne”, subliniază comandantul kurzilor în comunicat. El a adăugat că acum kurzii au văzut faţa adevărată a Moscovei, iar Rusia a devenit un ”un stat fără principii”.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, s-a limitat să afirme că Moscova urmăreşte acţiunile armatei turce în regiunea Afrin. Secretarul de stat american Rex Tillerson a reiterat luni la Londra apelul SUA la ”reţinere” pentru ”toate părţile” în Siria, după ofensiva turcă în enclava kurdă, recunoscând totuşi ”dreptul legitim al Turciei” de a se ”proteja”. Consiliul de Securitate al ONU urmează să se reunească luni la apelul Franţei în problema acestui nou front deschis în conflictul din Siria. (M.A.B.)

Share our work
Desant strategic american in Turcia

Desant strategic american in Turcia

Turcia, ingrijorata de consolidarea puterii militare a kurzilor din Siria

Turcia, ingrijorata de consolidarea puterii militare a kurzilor din Siria

Vicepreședintele american, Joe Biden, a sosit ieri la Istanbul pentru o vizită de trei zile destinată să convingă guvernul islamist-conservator turc să se implice mai mult în cadrul coaliției internaționale care acționează împotriva jihadiștilor din Siria, relateaza mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pe fondul unor tensiuni bilaterale tot mai accentuate, Joe Biden are programate întrevederi oficiale cu premierul Ahmet Davutoglu si președintele Recep Tayyip Erdogan, iar sambata dimineata are programate două conferinte.

Buturuga kurda

Reamintim ca Turcia refuză categoric să ofere ajutor militar forțelor kurde care apără de două luni orașul sirian kurd Kobane, asediat de jihadiștii grupului Statul Islamic (SI). Guvernul islamist conservator de la Ankara consideră că principalul partid kurd din Siria este o mișcare „teroristă” și se teme că un sprijin militar acordat miliției armate a acestuia va fi în profitul rebelilor din rândul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care, din 1984, conduce o rebeliune contra statului turc.
Sub presiunea SUA, autoritatile turce au permis ca un numar de cateva sute de luptători peshmerga (forte paramilitare kurde) din provincia autonomă kurdă din nordul Irakului să treacă spre Kobame, prin teritoriul turc.
La rândul lor, SUA îi sprijină deschis fortele kurde din Siria, cărora le furnizează arme și muniții, pe cand autoritățile turce sprijină din punct de vedere militar opoziția moderata din Siria, efort coordonat de catre principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia, Milli İstihbarat Teşkilatı (MIT).
Înainte de vizita vicepreședintelui Joe Biden, administrația de la Washington a precizat că propunerea turcă referitoare la o zonă-tampon și de excluziune aeriană nu se află „pe ordinea de zi”.

Atac mass-media

Cu putin timp inaintea vizitei lui Biden in Turcia, in mass-media occidentala au aparut o serie de reportaje si articole extrem de critice la adresa actualelor autoritati turce, lucru catalogat de oficiali turci, citati de mass-media regionala, drept parte a „unei ofensive murdare” impotriva statului turc.
Regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan este acuzat ca a condus Turcia spre o izolare tot mai accentuata, îndepărtându-se inclusiv de aliaţi tradiţionali, precum Statele Unite, comentează analişti citaţi de BBC News online. „În cei 11 ani cât a fost prim-ministru, premierul Erdogan a contribuit la afirmarea Turciei. Au fost lansate negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prezenţa diplomatică s-a intensificat, în special în zona Africii. Cel mai mare oraş din Turcia, Istanbul, are acum unul dintre cele mai mari aeroporturi. Dar, în ultimele luni, poate chiar de doi ani, ceva s-a schimbat. Marii lideri ai lumii încă vizitează Turcia – vicepremierul american Joe Biden urmează să efectueze o vizită săptămâna aceasta – însă Turcia nu prea mai are prieteni”, notează BBC.

Esec diplomatic

În cursul votului care a avut loc săptămâna trecută pentru desemnarea noilor membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, autoritatile de la Ankara erau sigure de faptul ca Turcia va obţine un loc. Dar, în mod umilitor, a pierdut în faţa Spaniei şi Noii Zeelande. O palmă primită de Erdogan, ales preşedinte în august”, comentează BBC, preluat de mass-media internationala.
„Totul a început cu revoltele numite Primăvara Arabă. Turcia a mizat în mod greşit, susţinând Mişcarea Fraţii Musulmani în Egipt şi cerând înlăturarea regimului Bashar al-Assad în Siria. Acum nu mai are ambasador la Cairo, după ce Erdogan l-a catalogat drept un ‘tiran’ pe preşedintele egiptean Abdul Fattah al-Sisi”, adaugă BBC. „Acum, chiar şi relaţiile cu aliaţi vechi, precum Statele Unite, s-au deteriorat. În contextul în care Washingtonul a creat o coaliţie pentru contracararea grupului terorist Stat Islamic, Turcia a stat de o parte, refuzând să ofere acces la bazele sale aeriene”, subliniază BBC.

Share our work