de Natalia Ciobanu | aug. 12, 2013 | Alte regiuni, Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Reculul economic inregistat de principalele puteri ale lumii va determina o tendinta de folosire mai redusa a materiilor prime. Agentia Internationala pentru Energie (IEA) a revizuit in scadere prognoza privind cresterea cererii de petrol la nivel global pentru anul viitor, potrivit Bloomberg. Aceasta deoarece China si-a incetinit cresterea, iar Statele Unite si Europa inca se lupta cu redresarea. Astfel, cererea globala in 2014 va creste cu 1,1 milioane de barili pe zi, respectiv cu 1,2%, pana la 92 de milioane de barili pe zi, estimeaza IEA intr-un raport lunar. Aceasta prognoza este cu 100.000 de barili pe zi mai mica decat cea de luna trecuta. ‘Toata lumea cunoaste faptul ca oferta creste mai repede decat cererea si perceptia generala este ca preturile vor scadea’, a declarat Bjarne Schieldrop, analist-sef la SEB AB in Oslo, citat de Bloomberg. Pe de alta parte, Organizatia tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) are alte estimari. OPEC a anuntat vineri ca cererea mondiala de petrol va fi in 2013 de circa 89,71 milioane barili/zi, cu 70.000 barili mai mult fata de estimarile din luna precedenta, cresterea anuala a consumului fiind de 0,89%, potrivit agentiei EFE. Pentru 2014, cererea de petrol se va apropia de 90,75 milioane barili /zi, urmand sa fie cu circa 1,2% mai mare fata de cea din 2013, ceea ce ar reprezenta cea mai mare crestere a cererii incepand din 2010. Pretul petrolului WTI de pe pietele americane se tranzactioneaza cu 106 dolari pe baril, in timp ce titeiul Brent, de referinta pe bursa de la Londra, este cotat cu 108 dolari pe baril.
de Vitalie Goncearov | feb. 24, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Numarul miliardarilor in dolari din Rusia a crescut pana la 131, triplu fata de anul 2009, iar averea cumulata a celor mai bogati rusi a urcat la 450 de miliarde de dolari, potrivit unui top realizat de catre de revista CEO din Rusia. Averea acestora este estimata la circa 450 de miliarde dolari, iar primii 10 cei mai bogati rusi detin o avere de 147 miliarde de dolari, potrivit datelor de la finele anului 2012. Autorii clasamentului constata mentinerea dominatiei oligarhilor, ce au facut averi din comert cu hidrocarburi si metale. Clasamentul este condus de Aliser Usmanov cu o avere estimata la 18,7 miliarde de dolari. Acesta este proprietarul grupului Metalloinvest, al operatorului de telefonie mobila Megaphon, actionar important al clubului britanic de fotbal Arsenal, detinator de actiuni la mail.ru, Facebook, posturi tv etc.. Usmanov este urmat de Vladimir Lisin, proprietar al uzinei metalurgice Novolipetsk si care are o avere de 17,2 miliarde dolari si Viktor Vekselberg, cu 15,9 miliarde de dolari. Roman Abramovici ocupa doar locul 11 in top cu o avere de 11,5 miliarde de dolari. Totodata ei sustin ca printre acestia isi fac prezenta si reprezentantii afacerilor noi bazate pe tehnologii avansate. Printre miliardarii IT se numara Evgheni Kasperski (avere de 1,18 miliarde de dolari), proprietarul Kasperski Lab, dar si Arkadi Voloj (avere de un miliard de dolari), fondator si proprietar la Yandex.
de Razvan Iorga | feb. 11, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Castigurile mari obtinute de Moscova din vanzarea hidrocarburilor sunt investite acum de guvernantii de la Kremlin in diverse alte domenii. Asadar, Rusia a fost cel mai mare cumparator de aur la nivel mondial in ultimul deceniu, absorbind 570 de tone, cu 25% mai mult decat ocupanta locului secund, China, transformand „aurul negru” in lingouri pe fondul cresterii puternice a preturilor ambelor marfuri, potrivit Bloomberg. „Cu cat o tara are mai mult aur, cu atat va avea mai multa suveranitate daca dolarul, euro, lira sterlina sau orice alta moneda de rezerva va suferi un cataclism”, comenteaza pentru Bloomberg Evgeny Fedorov, parlamentar in camera inferioara din partea partidului Rusia Unita, formatiunea politica a presedintelui Vladimir Putin. Astfel, Rusia a cumparat in ultimii 10 ani o cantitate de aur echivalenta cu de trei ori greutatea Statuii Libertatii. Aurul, ravnit de liderii Rusiei de la tarul Nicolae al II-lea pana la Vladimir Lenin, s-a scumpit de aproape 5 ori in ultimul deceniu. Bancile centrale ale economiilor dezvoltate au tiparit bani pentru a incerca sa-si fereasca economiile de efectele crizei financiare globale, astfel ca investitorii au cautat sa renunte la detinerile in dolari si euro in favoarea unor active mai sigure, precum aurul.
Istoricul investitiilor
In 1998, anul cand Rusia a intrat in default pe 40 miliarde de dolari din datoria de stat, o uncie de aur costa echivalentul a 28 de barili de petrol, potrivit datelor Bloomberg. Raportul a scazut la 11,5 un an mai tarziu, cand Putin a preluat puterea. in 2005, cand o uncie de aur reprezenta in dolari echivalentul a 6,5 barili de petrol, presedintele Putin a sugerat bancii centrale sa cumpere metalul pretios. La acea data, aurul se tranzactiona la 495 dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani, iar banca centrala a Rusiei detinea 387 tone, reprezentand 2,2% din rezervele totale de 165 miliarde de dolari. La o luna dupa indicatiile lui Putin, raportul a crescut la 3,5%. Aurul a inchis saptamana trecuta la un pret de 1.670 dolari pe uncie, dupa ce a urcat cu 7% in 2012, al saptelea an consecutiv de crestere. Analistii anticipeaza ca metalul pretios se va aprecia la 1.825 dolari pe uncie in acest an. Alti lideri politici nu au fost la fel de inspirati. Ca ministru de Finante in Marea Britanie, Gordon Brown a dispus vanzarea a aproape 400 de tone de aur in perioada 2000-2002, cand preturile se aflau la minime ale ultimilor 20 de ani. inaintea crizei financiare mondiale din 2008, bancile centrale vindeau net intre 400 si 500 tone de aur pe an. in prezent, in frunte cu Rusia si China, bancile nationale fac achizitii nete de aproxiamtiv 450 de tone pe an, potrivit lui Marcus Grubb, director de cercetare la World Gold Council. in timp ce natiunile cu economii emergente cumpara masiv aur, tarile dezvoltate isi lichideaza rezervele. Elvetia a vandut in ultimul deceniu 877 tone de aur, potrivit datelor FMI, cantitate care ar fi valorat in prezent aproxiamtiv 48 miliarde de dolari. Franta a vandut 589 de tone, iar Spania, Olanda si Portugalia mai mult de 200 tone fiecare. in pofida achizitiilor masive derulate in timpul mandatelor de presedinte si premier ale lui Vladimir Putin, Rusia este doar pe locul 8 in lume dupa rezervele de aur, cu 958 tone, potrivit World Gold Council. Statele Unite ocupa prima pozitie, cu aproximativ 8.134 tone, urmate de Germania, cu 3.391 tone, Fondul Monetar International, cu 2.814 tone. in timp ce aurul reprezinta 9,5% din rezervele Rusiei, procentul depaseste 70% in cazul Statelor Unite, Germaniei, Italiei si Frantei.
de Anatol Terzi | aug. 13, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Irakul a devenit al doilea mare producător din OPEC, înaintea Iranului, producţia sa ridicându-se în prezent la 3,2 milioane de barili pe zi.
„Producţia de petrol este de 3,2 (milioane de barili pe zi), mai mare decât în alte ţări cum ar fi Iranul, Emiratele Arabe Unite sau Kuweitul”, a declarat jurnaliştilor Hussain al-Shahristani, vicepremier pentru Energie. Irakul caută să-şi majoreze producţia şi exportul de ţiţei, principala sursă de venituri a statului, în timp ce Iranul este supus sancţiunilor economice care vizează în special domeniul petrolier din cauza controversatului său program nuclear.
În ultimul său raport privind situaţia de pieţe din luna august, OPEC informase că producţia Irakului a fost de 3,079 milioane de barili pe zi în iulie, iar cea a Iranului de 2,817 milioane de barili pe zi. Aceste valori sunt cu 400.000 de barili pe zi în plus pentru Irak în comparaţie cu sfârşitul lui 2011 şi cu 700.000 de barili pe zi în minus pentru Iran.
Diferenţa este posibil să se majoreze, deoarece Irakul intenţionează să-şi dezvolte producţia în următorii ani în special prin semnarea mai multor contracte de extracţie cu firme din străinătate. Potrivit ministrului Petrolului, Abdelkarim al-Luaybi, Bagdadul doreşte să crească producţia din acest an la 3,4 milioane de barili pe zi, iar exporturile la 2,6 milioane de barili pe zi.
de Anatol Terzi | iul. 18, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Lukoil a semnat marţi un contract pentru realizarea unui studiu geologic extins al zăcământului petrolier Block 10 din Irak.
Compania rusă a obţinut în mai dreptul de exploatare a zăcământului, situat la 120 de kilometri de Basra. Lukoil deţine 60% din zăcământ în timp ce grupul nipon Inpex deţine 40%. Conform termenilor acordului încheiat cu executivul de la Bagdad, investiţiile minime pentru prospecţiunile geologice ale acestui zăcământ trebuie să depăşească 100 milioane de dolari. Zăcământul Block 10 acoperă o zonă de 5.500 kilometri într-o regiune bogată în ţiţei, unde giganţii energetici exploatează întinse zăcăminte, cum ar fi Rumaila, West Qurna-1 şi West Qurna-2.
Preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov, a anunţat recent că firma ar putea demara producţia la uriaşul zăcământ petrolier West Qurna-2 din Irak la începutul anului 2014. „Vom lansa producţia la acest câmp la finele lui 2013 sau începutul lui 2014”, a declarat Vagit Alekperov. Acesta a adăugat că Lukoil va investi aproximativ 4,5 miliarde de dolari în depozitul West Qurna-2 în următorii trei ani, în condiţiile în care volumul total de investiţii se va ridica la 27 miliarde de dolari.
Experţii estimează că anul acesta producţia Lukoil ar urma să scadă cu 1%, dar se va redresa până în 2014. Lukoil deţine patru rafinării mari pe teritoriul Rusiei şi trei în exterior, respectiv în Ucraina, Bulgaria şi România – rafinăria Petrotel. De asemenea, Lukoil deţine acţiuni la o rafinărie din Olanda.
